Opinia, august 1908 (Anul 5, nr. 499-523)
1908-08-01 / nr. 499
OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria ! Clasa 11 a Regatului Romîn de la Noua şi Principala Colectură Romînă Th. P. Maximovici Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 20, O jumătate loz Lei 10 - Un sfert de loz Lei 5 Una optime lei 250 IAȘI ( Piaţa Unirei) torităţii atunci cnc germanul se pleacă din instinct, prima mişcare a francezului e să se împotrivească. El se opune şi protestează, critică şi se revoltă. El nu întreabă dacă legea îi permite să discute. El discută pur şi simplu...“. Mai clar şi mai scurt nu se poate formula o teorie revoluţionară. Insă cu teoria forţei brutale deştepţi şi în adversari forţa brutală. Şi astăzi poate că Griffithles filoadliază în închisoare dacă e bine să dezlănţui forţele oarbe ale masselor fără să ştii unde le conduci. Opinia la „HUŞI“ (De la Corespondentul nostru particular) Taberele liberale aşteaptă sosirea toamnei pentru a vedea ce cale să ia. Acţiunea vechilor cadre de la Bucureşti va avea pasul hotărîtor în atitudinea celor 4 nuanţe liberale. Din contra în tabăra Carpiştilor se observă o enervare fără păreche. Atitudinea d-lui Carp, svonul ce l-a făcut în ţară cu destăinuirile lui în chestia naţională, acţiunea duplicată a d-lui Gh. Gr. Cantacuzino faţă cu general Gh. Manu şi P. P. Carp , nota exasperată a „Epocei“, ultimele destăinuiri făcute cu privire la purtarea hrapareţă a d-nului Cantacuzino, svîrcolirile lui Nicu Filipescu, lipsa deci de omogenitate la centru între Carpişti, fac să se desineze de pe acum cum vor sta într’un viitor apropiat taberile Carpiste. Blocul famelianei, ca să întrebuinţăm expresia consacrată, e ameninţat să se spargă, lipsa de unitate morală în acest bloc se resimte mai ales în urma lipsei de unitate la centru. In lipsa unei tării morale şi sufleteşti ciracii şi trepăduşii partidului spumegă la gură aruncînd ocări fripescane la adresa adversarilor. Cel mai nesocotit la gură ca şi la minte e nesăţiosul fost secretar general al judeţului, glrantele fostului său prefect general Catargi, omul hrănit cu piatră şi nisip ani de-a rîndul, advocatul fără pricini, politicianul pururea după masă, care în virtutea relaţiunilor sale sociale se crede îndreptăţit a culege cele mai bune informaţiuni de la cel mai autorizat şi discret om politic, pentru a mai susţinea curajul la ai săi. Raţiunea sa politică e de a ocărî, şi dacă omulul său în ocări a mai amuţit, e o notă bună pentru el, lăsîndu-1 pe el singur să plutească în mocirla in care înnoată... Dar asemenea indivizi nu reuşesc, căci acţiunea lor de literă nu prinde ; oamenii cinstiţi îi ocolesc, sau cel mult ii utilizază ca instrumente de bălciu, pentru a-i pune la locul cuvenit la vreme de răfuială. Cind o întreagă fameliune a rămas la sprijinul guraliv al guralivului, arată în ce prost trai a ajuns. La noi se numără zilele traiului politic al famelianei și toamna va avea cinstea să vadă și această ultimă expresiun politică nimicită. Cor. * Pe timpul verei administrația Opiniei primește abonamente lunare: in țară, 2 lei, in streinătate l1 lei. Chestiunea socială în România Problema politică de d. St Antim Un factor principal în chestia socială din Romînia e fără îndoială politică şi de aceea d. St. Antim, înnainte de a aborda chestia ţărănească, a căutata să vadă dacă politica făcută pină azi n’a fost întru cîtva una din cauzele ascuţirii raporturilor sociale de la noi. Pentru