Opinia, iulie 1908 (Anul 5, nr. 472-498)
1908-07-31 / nr. 498
care vroia par’că să ceară iertare pentru ctla co spunea şi avea să mai spuie, continuă : «Mais il est vrai, pour aller au ciel, il faut étre catholique ! M os j’espé.e q ie le bon Dieu vous menera et que nous nous retrouverons tous lâ-haut!“ * In cercul pa care-1 făcu papa cu multă amabilitate și în care spunea cîte o vorbă bună tuturor celor ce-i erau prezentaţi, se petrecură citeva scene care-1 amuzară mult pe alintul părinte. Un american bătrîn, căruia papa-i întinse mina ca să i-o sărute, o luă şi o strlnse cu putere zicînid : „Fiod bless you, Sir !“ O damă, tot americană, pe care papa o întrebă dacă e catolică, răspunse foarte înfuriată: „O, no!“ La întrebările Papei mulţi răspundeau «Oui!» sau „Non, monsieur“. O damă franceză din asistenţă, Madame Dusotoy, văduva croitorului care sub Napoleon al lll-lea se făcuse milionar din politică, era aşa de bine dispusă în urma acestei recepţiuni, încât la eşire dădu elveţianului de gardă o monedă de 20 de lei. VILIGEATURA DIN SLANIC Ploile care au căzut în ultimile zile, au împiedecat pe vizitatori de a-şi continua seria excursiunilor. Pentru poimîne însă, de va fi timp frumos, se organizează o nouă excursie în împrejurimi. — Mulţi dintre vizitatori, unii la venire, alţii la plecare, se duc să viziteze schitul Măgura, din apropiere de Tg.-Ocna, mai ales acum cînd epitropia a uşurat urcarea la schit, prin construirea nouei şoseli. In ultimul timp au mai sosit la Slănic, următoarele persoane : D.D. Fam. V. Miclescu Bucur., Marguerite Dr. Mîrzescu Iaşi, Emma Iamandi, Iaşi, Paulina Stefu, Bucur., Ernest Sakelary Bacău., Maior Portocală Bucur., Gr. Arapu Bucur., C. Rădulescu Bucur., I. V. Praja Iaşi, Gh. Ghibănescu cu fam. Iaşi, C. C. Anastasiu cu soţia Bucur., Dem. Manoliu Teleman Huşi, V. I. Protopopescu cu soţia Bucureşti, Mişu Bolintineanu, Bucur., Dr. N. A. Racovitză, Iaşi, Lt. Colonel I. Obedeanu, Bucur., Ioan Dimancea, Focş., N. Jijie cu D-na Galaţi, L. Lazarovici Bucureşti, Romulus Orzărescu, Bucur., Sub Locot. G. Pascu, Galaţi, Locot. Iulian Marinescu, Olteniţa, Fam. Ştefan I.Georgescu Craiova, Sub Locot, G. Pascu Galaţi Ionel Georgescu, Mizil, Neculai Vlădescu, Bucur., Vasile Lazu Bacău, Jeni D. Ionescu, Craiova, Al. N. Kostea Bucur., General Ştefan Stoica, Urziceni, Fam. Crainic, Bucureşti, I. N. Iova ziarist, Neculai Magier, Vidra, Transilvania, Dr. Eugeniu Giurghea cu soţia Botoş, Dr. Drăghiceanu, Târgovişte, I. Gavriliu, Tulcea, Dr. Ţurcanovici, Roman, V. Prodan, Bacău, Căpit, C. V. Mihailescu, Iaşi, C. Anastasiu, cu soţia Bucur., Berta Manolovici, Moineşti, P. M. Protopopescu Roşiori-de-Vede, Cr. I. Marinescu, Olteniţa, C. Popov, Huşi, V. I. Protopopescu, Bucureşti, Căpit. C. Macarovitsch cu D-na, Roman, E. Caton E. Neculai, N. Apotheker, Iaşi, M. lonescu, Bucureşti, St. Dudău cu D-ra Târgovişte, Ilie loan, Bucur., Locot. Oprescu cu d-na, Bucur., S. Negrea, Bucur., D-şoara Negrea, Bucur., Fam. L. Colier, Bucur., Const. O. Ştefănescu, Bacău, Radu Iordăchescu, Bac., Ioan Dumitrescu, Bucur. D-na şi D-şoara Ştefana Boian, Bucureşti, D-na şi D-nul Mărăşescu Moteş, Galaţi, Maior I. Ştefănescu, Craiova, Eliza şi Elena Malaxa, Bucureşti Pandele Negulescu, Căpitan Dr. Ceapăru, Galaţi, Dr. Tattoscu fam. Iaşi, Dr. Jocu, Bucur. N. Pavelescu şi fiu, Bucureşti, Căpitan C. Damian cu soţia, Galaţi, Lt. col. Niculescu, Focşani, Dr. Pandelea, cu d-na Tecuci, Helene Bedreag, Iaşi, Marcel Bastaki, Iaşi, EI. Dr. Caragiani, Tecuci, EI. L. Cincea, Craiova, Fam. Constantinescu