Opinia, iulie 1908 (Anul 5, nr. 472-498)

1908-07-31 / nr. 498

care vroia par’că să ceară iertare pentru ctla co spunea şi avea să mai spuie, con­tinuă : «Mais il est vrai, pour aller au ciel, il faut étre catholique ! M os j’espé.e q ie le bon Dieu vous menera et que nous nous retrouverons tous lâ-haut!“ * In cercul pa care-1 făcu papa cu multă amabilitate și în care spunea cîte o vorbă bună tuturor celor ce-i erau prezentaţi, se petrecură ci­teva scene care-1 amuzară mult pe alintul părinte. Un american bătrîn, căruia papa-i întinse mina ca să i-o sărute, o luă şi o strlnse cu putere zicînid : „Fiod bless you, Sir !“ O damă, tot americană, pe care papa o întrebă dacă e catolică, răspunse foarte înfuriată: „O, no!“ La întrebările Papei mulţi răspundeau «Oui!» sau „Non, mon­sieur“. O damă franceză din asistenţă, Madame Dusotoy, văduva croitorului care sub Napoleon al lll-lea se făcuse milio­nar din politică, era aşa de bine dispusă în urma acestei recepţiuni, încât la eşire dădu elveţianului de gardă o monedă de 20 de lei. VILIGEATURA DIN SLANIC Ploile care au căzut în ultimile zile, au împiedecat pe vizitatori de a-şi continua seria excursiunilor. Pentru poimîne însă, de va fi timp frumos, se organizează o nouă ex­cursie în împrejurimi. — Mulţi dintre vizitatori, unii la venire, alţii la plecare, se duc să vi­ziteze schitul Măgura, din apropiere de Tg.-Ocna, mai ales acum cînd e­­pitropia a uşurat urcarea la schit, prin construirea nouei şoseli. In ultimul timp au mai sosit la Slănic, următoarele persoane : D.D. Fam. V. Miclescu Bucur., Mar­guerite Dr. Mîrzescu Iaşi, Emma Ia­­mandi, Iaşi, Paulina Stefu, Bucur., Er­nest Sakelary Bacău., Maior Portocală Bucur., Gr. Arapu Bucur., C. Rădulescu Bucur., I. V. Praja Iaşi, Gh. Ghibănescu cu fam. Iaşi, C. C. Anastasiu cu soţia Bucur., Dem. Manoliu Teleman Huşi, V. I. Protopopescu cu soţia Bucureşti, Mişu Bolintineanu, Bucur., Dr. N. A. Racovitză, Iaşi, Lt. Colonel I. Obedea­­nu, Bucur., Ioan Dimancea, Focş., N. Jijie cu D-na Galaţi, L. Lazarovici Bu­cureşti, Romulus Orzărescu, Bucur., Sub­ Locot. G. Pascu, Galaţi, Locot. Iulian Mar­inescu, Olteniţa, Fam. Ştefan I.Geor­­gescu Craiova, Sub Locot, G. Pascu Ga­laţi Ionel Georgescu, Mizil, Neculai Vlă­­descu, Bucur., Vasile Lazu Bacău, Jeni D. Ionescu, Craiova, Al. N. Kostea Bu­cur., General Ştefan Stoica, Urziceni, Fam. Crainic, Bucureşti, I. N. Iova zia­rist, Neculai Magier, Vidra, Transilva­nia, Dr. Eugeniu Giurghea cu soţia Botoş, Dr. Drăghiceanu, Târgovişte, I. Gavriliu, Tulcea, Dr. Ţurcanovici, Ro­man, V. Prodan, Bacău, Căpit, C. V. Mihailescu, Iaşi, C. Anastasiu, cu soţia Bucur., Berta Manolovici, Moineşti, P. M. Protopopescu Roşiori-de-Vede, Cr. I. Marinescu, Olteniţa, C. Popov, Huşi, V. I. Protopopescu, Bucureşti, Căpit. C. Ma­­carovitsch­ cu D-na, Roman, E. Caton E. Neculai, N. Apotheker, Iaşi, M. lo­­nescu, Bucureşti, St. Dudău cu D-ra Târgovişte, Ilie loan, Bucur., Locot. O­­prescu cu d-na, Bucur., S. Negrea, Bu­cur., D-şoara Negrea, Bucur., Fam. L. Colier, Bucur., Const. O. Ştefănescu, Ba­cău, Radu Iordăchescu, Bac., Ioan