mulţi politica tăcută la noi a fost rezultatul ambiţiilor şi poftelor personale şi nu a unei concurenţe reciproce de a face cit se poate mai mult pentru ţară spre a merita încrederea şi simpata colegilor electorale. Această opinie dăinueşte în toate straturile sociale şi fiecare spune cu o încredere absolută ce nu există principii nici vederi politice. D. St. Antim s’a sforţat, în cartea sa, de a dezminţi această aserţiune aprioristâ a tuturor cari n’au căutat să pătrundă adîncul frămîntărilor politice. Partidele noastre au avut o directivă politică care s’a manifestat în tot dealungul istoriei vieţii politice a ultimelor decenii. 1) Partidul liberal a avut nobila menire de a ne înzestra ţara cu legi liberale, de a contribui la oroarea unei întregi pături sociale suprapuse, care prin cultura şi gusturile ei a contribuit la rîndul ei la evoluţia repede a întregii ţări, făcînd din o ţară orientală, o ţară occidentală cu legi şi cu moravuri europene. 2) Partidul conservator, strîns de tradiţiile sale, a avut o operă mai ingrată, o activitate pasivă, el a căutat să înlăture risipa ce era firească să rezulte dintr-o prea mare sforţare de îmbogăţire personală şi transformare a ţării; partidul conservator a căutat să consolideze datoria publică, să puie baze serioase finanţei noastre. Activitatea în viitor a partidelor politice, bineînţeles, nu va rămîne a aceea ce este astăzi. Atît liberalii cît şi conservatorii au căutat pînă în prezent ca să dea ţării o formă occidentală, unii împingînd reformele prea departe, alţii, deşi căutînd a le opri în măsura posibilului, totuşi încurajînd evoluţia această pri-vită a ţării, dar restrîngînd cheltuele, întărind finanţele. Numai pentru pătura ţărănească nu s’a făcut nimic. Revoltele ţărăneşti din 1907 au atras atenţia claselor dominante, ca şi revoltele din 1888 şi partidele politice au trebuit să ia în vedere această clasă socială, legiferînd şi pentru îmbunătăţirea ei. Dacă în 1888 s’a mulţumit partidul conservator a aduce o lege a împroprietăririi ţăranilor, în 1907 şi 1908, după revoltele îngrozitoare şi prin violenţa şi întinderea lor, partidele politice au trebuit să se uite mai serios la chestia ţărănească. „Prima clasă in ţara romînească, interesată a satisface nevoile ţărănimii, zice d. Antim, este tocmai clasa proprietărească, şi aceasta atît pentru faptul că ea formează azi la noi pătura suprapusă şi deci singura in stare să lucreze pentru binele obştesc, cît şi pentru a-şi vedea competitorii la pămînt cît mai liniştiţi şi cît mai puţin ameninţători. Or, reprezentantul conştient al acestor tendinţe şi acestor interese este partidul liberal. De aceea vedem pe liberali făcîndu-se stegarii revendicărilor ţărăneşti. In adevăr, partidul liberal pare a-şi fi luat misiunea de a consolida clasa noastră de jos, pătura ţărănească. Nu voim să zicem prin aceasta că ridicarea săteanului nostru ar fi opera exclusivă a partidului liberal. Conservatorii au arătat aceeaşi solicitudine pentru ţărani, mai cu seamă,în urma sîngeroaselor evenimente din 1888, nu se poate însă nega că lupta cea mare, lupta cea temeinică au dus-o liberalii... Dar care-i rolul partidului conservator-democrat. „Partidul conservator, răspunde d. Antim, şi-a luat menirea de a crea şi de a consolida clasa de mijloc la noi“. Dar „pentru a crea şi pentru a consolida clasa mijlocie într’un stat, se impune în primul loc introducerea capitalului mobiliar şi putinţa ce i să dă de-a