Urziceni, Victor Barboschi, Chişinău, Familia Dimitriu Bucur., Goldenberg, Brăila, Lucia Hardza București, E. Bănescu cu familia Craiova, H. Ioanof cu familia Brăila, Mihai Rădulescu cu familia Craiova, R. Balan, Brăila, I. Weiman cu familia București,M. N. Negreanu Calaraşi,Charlote şi Lilly Nadler, Bucureşti, Căpit, Al. Florean, Alex. Găutoni, Bucureşti, Elisabetha Shen, I. Adel, Comăneşti, Preot, Gh. Schalinschi, Basarabia I. Băluţă, Basarabia, N. Velichi, Galaţi, St. Ştefănescu, Galaţi, Badea I. Jippa, cu famlia, Brăila, Emil M. Măldărescu, Craiova, Căpit. Boldoar, Neculescu, Bacău, Marie Georgescu, cu fam. d-na File, Let. Gh. Caracaş cu soţia, Iaşi, Gh. Gheorghiu, Constanţa, Andrei Brighiu, Huşi, Al Bulparu, Bucureşti. D-na şi D-nul Cristu Niculescu, Buzeu, Em. TRIBUNA LIBERA Un cuvînt pentru dreptate Sub titlul de mai sus primim următoarele: De multă vreme s’a agitat ideia de a reduce termenul militar de 3 ani permanent la doui ani. S’a vorbit mult, s’au discutat, s’au reetat aceleaşi propuneri şi 'n sfîrşit s'a plărit ca terminul să se reducă la 2 ani, impunîndu-se mai multă atenţie la instrucţia cu care trebue deprins soldatul in acest timp. Dacă această hotârîre e bună sau rea razultatele ne-o vor dovedi, cei competenţi cred însă că termenul de 2 ani este suficient pentru acei destinaţi a fi ostaşi buni şi vrednici. Se vorbeşte dlar de această reformă mult şi chiar ab zice că se simţea nevoia de ea şi în conformitate ci dispoziţiile nouei legi pe ziua de 1 Octombrie a. c. toţi soldaţii contingentului 1906—1907 vor fi socotiţi cu termenul de armată împlinit şi vor fi eliberaţi de soarta voluntarilor insă nu s’a hotărît nimic. Desigur ei nu pot fi puşi în rîndurile soldaţilor ce formează contingentul de care-ne aceştia mai au o legătură prin contractele ce la au cu Regimentele din care fac parte. E întrebarea însă dacă e bine sau nu ca aceste elemente cari de bună voie intră mai de timpuriu in rindurile celor ce-şi fac datoria, trebue să fie şi ei eliberaţi sau nu pe aceiaşi zi ? Că ar trebui ţinuţi pănă la îndeplinirea angajamentului nu se vede de ce ? Cind cu aplicarea nouei legi se credea că soldaţii cei de mijloc şi chiar cei mai din urmă ai regimentului sunt destul de bine formaţi şi că se pot elibera după 2 ani, de ce nu ar beneficia şi voluntarii ? Acei de care se simte nevoie, cari pot fi propuşi la reangajare, se vor alege şi ca şi pănă acum, vor fi reangajaţi şi determinaţi a-şi face poziţie în armată, dar ceilalţi de ce ? Să fie oare nerăsplătiţi pentru mulţumirea ce au avut’o la înrolare ca voluntari şi apoi să ştie că ei sunt întrebuinţaţi la servicii mai grele şi de mai mare însemnătate de ce atunci n’ar fi consideraţi şi ei cu serviciul împlinit ? ! Credem că poprirea voluntarilor mai mult decit permanenţii din contingentele respective ar fi o nedreptatea prin aceia că voluntarii de fapt au făcut un stagi mai mare de cit ceilalţi şi prin urmare au avut timpul de a se pregăti, dacă nu mai bine decît ceilalţi, dar cel puţin ci ei. Ar fi bine Ca cei in drept să lămurească chestia. Militar. M. Manoliu, Bucur., D-na şi D-nul Mihail Grigorian, Bucur., D-na şi D-nul Isak Weintraub Caracal., D-na şi D-nul Victor Apostol, Galaţi, Natalia şi Valentina Canovici, Bucureşti, N. Petrovici cu familia, Brăila, Anette P. Marcovici, Brăila C. Stamatiade cu familia Bucureşti, Elise Văleanu, Ecat. Crivăţ, Luise Crivătz, Elene Văleanu, Iaşi, Familia Broder, Bîrlad, D-na şi D-nul Caramfil, Galaţi, Niculescu D. Văleni-de-Munte, Z. Albahary, Bucur., Familia A. Pandrea, Brăila, Fam. M. Ivanciu Brăila, Fam. N. Popovici, Focşani, Fam. Beno- Lebel, Bucur., Fam. Romberg, Bacău, Fam. Colonel D-tor Hr. Petrescu Bucur., Achil Macri, Galaţi., D-nele Roza şi Aurelia Csizer. Familia Goldring, Galaţi, Fam. Const. Nottara, Bucur., D. Glukmann Iaşi, D. Petrescu Bacău, Al. Pompilian, Craiova, D-nul Costaki Brăila, d-nul Davidov Brăila, Fam. Athanasia Bacău. Litera-Ştiinte-Arte Polemici acre.