Dumi­­trescu, Bucur. D-na şi D-şoara Ştefana Boian, Bucureşti, D-na şi D-nul Mără­­şescu Moteş, Galaţi, Maior I. Ştefănescu, Craiova, Eliza şi Elena Malaxa, Bucu­reşti Pandele Negulescu, Căpitan Dr. Ceapăru, Galaţi, Dr. Tattoscu fam. Iaşi, Dr. Jocu, Bucur. N. Pavelescu şi fiu, Bucureşti, Căpitan C. Damian cu soţia, Galaţi, Lt. col. Niculescu, Focşani, Dr. Pandelea, cu d-na Tecuci­, Helene Be­­dreag, Iaşi, Marcel Bastaki, Iaşi, EI. Dr. Caragiani, Tecuci, EI. L. Cincea, Craiova, Fam. Constantinescu Urziceni, Victor Barboschi, Chişinău, Familia Dimitriu Bucur., Goldenberg, Brăila, Lucia Har­­dza București, E. Bănescu cu familia Craiova, H. Ioanof cu familia Brăila, Mihai Rădulescu cu familia Craiova, R. Balan, Brăila, I. Weiman cu familia București,M. N. Negreanu Calaraşi,Char­­lote şi Lilly Nadler, Bucureşti, Căpit, Al. Florean, Alex. Găutoni, Bucureşti, Elisabeth­a Shen, I. Adel, Comăneşti, Preot, Gh. Schalinschi, Basarabia I. Bă­­luţă, Basarabia, N. Velichi, Galaţi, St. Ştefănescu, Galaţi, Badea I. Jippa, cu famlia, Brăila, Emil M. Măldărescu, Craiova, Căpit. Boldoar, Neculescu, Ba­cău, Marie Georgescu, cu fam. d-na File, Let. Gh. Caracaş cu soţia, Iaşi, Gh. Gheorghiu, Constanţa, Andrei Bri­­ghiu, Huşi, Al Bulparu, Bucureşti. D-na şi D-nul Cristu Niculescu, Buzeu, Em. TRIBUNA LIBERA Un cuvînt pentru dreptate Sub titlul de mai sus primim urmă­­toare­le: De multă vreme s’a agitat ideia de a reduce termenul militar de 3 ani perma­nent la doui ani. S’a vorbit mult, s’au discutat, s’au re­­etat aceleaşi propuneri şi 'n sfîrşit s'a plărit ca terminul să se reducă la 2 ani, impunîndu-se mai multă atenţie la ins­trucţia cu care trebue deprins soldatul in acest timp. Dacă această hotârîre e bună sau rea razultatele ne-o vor­ dovedi, cei competenţi cred însă că termenul de 2 ani este su­ficient pentru acei destinaţi a fi ostaşi buni şi vrednici. Se vorbeşte dlar de a­­ceastă reformă mult şi chiar ab zice că se simţea nevoia de ea şi în conformi­tate c­i dispoziţiile nouei legi pe ziua de 1 Octombrie a. c. toţi soldaţii contingen­tului 1906—1907 vor fi socotiţi cu ter­menul de armată împlinit şi vor fi elibe­raţi­­ de soarta voluntarilor insă nu s’a hotărît nimic. De­sigur ei nu pot fi puşi în rîndurile soldaţilor ce formează contingentul de care-ne aceştia mai au o legătură prin contractele ce la au cu Regimentele din care fac parte. E întrebarea însă dacă e bine sau nu ca aceste elemente cari de bună voie in­tră mai de timpuriu in rindurile celor ce-şi fac datoria, trebue să fi­e şi ei eli­beraţi sau nu pe aceiaşi zi ? Că ar tre­bui ţinuţi pănă la îndeplinirea angaja­mentului nu se vede de ce ? Cind cu a­­plicarea nouei legi se credea că soldaţii cei de mijloc şi chiar cei mai din urmă ai regimentului sunt destul de bine for­maţi şi că se pot elibera după 2 ani, de ce nu ar beneficia şi voluntarii ? Acei de care se simte nevoie, cari pot fi propuşi la reangajare, se vor alege şi ca şi pănă acum, vor fi reangajaţi şi de­terminaţi a-şi face poziţie în armată, dar ceilalţi de ce ? Să fie oare ne­răsplă­tiţi pentru mulţumirea ce