circula în linişte, în siguranţă şi cu cît mai mare uşurinţă... Or, tocmai aceasta caracterizează politica economică şi financiară a d-lui Take Ionescu. D. Take lonescu este prin excelenţă reprezentantul capitalului mobiliar la noi. N’a fost proept de lege în ţara noastră, care avînd ca menire proteguirea capitalului mobiliar, să nu se fi bucurat de sprijinul d-lui Take lonescu. De altfel cea mai mare vină pe care i-o aduc liberalii d-lui Take Ionescu este tocmai această prea mare solicitudine pentru capitalul mobiliar. Și partidul liberal are motive profunde cari îl fac să lupte cu atîta înverșunare împotriva bunurilor mișcătoare. In adevăr, am văzut că prin efectul liberei concurenţi, prezidată de liberali, s’a ridicat la noi o puternică clasă de proprietari, alipită partidului liberal“. „Toată puterea politică a acestei clase, se bizueşte pe proprietatea pămîntului şi pe împrejurarea că la □oi pămîntul e unica bogăţie şi singurul criteriu al puterei. Or, prin introducerea capitalului mobiliar, s’ar crea la noi o altă categorie de bogăţii, cari ar cere împărţirea avantagiilor politice. Ba ceva mai mult, pretutindeni în apus, introducerea capitalului mobiliar a avut ca urmare desagregarea proprietăţii, de aci acea ură aproape organică a partidului liberal împotriva bunurilor mişcătoare şi de aci tendinţa liberalilor, de-a ridica plasa ţărănească exclusiv prin mijlocul împroprietăririlor artificiale, căci prin aceasta capitalul mobiliar nu sufere nici o creştere la noi“. Acestea sînt într’un mod foarte succint redate, ideile d-lui Antim, asupra problemei politice, care e ua pendant al chestiei ţărăneşti. Dr. I. Duscian- Litere-Ştiinte-Arte „Noua Revista Rominâ“.—O ştire în adevăr plăcută pentru acei cari au ■ urmărit mişcarea literară în ultimii ani este acea despre reapariţia publi- caţiunii d-lui profesor Rădulescu- * Motru: „Noua£Revista Romînă“. Pu-ţine reviste literare şi-au câştigat atîta popularitate şi atît de multe simpatii într’un timp relativ scurt, cum ştiuse să-şi câştige revista d-lui Rădulescu-Motru, cea dintăiu care a introdus alături de articole ştiinţifice şi literare propriu zise, actualitatea şi discuţia politico-socială, anchetele în stil mare etc. Reapariţia revistei se anunţă în mod pozitiv pentru data de 1 Octombrie, iar pînă atunci direcţiunea marei publicaţiuni îşi va fi asigurat concursul constant al unui mare număr de colaboratori însemnaţi. Prezenţa d-lui Rădulescu-Motru— observă cu drept cuvînt confratele nostru „Ordinea“ — e o garanţie de succesul „Nouei Reviste“, cu atît mai mult, cu cît revista distinsului nostru fruntaş reapare într’un moment hotărâtor în viaţa noastră socială, în care problemele cele mai mari şi mai sănătoase sunt de discutat. * Publicistica pariziană a suferit o însemnată pierdere prin moartea senatorului Arthur Rave, în virstă de 78 ani, unul din cei mai energici şi mai talentaţi polemişti din presa franceză. Rave a fost succesorul lui Clémenceau la ziarul „Aurore“. * Monumentul lui Michel Servet refuzat de oraşul Geneva va fi ridicat în apro- piatul oraş francez Amnemasse, Savoia de sus. Inaugurarea va avea loc la 25 octombrie şi comitetul internaţional „Servet“ invită pe toţi amicii liberi cugetători să iee parte la solemnitate. * Intemeitorii „noului teatru“ din New- York au încredinţat direcţiunea d-nului Windhrop Ames din Boston, un specialist în dramaturgie şi a studiat organizarea a 60 teatre europene. Scopul acestui nou teatru