—Nu putem găsi alt epitet mai nimerit pentru a califica polemicele literare actualmente în curs în coloanele diferitelor publicaţiuni literare. Nu putem vorbi în aceste cîteva rînduri de toate polemicele ce duc scriitorii noştri, în de ei, dar ca notă picantă credem că merită a fi relevate polemicile ce au loc între publicişti cari pînă nu de mult au fost colegi la aceleaşi reviste. Nou apărutul volum al d-lor Anghel şi losif abundă în atacuri unele destul de violente, deşi versificate, în contra unor foşti scriitori de la „Semănătorul“. Dar mai interesant e că actualii redactori ai „Semănătorului“—poeţii mai sus amintiţi, în acelaşi timp colaboratori retribuiţi la „Viaţa Romînească“ fac succesul „Semănătorului“ în care d. Aurel C. Popovici, director „politic“ al revistei atacă furios şcoala popo- grauistă a d-lui Stere. Dar însuşi d. Popovici e afişat între colaboratorii revistei iaşane. Iată cum încheie ultimul articol de polemică cu d-sa, directorul „Vieţei Romîneşti: „d. Aurel D. Popovici are o fire de prooroc ca şi d.N. Iorga şi chiar mai mult ca d. N. Iorga. D. Iorga, de pildă la nevoie ştie să-şi menajeze concursul electoral al d-lui Lascar Tărăbuţă sau poate cu toată susceptibilitatea-i proverbială păstra o prudentă tăcere faţă chiar de d. Aurel Popovici. Dar acesta nu cunoaşte astfel de slăbiciuni,„dă cu Toporul“... Pînă nu de mult „Viaţa“ spera încă , să aibă colaborator pe d. Iorga. Se vede c’a renunţat... * Săptămîna trecută a murit Ulr,ch Durrenmat, acel teribil Uli, a cărui vervă sarcastică a dat naştere la mari supărări în cantonul său de origină. Acest om politic din Berna s’a făcut cunoscut ca poet satiric. A scris cîteva poeme sub titu de „Titelgi dichte, multe din ele au avut un caracter de actualitate, dar citeva sunt totuşi superioare simplei răutăţi cotidiane, ele au un fond de adevăr omenesc. Cînd furtunile stăruite de sarcasmele lui se vor linişti, mulţi Îşi vor aduce a- i minte cu ologii de acest scriitor viguros. Ulrich Dürrenmatt s’a născut în anul 1849. * Zarele din Varşovia aduc ştirea că cunoscuta baletistă Marin Rutkowska a trecut examenul de bacalaureat şi se va înscrie la facultatea juridică Dansatoarea , care e o fată frumoasă şi graţioasă, promite să... joace un rol mai distins decit acel de membră a corpului de balet. * La 23 April viitor se va celebra cu osebită solemnitate aniversarea naşterei lui Shakespeare. Aproape toate scenele engleze şi americane vor reprezenta in seara acelei zile cite o piesă de Shakespeare : după socoteala făcută vor avea loc 700 reprezentaţii shakespeareane. * Parisul, cu toată concurenţa ce i-o fac marile capitale europene, ca Berlinul, Londra şi celelalte, rămîne centrul de atracţiune prin excelerţă graţie frumuseţilor artistice de care dispune. ♦ Dintr'o statistică întocmită da curînd printre cei 43.722 străini aflaţi la 1 Iunie 1908 în otelurile şi birturile din Paris, erau 5466 Englezi, 4664 Germani, 8634 Americani, 2307 Ruşi, 1454 Olandezi, 684 Greci, 4117 Belgieni şi 3947 Italieni; în aceste din urmă două cifre sunt cuprinşi mai mult muncitori veniţi în capitala Franţei. Următoarele cifre arată