au avut’o la înrolare ca voluntari şi apoi să ştie că ei sunt întrebuinţaţi la servicii mai grele şi de mai mare însemnătate de ce atunci n’ar fi consideraţi şi ei cu serviciul îm­plinit ? ! Credem că poprirea voluntarilor mai mult de­cit permanenţii din contingentele respective ar fi o nedreptatea prin aceia că voluntarii de fapt au făcut un stag­i mai mare de cit ceilalţi şi prin urmare au avut timpul de a se pregăti, dacă nu mai bine de­cît ceilalţi, dar cel puţin ci­ ei. Ar fi bine Ca cei in drept să lămu­rească chestia. Militar. M. Manoliu, Bucur., D-na şi D-nul Mi­hail Grigorian, Bucur., D-na şi D-nul Isak Weintraub Caracal., D-na şi D-nul Victor Apostol, Galaţi, Natalia şi Valen­tina Canovici, Bucureşti, N. Petrovici cu familia, Brăila, Anette P. Marcovici, Brăila C. Stamatiade cu familia Bucu­reşti, Elise Văleanu, Ecat. Crivăţ, Luise Crivătz, Elene Văleanu, Iaşi, Familia Broder, Bîrlad, D-na şi D-nul Caramfil, Galaţi, Niculescu D. Văleni-de-Munte, Z. Albahary, Bucur., Familia A. Pan­­drea, Brăila, Fam. M. Ivanciu Brăila, Fam. N. Popovici, Focşani, Fam. Beno- Lebel, Bucur., Fam. Romberg, Bacău, Fam. Colonel D-tor Hr. Petrescu Bu­cur., Achil Macri, Galaţi., D-nele Roza şi Aurelia Csizer. Familia Goldring, Galaţi, Fam. Const. Nottara, Bucur., D. Glukmann Iaşi, D. Petrescu Bacău, Al. Pompilian, Craiova, D-nul Costaki Brăila, d-nul Davidov Brăila, Fam. A­­thanasia Bacău. Litera-Ştiinte-Arte Polemici acre.—Nu putem găsi alt epitet mai nimerit pentru a califica polemicele literare actualmente în curs în coloanele diferitelor publi­­caţiuni literare. Nu putem vorbi în aceste cîte­va rînduri de toate polemicele ce duc scriitorii noştri, în de ei, dar ca notă picantă credem că merită a fi rele­vate polemicile ce au loc între pu­blicişti cari pînă nu de mult au fost colegi la aceleaşi reviste. Nou apărutul volum al d-lor An­­ghel şi losif abundă în atacuri­ u­­nele destul de violente, deşi versi­­ficate, în contra unor foşti scriitori de la „Semănătorul“. Dar mai inte­resant e că actualii redactori ai „Se­mănătorului“—poeţii mai sus amin­tiţi, în acelaşi timp colaboratori re­tribuiţi la „Viaţa Romînească“ fac succesul „Semănătorului“ în care d. Aurel C. Popovici, director „politic“ al revistei atacă furios şcoala popo- g­rauistă a d-lui Stere. Dar însuşi d. Popovici e afişat între colaboratorii revistei iaşane. Iată cum încheie ul­timul articol de polemică cu d-sa, directorul „Vieţei Romîneşti: „d. Aurel D. Popovici are o fire de prooroc ca şi d.N. Iorga şi chiar mai mult ca d. N. Iorga. D. Iorga, de pildă la nevoie ştie să-şi menajeze concursul electoral­­ al d-lui Lascar Tărăbuţă sau poate­­ cu toată susceptibilitatea-i prover­bială păstra o prudentă tăcere faţă chiar de d. Aurel Popovici. Dar acesta nu cunoaşte ast­fel de slăbiciuni,„dă cu Toporul“... Pînă nu de mult „Viaţa“ spera încă , să aibă colaborator pe d. Iorga. Se­ vede c’a renunţat... * Săptămîna trecută a murit Ulr,ch Dur­­renmat, acel teribil Uli, a cărui vervă­­ sarcastică a dat naştere la mari supărări în cantonul său de origină. Acest om politic din Berna