e de a încuraja dramaturgia americană. * Diamantul uriaş „Culivian“, care după cum se ştie se află In proprietatea Coroanei engleze, e ştifuit acum în Amsterdam. Despre starea actuală a lucrărei diamantului se anunţăurmătoarele : Şlifuirea arată că „Cullian“ are o apă neobişnuit de frumoasă. Peatra e împărţită în două bucăţi, din cari cea mai mare cîntăreşte 425 carate. Aceasta va fi şlifuită în formă de pară şi e menită pentru coroana regală, pe cînd bucata cealaltă, care e cu foarte puţin mai mică, va fi pusă în sceptru. Peatra aceasta din urmă va primi forma unui briliant rotund. Frumuseţa pietrilor întrece toate aşteptările. Lucrarea lor va fi isprăvită înainte de anul nou.♦ Piesa „Sherlock Holmes“ s’a jucat In America, Filipine, Klondyke de 8000 de ori ; în Anglia, Australia, Canada şi Coloniile engleze de 1000 de ori; în Germania şi Austro-Ungaria de 600; în Spania şi Portugalia de 500; în Franţa, Belgia şi Sviţeia de 700; în Rusia şi Siberia de 403; în Turcia şi Romănia de 200. * Recordul trecerei oceanului Atlantic, din America în Europa, a fost stabilit de vasul de războiu englez Indobitabile, în 67 de ceasuri. Vasul a mers cu o iuţeală de 25 de noduri și 18 pe oră. Vasul avea pe bord pe prințul de Dalles, care a făcut chiar pe șoferul, băgînd singur cărbuni la mașină... . Informaţii . Aducem la cunoştinţa tuturor abonaţilor noştri, că „Opinia“ neavînd încasator nici în Capitală nici în altă parte a ţării, abonaţii noştri sunt rugaţi de a nu face plata abonamentului nici unei persoane, care s’ar prezenta în acest scop , ci să o trimită prin mandat poştal administraţiei statului. Aceasta spre a evita pe viitor neplăcerea ce au avut unii abonaţi de-ai noştri, de a se vedea încasaţi de persoane străine de administraţia noastră, cari le-au eliberat chitanţe false. Noi am reclamat acestea autorităţilor competente şi atragem atenţiunea tuturor, spre a nu se mai repeta asemenea lucruri, cari produc confuziuni regretabile. Relevasem acum cîteva zile aprecierile „Voinţei Naţionale“ asupra partidului d-lui P. P. Carp, din care se vedea clar cît de caraghioase sunt prorocirile ce le face presa acestui partid asupra venirei la putere. „Secolul“ în numărul seu de astăzi face cam aceleiaşi aprecieri juste şi zice: „Dar partizanii d-lui Carp simt că, pentru a fi chemat la guvern, un partid trebue să inspire Suveranului credinţa că el, partidul, este în stare a se menţine la putere, sau, cu alte cuvinte, să producă oarecari indicii că majoritatea naţiunii l-ar vrea pe el, iar nu pe altul. Şi cum partidul d-lui Carp nu poate prezintă asamenea indicii, discuţiunea asupra venirei la putere după liberali, chiar pentru un viitor mai depărtat, îşi are oportunitatea sa şi este în adevăr „foarte interesantă“, mai ales pentru partidul conservator. „ Am vorbit acum cîteva zile despre faptul petrecut pe moşia Epitropiei Unceni, unde ţăranii refuză să plătească cîştiul. Deoarece s-a dovedit că aceştia au fost puşi la cale de învăţătorul din sat, epitropia a cerut ministerului instrucţiunei publice pedepsirea acestuia. Au fost numite următoarele persoane ca membri în comisiunile interimmare în judeţul nostru,în locul acelora care au demisionat: La comuna Ciurea, d-nii Vasile Cercel şi Iordache Gheorghiu, în locul d-lor N. Dragoş şi Gh. Toreanovici. La comuna Cepleniţa : d. Vasile Alexandru Guvei în locul d-lui T. Marie; la comuna Scobinţi: d. Nicolae Ţurcan, în locul d-lui V. Martin şi la comuna Şipote