pe vizitatorii străini la expoziţii. In 1878 au fost 1 mii. 321 130 vizitatori, între cari 278.818 străini; în 1889 au fost 1 mii. 879.642 între cari 391.000 străini, iar in 1900 au fost peste 2 mii. de vizitatori, între cari o jumătate de mii, și ceva străini. Cel mai mare număr al vizitatorilor străini e în Octombru, iar cel mai mic în Februarie. * D. L. Leger, care e profesor de literatură slavă la „College de France“, într’un articol din „Nouvelle Revue“ povestește cetitorilor impresia produsă în lumea slavă de a doua publicaţie a lui Prosper Mérircée o culegere de versuri intitulată „La Gazea“ şi apărută în 1826. Merimei a recunoscut e însuşi mai tărziu că aceste poeme illgriene publicate de el ca traduceri au fost în realitate compoziţii originale ale fanteziei şi ale imaginaţiei sale.Imitaţia era atît de perfectă încît cei mai buni poeţi slavi au crezut că sunt traduceri. Puschkin a tradus în ruseşte mai multe bucăţi din „La Guzea“. Mickiewicz la rindul lui le-a tradus în poloneşte. Iar cînd Ostrowski a tradus în franţuzeşte opera întreagă a lui Mickew.cz n'a băgat de seamă că oarecari balade veneţiene nu erau decît o adaptaţiune şi a retradus în franţuzeşte poema lui Mahmét). * A apărut „îndrumarea“ sub direcţiunea d-lor Sebastian Moruzzi şi dr. P. Zozin No. 4 şi 5 pe Iulie şi August, cu următorul sumar : „îndrumarea“.— Formulele de guvernământ şi reforma electorală. C. Bîrnoveanu. —Mărgică de chilimbar (nuvelă). Sebastian Moruzzi.—Democraţia şi Antisemitismul. Mihai Codreanu.—Patria (sonet) Rodion.—Meditaţiuni (poezii după Sully OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria ( Clasa 11 a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectară Romina Th. P. Maximovici IAŞI ( Piaţa Unirei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să pripaiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 20,- O jumătate loz Lei 10- Un sfert de loz Lei 5 Una optime lei 250 Prudhomme). Dr. P. Zosin.—Superioritatea minorităţilor în biologie şi sociologie. Dr. A. Steuerman.—Din însemnările unui medic. Spovediri. Gh. Ghibănescu. —Rolul etnic al marii proprietăţi. Teoria lui D. Cantemir. I. Neagu.—Din vremea răscoalelor . O concentrare. I. lordăchescu.—Problema agrară cu referire la memoriul principelui Barbu Știrbey. Dr. I. Duscian.—Chestiunea socială în România: Problema politică de St. Antim. Recenzent.—Revista revistelor române: Arhiva (despre naționalism de d. A. D. Xenopol). Viața românească (despre votul universal de d. I. Teodorescu), Revista din Iaşi (Atitudinea ei faţă de „Îndrumarea“. Informaţii * Pe timpul verei administraţia Opiniei primeşte abonamente lunare: in ţară, 2 lei, in streinătate 3 lei. Aducem la cunoştinţa tuturor abonaţilor noştri că „Opinia“ neavînd încasator nici în Capitală nici în altă parte a ţării, abonaţii noştri sunt rugaţi de a nu face plata abonamentului nici unei persoane, care s’ar prezenta în acest scop , ci să o trimită prin mandat poştal administraţiei ziarului. Aceasta spre a evita pe viitor neplăcerea ce au avut unii abonaţi de-ai noştri, de a se vedea încasaţi de persoane străine de administraţia noastră, cari le-au eliberat chitanţe false. Noi am reclamat acestea autorităţilor competente şi atragem atenţiunea tuturor, spre a nu se mai repeta asemenea lucruri, cari produc confuziuni regretabile. O Ploaia care a căzut ori după amiază a făcut mari stricăciuni. In judeţul Suceava a fost o adevărată rupere de nori. Pe la orele 7, cînd trenul de Paşcani, care plecase din lap la ora 5 şi 55 p. m. pornise din staţia