s’a făcut cunoscut ca poet satiric. A scris cîte­va poeme sub t­itu de „Titelgi dichte, multe din ele au avut un caracter de actuali­tate, dar cite­va sunt totuşi superioare simplei răutăţi cotidiane, ele au un fond de adevăr omenesc. Cînd furtunile stăruite de sarcasmele lui se vor linişti, mulţi Îşi vor aduce a- i minte cu ologii de acest scriitor viguros. Ulrich Dürrenmatt s’a născut în anul 1849. * Z­arele din Varşovia aduc ştirea că cu­noscuta baletistă Marin Rutkowska a tre­­­­cut examenul de bacalaureat şi se va în­scrie la facultatea juridică Dansatoarea , care e o fată frumoasă şi graţioasă, pro­mite să... joace un rol mai distins decit acel de membră a corpului de balet. * La 23 April viitor se va celebra cu o­­sebită solemnitate aniversarea naşterei lui Shakespeare. Aproape toate scenele engleze şi americane vor reprezenta in seara acelei zile cite o piesă de Shakes­peare : după socoteala făcută vor avea loc 700 reprezentaţii shakespeareane. * Parisul, cu toată concurenţa ce i-o fac marile capitale europene, ca Berlinul, Londra şi celelalte, rămîne centrul de atracţiune prin exceler­ţă graţie frumuse­ţilor artistice de care dispune. ♦ Dintr'o statistică întocmită da curînd printre cei 43.722 străini aflaţi la 1 Iu­nie 1908 în otelurile şi birturile din Pa­ris, erau 5466 Englezi, 4664 Germani, 8634 Americani, 2307 Ruşi, 1454 Olan­dezi, 684 Greci, 4117 Belgieni şi 3947 Italieni; în aceste din urmă două cifre sunt cuprinşi mai mult muncitori veniţi în capitala Franţei. Următoarele cifre a­­rată pe vizitatorii străini la expoziţii. In 1878 au fost 1 mii. 321 130 vizitatori, între cari 278.818 străini; în 1889 au fost 1 mii. 879.642 între cari 391.000 străini, iar in 1900 au fost peste 2 mii. de vizitatori, între cari o jumătate de mii, și ceva străini. Cel mai mare număr al vizitatorilor străini e în Octombru, iar cel mai mic în Februarie. * D. L. Leger, care e profesor de lite­ratură slavă la „College de France“, în­­tr’un articol din „Nouvelle Revue“ po­vestește cetitorilor impresia produsă în lumea slavă de a doua publicaţie a lui Prosper Mérircée o culegere de versuri intitulată „La Gazea“ şi apărută în 1826. Merimei a recunoscut e­ însuşi mai tărziu că aceste poeme illgriene publicate de el ca traduceri au fost în realitate compoziţii originale ale fanteziei şi ale imaginaţiei sale.­­Imitaţia era atît de perfectă în­cît cei mai buni poeţi slavi au crezut că sunt traduceri. Puschkin a tradus în ruseşte mai multe bucăţi din „La Guzea“. Mickiewicz la rindul lui le-a tradus în poloneşte. Iar cînd Ostrowski a tradus în franţu­zeşte opera întreagă a lui Mick­ew.cz n'a băgat de seamă că oarecari balade vene­­ţiene nu erau de­cît o adaptaţiune şi a retradus în franţuzeşte poema lui Mah­­mét). * A apărut „îndrumarea“ sub direcţiu­nea d-lor Sebastian Moruzzi şi dr. P. Zozin No. 4 şi 5 pe Iulie şi August, cu următorul sumar :­ „îndrumarea“.— Formulele de guvernă­mânt şi reforma electorală. C. Bîrnoveanu. —Mărgică de chilim­bar (nuvelă). Sebas­tian Moruzzi.—Democraţia şi Antisemi­­tismul. Mihai Codreanu.—Patria (sonet) Rodion.