d. Dimitrie Stanciu, în locul lui I. Andrieş. • Fostul bancher Iosef Left a fost pus omi în libertate. Cu această ocazie ţinem să relevăm că guvernul austro-ungar a cerut guvernului nostru suma de 70 de coroane, bani cheltuiţi pentru extradarea lui Josef Left. • La 15 octombrie a. c., se va ţinea concurs în Bucureşti, în localul şcoalei superioare de medicină veterinară, pentru ocuparea definitivă a posturilor de medici veterinari de oraşe, vacante. Iată acele posturi vacante: Bucureşti, circ. IV şi circ. V; Bucureşti, veterinar al grajdurilor comunale; Bucureşti, circ. I, II, 111 serviciul pentru controlul laptelui; oraşul Corabia, oraşul C.Lung; abatorul oraşului Craiova, abatorul oraşului Ploeşti; oraşele: Tg.-Neamţ, R.Sarat, Tîrgoviştea, Tecuci, Vaslui, Sulina, Roşiori, Galaţi—medic veterinar ajutor. Faţă cu dispoziţiunea ministerială cu privire la influenţa decizivă asupra promoţiunei sau repetării clasei, a notei 4 pe ultimul simestru, dispoziţiune luată abia la finele luni Mai şi care a produs o adevărată încurcătură şi elevilor şi profesorilor, cari s’au văzut nevoiţi a nu promova mulţi elevi, cari meritau promoţiunea, Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor—probabil în urma mai multor plîngeri ale părinţilor elevilor—a cerut direcţiunei Liceului Naţional matricolele şcolii spre a cerceta cazul. Niciodată nu s’a întîmplat cazul, ca ministerul să-şi manifeste neîncrederea în corpul profesoral, şi să ceară matricolele vre-unei şcoli; dar iarăşi niciodată nu s’a mai întîmplat ca o dispoziţiune ca aceia de care vorbim,—hotărîtoare pentru soarta elevilor unei clase, întru-cît schimbă în mod radical o stare de lucruri,—să se ia la finele anului. — Numai sub regimul unui Ministru ca Spiru Haret şi a secretarului său Teodorit se poate întîmpla o anomalie de natura aceasta. După relaţiile oficiale, următoarea este situaţia agricolă în ţară . Producţiunea cerealelor variază foarte mult dupăregiuni şi după timpul ce au avut la secerişul şi treeratul lor. In general în Muntenia ea este mai satisfăcătoare ca în celelalte părţi ale ţării, atît din punctul de vedere al cantităţii cit şi al calităţii. Sunt regiuni din acele bîntuite de secetă unde nu s’a scos nici sămînţi. Porumbul, îndreptîndu-se pretutindeni prin ploile din această lună, a legat în bune condiţiuni, aşa încît va da o producţiune mulţumitoare în toată ţara, ba chiar în unele părţi va fi atît de bună, cum rareori se întîmplă. Cu toate astea sunt multe localităţi în Oltenia, cum şi în districtele Olt, Teleorman, Brăila şi Ialomiţa, unde ploile fiind neîndestulătoare, porumbul a rămas mic, foarte slab şi îmbătrînit, aşa că aproape nu mai e speranţă de a mai da ceva. Sfeclele de zahăr şi de nutreţ s’au desvoltat mult în urma ploilor, de asemenea şi plantele furajate, ca porumb, sorg, mei, paring, semănate în luna precedentă. Fîneţele naturale s’au cosit mai pretutindeni, începindu-se chiar şi la acele din regiunea dealurilor. Nutreţul dobîndit este foarte puţin în toată ţara ; în multe părţi a mai fost stricat şi de ploi, care l’a găsit nestrîns în clăi. Livezile de lucernă şi trifoi s-au cosit a doua oară. Păşunele şi izlazurile au iarbă mai multă, tot mulţumită ploilor ce au căzut totuşi nu este încă îndestulătoare pentru hrana vitelor cari se ţin mult prin mirişte, unde găsesc mult mohor şi scuturătură. Viile sunt de o frumuseţe şi vigoare extraordinară in toată ţara; ele au atît de mult rod cum rar se vede