Ruginoasa, torentele de apă au venit aşa de mari, încît sămănăturile dintre km. 42 şi 43 au fost aduse pe luni. La o mie distarţă apoi, apa a inundat linia, rupind terasamentul şi chiar liniile ferate, aşa că trenul n'a putut să’şi continue drumul. S'a tilografiat la Paşcani ca să se trimeată ajutoare. Tunul a fost nevodsă aştepte 5 ore la Ruginoasa şi abia după mizul rapţei, cu foarte mare greutate a putut să’şi continue drumul la Paşcani. Din această cauză toate coincidenţele cu celelalte trenuri au fost pierdute. Prin împrejur vmu numeroase ogoare au fost distruse. „ Mîine se întorc în localitate soldaţii din seria întâia, cărora li s’au acordat concedii de cite 10 zile, cu începere de la 21 Iulie. Pe ziua de 1 August se vor da concedii seriei a II, la cîte cinspr’ezece soldaţi din fiecare companie cîte 10 ziie. 9 Din Kişinău.—Mari inundaţii s’au pricinuit din cauza ploilor torenţiale ce au căzut în ultima săptămînă. Circulaţia trenurile între Kişinău şi Odessa se face cil mare anevoinţă din cauză că linia ferată a fost inundată şi terasamentul stricat. Inundaţiile au făcut mari pagube. — S’a decis în mod definitiv ca Seminarul din localitate, care se ştie că stă închis încă de astă iarnă, să fie redeschis la toamnă şi să ’şi înceapă cursurile. Se va introduce însă o reorganizare în conducerea acestei şcoli. — Cazuri de scarlatină s’au îmulţit iarăşi. In fiecare zi se înregistrează nouă cazuri. • Oficiile şi agenţiile telefonice din ţară au primit o circulară a direcţiunei poştelor şi telegrafelor prin care le atrage atenţiunea asupra telegramelor şi fonogramelor ce vor primi sau adresa la toate autorităţile cu privire la măsurile holerei şi ciumei, invitîndu-le a le da întâietatea şi a le expedia sau remite fără cea mai mică întîrziere. „ la ziua de 5 August a. c. se va oficia un Te-Deum la Mitropolie, cu ocazia aniversărei a 5-a naşterei A. S. R. Princopelui Nicolae. „ Aflăm că ministerul instrucţiunei publice, va lua deciziunea ca odată cu începerea noului an şcolar să se schimbe uniformele la toate şpoalele. Ce mai vrea d. Haret şi cu uniformele ? In zilele de 12,13 şi 14 August vor avea loc în judeţul Roman manevre regionale între trupele din garnizoana Iaşi şi cele din Roman. Arbitru al acestor lupte va fi d. colonel A. Musteaţă. „ Bucovinenii care au urmat cursurile libere de la Universitatea noastră şi care săptămîna trecută au făcut excursiuni în ţară, sub conducerea d-lui profesor Tzigara Samurcaş, ori s’au reîntors în Bucovina. D. Jean Lahovary înainte de a pleca în străinătate a fost primit în ‘ audienţă la Sinaia de M. S. Regele. Fostul ministru de domenii—se afirmă în cercurile bine informate—a eşit cu impresii defavorabile grupării carpiste în urma acestei audienţe, impresii care le-a comunicat unor prieteni politici ai săi. „ Din Huşi ni se scrie că aceiaşi ilegalitate s’a făcut cu directoratul prefecturei de Fălciu, ca şi la prefectura de Iaşi. Şi la Huşi s’a găsit un Moţet, un anume C. Dinescu, care deşi e administrator de el. II, totuşi, contrar dispoziţiilor legei, a fost preferat înaintea celor de cl. 1 şi prin milogeală, —la fel cu d. Moţet, — a fost numit director de prefectură. @ Săptămîna trecută a avut loc alegerea consiliului comunal al Comunei Rediu-Mitropolei. Alegerea s’a efectuat în cea mai desăvîrşită linişte şi s’a ales cu unanimitatea voturilor lista în frunte cu d. Gh. Constantinescu, care a candidat mai mult graţie stăruinţelor poporanilor D. Constantinescu a funcţionat pînă la 1906 ca primar al acelei comuni timp de 12 ani, dovedind bune