—Meditaţiuni (poezii după Sully OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria ( Clasa 11 a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectară Romina Th. P. Maximovici IAŞI ( Piaţa Unirei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să pripaiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 20,- O jumătate loz Lei 10- Un sfert de loz Lei 5 Una optime lei 2­50 Prudhomme). Dr. P. Zosin.—Superiorita­tea minorităţilor în biologie şi sociologie. Dr. A. Steuerman.—Din însemnările u­­nui medic­. Spovediri. Gh. Ghibănescu. —Rolul etnic al marii proprietăţi. Teo­ria lui D. Cantemir. I. Neagu.—Din vre­mea răscoalelor . O concentrare. I. lor­­dăchescu.—Problema agrară cu referire la memoriul principelui Barbu Știrbey. Dr. I. Duscian.—Chestiunea socială în România: Problema politică de St. Antim. Recenzent.—Revista revistelor române: Arhiva (despre naționalism de d. A. D. Xenopol). Viața românească (despre vo­tul universal de d. I. Teodorescu), Re­vista din Iaşi (Atitudinea ei faţă de „În­drumarea“. Informaţii * Pe timpul verei admi­nistraţia­ Opiniei primeşte abonamente lunare: in ţa­ră, 2 lei, in streinătate 3 lei. Aducem la cunoştinţa tuturor abo­naţilor noştr­i că „Opinia“ ne­avînd încasator nici în Capitală nici în altă parte a ţării, abonaţii noştri sunt ru­gaţi de a nu face plata abonamen­tului nici unei persoane, care s’ar prezenta în acest scop , ci să o trimită prin mandat poştal administraţiei ziarului. Aceasta spre a evita pe viitor ne­plăcerea ce au avut unii abonaţi de-ai noştri, de a se vedea încasaţi de per­soane străine de administraţia noas­tră, cari le-au eliberat chitanţe false. Noi am reclamat acestea autorită­ţilor competente şi atragem atenţiu­nea tuturor, spre a nu se mai repeta asemenea lucruri, cari produc con­­fuziuni regretabile.­­ O Ploaia c­are a căzut ori după amiază a făcut mari stricăciuni. In judeţul Suceava a fost o adevărată rupere de nori. Pe la orele 7, cînd trenul de Paşcani, care plecase din lap la ora 5 şi 55 p. m. pornise din staţia Ruginoasa, torentele de apă au venit aş­a de mari, în­cît sămănă­­turile dintre km. 42 şi 43 au fost aduse pe luni. La o mi­e distarţă apoi, apa a inundat linia, rupind terasamentul şi chiar liniile ferate, aşa că trenul n'a putut să’şi continue drumul. S'a tilografiat la Paşcani ca să se tri­­meată ajutoare. Tunul a fost nevodsă aş­tepte 5 ore la Ruginoasa şi abia după mi­zul rapţei, cu foarte mare greutate a putut să’şi continue drumul la Paşcani. Din această cauză toate coincidenţele cu celelalte trenuri au fost pierdute. Prin îm­pre­jur vmu­ numeroase ogoare au fost distruse. „ Mîine se întorc în localitate sol­daţii din seria întâia, cărora li s’au acor­­­­dat concedii de cite 10 zile, cu începere de la 21 Iulie. Pe ziua de 1 August se vor da conce­dii seriei a II, la cîte cinspr’ezece sol­daţi din fiecare companie cîte 10 ziie. 9 Din Kişinău.