la noi. Varietățile de struguri timpurii au început a se coace. . După cum anunţasem eri, lucrătorii brutali din localitate continuă să stea la grevă. Aseară ei s’au întrunit şi ea mai luare parte din ei au hotărît să continue greva pînă cînd patronii vor conveni să le admită cererile lor. Pentru astăzi ei au fost chemaţi la primărie spre a avea o convorbire cu d. P. Fintînaru, ajutor de primar. „ Primim la redacţie darea de samă a primului an de existenţă a fondaţiunei „Vatra luminoasă Regina Elizaveta“. Deşi încheiată la 31 iulie anul trecut, publicarea acestei dări de samă a întirziat mult din cauza greutăţii de a aranja în ordine alfabetică numele a 18.000 donatori şi din cauza adunării materialului necesar pentru o istorisire complectă a fundării şi a desvoltării „Vetrei luminoase“. Această intîrziere a fost Intru cîtva compensată prin publicaţiunea făcută zilele trecute în ziare asupra situaţiunii celui de al doilea an. Viitoarea dare de samă va apare In Aprilie 1909 cu situaţiunea generală încheiată la 31 Martie acel an. Fundaţiunea pune la dispoziţiunea or cui această publicaţiune. Vom reveni cu o dare de samă mai complectă asupra acestei publicaţiuni. Protocolul comisiunei ruso-romină pentru delimitarea Prutului, a fost iscălit. Lucrările geodesice pentru această delimitare vor începe mîine, 1 August, sub conducerea d-lor li-colonei T. Ritaaiceanu şi maiorii Verbiceanu şi Scărlătescu. Dr. general Tătărăscu, comandantul corpului 4 de armată, se va reîntoarce din concediu la jumătatea lunei August a. c. % In urma numirei în posturile de administratori de plaşi a doilor căpitani: Petru Orleanu, din regientul 7 Prahova, Rafael Dimitriu din regim ntul 8 artilerie şi Georgescu Zăgăaescu din regimentul 2 Romanoţi No. 19 şi a locotenenţilor : Simion Georgescu din regim. Siret No. 11 şi C. Ionescu din regim. 33 Tulcea, — aceştia şi-au dat demnia din armată. Eri a fost iscălit decretul prin care demisiile lor au fost primite şi ei au fost repartizaţi în cadrele de rezervă. . 3 D. Gh. Dimitriu-Pâuşeşti, secretarul inspector al Camerei de meserii, a plecat aseară în Capitală, pentru a presenta ministrului industriei şi Comerţului statistica meseriaşilor din circ. Iaşi. . 3 In ziua de 14 August a. c. se va ţinea în localul prefecturei judeţului licitaţie publică pentru vînzarea spre exploatare a 4 păduri: Suharău, afect. I, Suharău afect. II, Adăncata-Mitoc diviz. A şi B şi Feredeenii. 3 Printre lucrările pe care epitropia Sf. Spiridon şi-a propus să le facă la Băile Slănic, sunt şi următoarele : 1. Canalizarea Slănicului şi alimentarea lui cu apă potabilă. 2). Clădirea unei instalaţiuni sistematice de hydroterapie pe locul dintre Cazinul Regal şi intrarea în Slănie. 3). Construirea pe malul drept al părăului Slănie, a două restaurante, a farmaciei, băcăniei, numeroase magazii, etc. etc. 3 Poliţia a arestat pe două copii, Profira Butnariu şi Iţic Segal, ambii în etate de 14 ani, care au comis o serie de furturi în localitate. PIVES1B — Eri seara un început de incendiu s’a declarat la casa locuitorului Gh. A Domnicăi din Podul Iloaie. Cum vîntul sufla puternic după o muncă de 3 ore abia au putut să localizeze incendiul. — In seara zilei de 13 Septembrie a.c. societatea de ajutor reciproc „Unire*“ a lucrătorilor tipografi din Iaşi, organizează un frumos şi mare bal popular, şi care pregătesc mari surprize publicului nostru îeşan. Vaccinări și revaccinări Dr. A. Steuerman Str. Golia No. 31