aptitudini şi mult interes pentru gospodăria comunei. Cu d regiunea Uzinei Elchice e cam greu să stai de vorbă, petru motivul simplu că, la toate nclariaţiunile respunde printr’un catigorie: „ Aşa vreau, aşa fac. De aceea ne adresăm d-lui Fîntînariu şi-l intribăm, cam ce glndeşte asupra următoarelor două întîmplări: 1) O persoană, foarte bine situată, pleacă împreună cu familia pentru o lună de zile, casa este închisă, iar în camerele rezervate servitorilor nu se întrebuinţează decît petroleu, cu toate acestea la sfirşdul lume direcţiunea Uzinei Electrice schite o datorie de 37 lei, pentru consumul pe acea lună. 2) La o instituţiune din Iaşi, unde birourile se închid la 7 jum., unde deci lumina nu se consumă acum în luna lui Iulie şi nndi cel mult servitorul aprinde o lampă pentru 2, 3 ore, comptorul indică că în timp de 24 ore s’a consumat lumină de 11 lei şi 80 bani. Reg dăm. Nu crede d. Fintînariu că suntem în faţa unei spoliaţiuni în toată regulă şi pe care Usina o practică fără frică şi fără a fi stingherită de cineva ? Şi nu crede d-sa că trebue numai de cît ‘ pusă o strajă apucături’.or acestora inca- I lificable ? 3 După depeşite primite de ministerul , de interne, săptămîna trecută, starea se mănăturilor din intrea ■» ţară s’a resimţit în mod îmbucurător, în urma ploilor. Ploaia insă n’a fost generală, aşa că pe unele locuri ca în jud. Tulcea, Gorj, Romanaţi, Brăila, se simte nevoe de ploae. Fineţele in jud. Gorj sufăr din această cauză. Pretutindeni secerişul e aproape terminat şi acum griul, orzul şi ovăşul se freeră. Porumbul pretutindeni în urma ploilor căzute, e în stare excelentă. Se speră într’o producţie excepţional de mare şi bună. Tutunurile se prezintă bine, mai ales in Vlaşca. Pomii fructiferi, de asemenea imaşurile şi fîneţele s’au îndreptat şi prin unele părţi au început să se cosească. Sătenii se ocupă în jud. Iivoi, Ialomiţa, Putna şi în alte judeţe cu facerea ogoarelor de toamnă. Viile în general au rod mult şi promit a da o recoltă abundentă şi de bună calitate. Semănăturile în general sunt mediocre în jud. Iaşi, unde n’a plouat de loc săptămîna trecută. Porumbul, viile şi pomii fructiferi se prezintă însă bine în acest judeţ. 9 Iată numărul locurilor vacante la şcoala superioară de arte şi meserii din Iaşi pe anul 1908—1909: ajustaj 6, din care 3 externi, lăcătuşerie 8, cazangerie 6, tinichigerie 7, forja 7, turnătorie 11, tîmplărie 22, rotărie 6. Din aceste 25 sunt burse ale statului, 22 ale judeţelor, 1 comunală şi 24 externi. Următoarele judeţe dau burse la această şcoală : Covurlui, Botoşani, Roman, Brăila, Fălciu, Neamţ, Ilfov, Tutorova, Iaş, Vaslui, Dorohoiu, Bacău, Tecuciu, Buzeu şi comuna laşi. „ O mare parte din lucrătorii brutali continuă de a se agita şi de a sta în grevă. Patronii fac interveniri pentru a’i linişti. 9 Din Andrieşeni se telefonează că copiliţa Elen , a locuitorului Dumitru Vizeul de satul Glăvăneşti, jucîndu-te pe lingă părăuoaşul de lingă casă, din nebăgare de seamă a căzut în apă şi s’a înecat. Avisarea. — Direcţiunea conservatorului a luat dispoziţia ca profesorii conservatorului de muzică şi declamaţiune din localitate, să trimeată o frumoasă coroană pentru a fi depusă pe mormîntul regretatului lor fost coleg, profesorul Soceanu, decedat îa Capitală după două zile de suferinţi şi despre a cărui deces şcoala n’a fost înştiinţată la timp. — Azi la amiază femeea Rubla Friedman, trecînd pe strada Unirea, în dreptul hotelului Rusia a calcat pe o costă de harbuz și alunecînd a căzut jos căpătînd o gravă leziune la cap.