—Mari inundaţii s’au pricinuit din cauza ploilor torenţiale ce au căzut în ultima săptămînă. Circulaţia trenurile între Kişinău şi Odessa se face cil mare anevoinţă din cauză că linia ferată a fost inun­dată şi terasamentul stricat. Inundaţiile au făcut mari pagube. — S’a decis în mod definitiv ca Seminarul din localitate, care se ştie că stă închis încă de astă iarnă, să fie redeschis la toamnă şi să ’şi în­ceapă cursurile. Se va introduce însă o reorgani­zare în conducerea acestei şcoli. — Cazuri de scarlatină s’au îmul­­ţit iarăşi. In fie­care zi se înregistrează nouă cazuri. • Oficiile şi agenţiile telefonice din ţară au primit o circulară a di­­recţiunei poştelor şi telegrafelor prin care le atrage atenţiunea asupra te­legramelor şi fonogramelor ce vor primi sau adresa la toate autorităţile cu privire la măsurile holerei şi ciu­mei, invitîndu-le a le da întâietatea şi a le expedia sau remite fără cea mai mică întîrziere. „ la ziua de 5 August a. c. se va oficia un Te-Deum la Mitropolie, cu ocazia aniversărei a 5-a naşterei A. S. R. Princopelui Nicolae. „ Aflăm că ministerul instrucţiu­­nei publice, va lua deciziunea ca o­­dată cu începerea noului an şcolar să se schimbe uniformele la toate şpoalele. Ce mai vrea d. Haret şi cu uni­formele ? In zilele de 12,13 şi 14 August vor avea loc în judeţul Roman ma­nevre regionale între trupele din garnizoana Iaşi şi cele din Roman. Arbitru al acestor lupte va fi d. colonel A. Musteaţă. „ Bucovinenii care au urmat cursu­rile libere de la Universitatea noas­tră şi care săptămîna trecută au fă­cut excursiuni în ţară, sub conduce­rea d-lui profesor Tzigara­ Samurcaş, ori s’au reîntors în Bucovina.­­ D. Jean Lahovary înainte de a pleca în străinătate a fost primit în ‘ audienţă la Sinaia de M. S. Regele. Fostul ministru de domenii—se a­­firmă în cercurile bine informate—a eşit cu impresii defavorabile grupă­rii carpiste în urma acestei audienţe, impresii care le-a comunicat unor prieteni politici ai săi. „ Din Huşi ni se scrie că aceiaşi ilegalitate s’a făcut cu directoratul prefecturei de Fălciu, ca şi la pre­fectura de Iaşi. Şi la Huşi s’a găsit un Moţet, un anume C. Dinescu, care deşi e admi­nistrator de el. II, totuşi, contrar dis­poziţiilor legei, a fost preferat îna­intea celor de cl. 1 şi prin milogeală, —la fel cu d. Moţet, — a fost numit director de prefectură. @ Săptămîna trecută a avut loc a­­legerea consiliului comunal al Co­munei Rediu-Mitropo­lei. Alegerea s’a efectuat în cea mai desăvîrşită linişte şi s’a ales cu una­nimitate­a voturilor lista în frunte cu d. Gh. Constantinescu, care a candi­dat mai mult graţie stăruinţelor po­poranilor D. Constantinescu a funcţionat pînă la 1906 ca primar al acelei comuni timp de 12 ani, dovedind bune apti­tudini şi mult interes pentru gospo­dăria comunei.­­ Cu d re­giunea Uzinei El­­ch­ice e cam greu să stai de vorbă, petru motivul sim­plu că, la toate nclariaţiunile respunde printr’un catigorie: „ Aşa vreau, aşa fac. De aceea ne adresăm d-lui Fîntînariu şi-l intribăm, cam ce glndeşte asupra ur­mătoarelor două întîmplări: 1) O persoană, foarte bine situată, pleacă împreună cu familia pentru o lună de zile, casa este închisă, iar în camerele rezervate servitorilor nu se întrebuinţează de­cît pe­­troleu, cu toate acestea la sfirşdul lume direcţiunea Uzinei Electrice schite o dato­rie de 37 lei, pentru consumul pe acea lună. 2) La o instituţiune din Iaşi, unde bi­rourile se închid la 7 jum., unde deci lu­mina nu se consumă acum în luna lui Iulie şi nndi cel mult servitorul aprinde o lampă pentru 2, 3 ore, comptorul indică că în timp de 24 ore s’a consumat lumină de 11 lei şi 80 bani. Reg dăm. Nu crede d. Fintînariu că suntem în faţa unei spoliaţiuni în toată re­gulă şi pe care Usina o practică fără frică şi fără a fi stinghe­rită de cine­va ? Şi nu crede d-sa că trebue numai de cît ‘ pusă o strajă apucături’.or acestora inca- I lificab­le ? 3 După depeşite primite de ministerul , de interne, săptămîna trecută, starea se­­­ mănăturilor din intrea ■» ţară s’a resim­ţit în mod îmbucurător, în urma ploilor. Ploaia insă n’a fost generală, aşa că pe unele locuri ca în jud. Tulcea, Gorj, Romanaţi, Brăila, se simte nevoe de ploae. Fineţele in jud. Gorj sufăr din această cauză. Pretutindeni secerişul e aproape ter­minat şi acum griul, orzul şi ovăşul se freeră. Porumbul pretutindeni în urma ploilor căzute, e în stare excelentă. Se speră într’o producţie excepţional de mare şi bună. Tutunurile se prezintă bine, mai ales in Vlaşca. Pomii fructiferi, de asemenea imaşurile şi fîneţele s’au îndreptat şi prin unele părţi au început să se co­sească. Sătenii se ocupă în j­ud. Iivoi, Ialo­miţa, Putna şi în alte judeţe cu facerea ogoarelor de toamnă. Viile în general au rod mult şi pro­mit a da o recoltă abundentă şi de bună calitate. Semănăturile în general sunt mediocre în jud. Iaşi, unde n’a plouat de loc săp­tămîna trecută. Porumbul, viile şi pomii fructiferi se prezintă însă bine în acest judeţ. 9 Iată numărul locurilor vacante la şcoala superioară de arte şi meserii din Iaşi pe anul 1908—1909: ajustaj 6, din care 3 externi, lăcătuşerie 8, cazangerie 6, tinichigerie 7, forja 7, turnătorie 11, tîmplărie 22, rotărie 6. Din aceste 25 sunt burse ale statului, 22 ale judeţelor, 1 comunală şi 24 externi. Următoarele judeţe dau burse la a­­ceastă şcoală : Covurlui, Botoşani, Ro­man, Brăila, Fălciu, Neamţ­, Ilfov, Tuto­­rova, Iaş, Vaslui, Dorohoiu, Bacău, Te­­cuciu, Buzeu şi comuna laşi. „ O mare parte din lucrătorii bru­tali continuă de a se agita şi de a sta în grevă. Patronii fac interveniri pentru a’i li­nişti. 9 Din Andrieşeni se telefonează că copiliţa Elen , a locuitorului Dumitru Viz­­eul d­e satul Glăvăneşti, jucîndu-te pe lingă părăuoaşul de lingă casă, din nebăgare de seamă a căzut în apă şi s’a înecat. Avisarea. — Direcţiunea conservatorului a luat dispoziţia ca profesorii conservatorului de muzică şi declamaţiune din localitate, să trimeată o frumoasă coroană pentru a fi depusă pe mormîntul regretatului lor fost coleg, profesorul Soceanu, decedat îa Capitală după două zile de suferinţi şi despre a cărui deces şcoala n’a fost înştiinţată la timp. — Azi la amiază femeea Rubla Fried­man, trecînd pe strada Unirea, în drep­tul hotelului Rusia a calcat pe o costă de harbuz și alunecînd a căzut jos căpă­­tînd o gravă leziune la cap.

Next