Opinia, august 1908 (Anul 5, nr. 499-523)

1908-08-01 / nr. 499

OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria ! Clasa 11 a Regatului Romîn de la Noua şi Principala Colectură Romînă Th. P. Maximovici Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 20,­ O jumătate loz Lei 10 - Un sfert de loz Lei 5 Una optime lei 2­50 IAȘI ( Piaţa Unirei) torităţii atunci c­nc germanul se pleacă din instinct, prima mişcare a francezului e să se împotrivească. El se opune şi protestează, critică şi se revoltă. El nu întreabă dacă legea îi permite să discute. El discută pur şi simplu...“. Mai clar şi mai scurt nu se poate for­mula o teorie revoluţionară. Insă cu teo­ria forţei brutale deştepţi şi în adversari forţa brutală. Şi astăzi poate că Griffith­­les filoadliază în închisoare dacă e bine să dezlănţui forţele oarbe ale masselor fără să ştii unde le conduci. Opinia la „HUŞI“ (De la Corespondentul nostru particular) Taber­ele liberale aşteaptă sosirea toam­nei pentru a vedea ce cale să ia. Acţiu­nea vechilor cadre de la Bucureşti va a­­vea pasul hotărîtor în atitudinea celor 4 nuanţe liberale.­­­ Din contra în tabăra Carpiştilor se observă o enervare fără păreche. Atitu­dinea d-lui Carp, svonul ce l-a făcut în ţară cu destăinuirile lui în chestia na­ţională, acţiunea duplicată a d-lui Gh. Gr. Cantacuzino faţă cu general Gh. Manu şi P. P. Carp , nota exasperată a „Epocei“, ultimele destăinuiri făcute cu privire la purtarea hrapareţă a d-nului Cantacuzino, svîrcolirile lui Nicu Fili­­pescu, lipsa deci de omogenitate la cen­tru între Carpişti, fac să se desineze de pe acum cum vor sta într’un viitor a­­propiat taberile Carpiste. Blocul famelianei, ca să întrebuinţăm expresia consacrată, e ameninţat să se spargă, lipsa de unitate morală în acest bloc se resimte mai ales în urma lipsei de unitate la centru. In lipsa unei tării morale şi sufleteşti ciracii şi trepăduşii partidului spumegă la gură aruncînd ocări fripescane la a­­dresa adversarilor. Cel mai nesocotit la gură ca şi la minte e nesăţiosul fost secretar general al judeţului, glrantele fostului său prefect general Catargi, omul hrănit cu piatră şi nisip ani de-a rîndul, advocatul fără pricini, politicianul pururea după masă, care în virtutea relaţiunilor sale sociale se crede îndreptăţit a culege cele mai bune informaţiuni de la cel mai autorizat şi discret om politic, pentru a mai sus­ţinea curajul la ai săi. Raţiunea sa politică e de a ocărî, şi dacă omulul său în ocări a mai amuţit, e o notă bună pentru el, lăsîndu-1 pe el singur să plutească în mocirla in care înnoată... Dar asemenea indivizi nu reuşesc, căci acţiunea lor de literă nu prinde ; oamenii cinstiţi îi ocolesc, sau cel mult ii utili­­zază ca instrumente de bălciu, pentru a-i pune la locul cuvenit la vreme de răfuială. Cind o întreagă fameliune a rămas la sprijinul guraliv al guralivului, arată în ce prost trai a ajuns. La noi se numără zilele traiului poli­tic al famelianei și toamna va avea cins­tea să vadă și această ultimă expresiun politică nimicită. Cor. * Pe timpul verei admi­nistrația Opiniei primește abonamente lunare: in ța­ră, 2 lei, in streinătate l1 lei. Chestiunea socială în România Problema politică de d. St Antim Un factor principal în chestia so­cială din Romînia e fără îndoială po­litică şi de aceea d. St. Antim, în­­nainte de a aborda chestia ţărănească, a căutata să vadă dacă politica fă­cută pină azi n’a fost întru cît­va una din cauzele ascuţirii raporturi­lor sociale de la noi. Pentru mulţi politica tăcută la noi a fost rezulta­tul ambiţiilor şi poftelor personale şi nu a unei concurenţe reciproce de a face cit se poate mai mult pen­tru ţară spre a merita încrederea şi simpata colegilor electorale. Această opinie dăinueşte în toate straturile sociale şi fie­care spune cu o încre­dere absolută ce nu există principii nici vederi politice. D. St. Antim s’a sforţat, în cartea sa, de a dezminţi această aserţiune aprioristâ a tutu­ror cari n’au căutat să pătrundă a­­dîncul frămîntărilor politice. Partidele noastre au avut o direc­tivă politică care s’a manifestat în tot dealungul istoriei vieţii politice a ultimelor decenii. 1) Partidul liberal a avut nobila menire de a ne înzes­tra ţara cu legi liberale, de a con­tribui la oroarea unei întregi pături sociale suprapuse, care prin cultura şi gusturile ei a contribuit la rîndul ei la evoluţia repede a întregii ţări, făcînd din o ţară orientală, o ţară occidentală cu legi şi cu moravuri europene. 2) Partidul conservator, strîns de tradiţiile sale, a avut o o­­peră mai ingrată, o activitate pasivă, el a căutat să înlăture risipa ce era firească să rezulte dintr-o prea mare sforţare de îmbogăţire personală şi transformare a ţării; partidul con­servator a căutat să consolideze da­toria publică, să puie baze serioase finanţei noastre. Activitatea în viitor a partidelor p­­olitice, bine­înţeles, nu va rămîne a aceea ce este astă­zi. Atît libe­ralii cît şi conservatorii au căutat pînă în prezent ca să dea ţării o formă occidentală, unii împingînd refor­mele prea departe, alţii, deşi căutînd a le opri în măsura posibilului, to­tuşi încurajînd evoluţia această pri-v­ită a ţării, dar restrîngînd cheltue­­le, întărind finanţele. Numai pen­tru pătura ţărănească nu s’a făcut nimic. Revoltele ţărăneşti din 1907 au a­­tras atenţia claselor dominante, ca şi revoltele din 1888 şi partidele poli­tice au trebuit să ia în vedere a­­ceastă clasă socială, legiferînd şi pentru îmbunătăţirea ei. Dacă în 1888 s’a mulţumit partidul conservator a aduce o lege a împroprietăririi ţă­ranilor, în 1907 şi 1908, după revol­tele îngrozitoare şi prin violenţa şi întinderea lor, partidele politice au trebuit să se uite mai serios la ches­tia ţărănească. „Prima clasă in ţara romînească, interesată a satisface nevoile ţără­nimii, zice d. Antim, este tocmai clasa proprietărească, şi aceasta atît pentru faptul că ea formează azi la noi pătura suprapusă şi deci sin­gura in stare să lucreze pentru bi­nele obştesc, cît şi pentru a-şi ve­dea competitorii la pămînt cît mai liniştiţi şi cît mai puţin ameninţă­tori. Or, reprezentantul conştient al acestor tendinţe şi acestor interese este partidul liberal. De aceea ve­dem pe liberali făcîndu-se stegarii revendicărilor ţărăneşti. In adevăr, partidul liberal pare a-şi fi luat mi­siunea de­ a consolida clasa noastră de jos, pătura ţărănească. Nu voim să zicem prin aceasta că ridicarea săteanului nostru ar fi opera exclu­sivă a partidului liberal. Conserva­torii au arătat aceeaşi solicitudine pentru ţărani, mai cu seamă,în urma sîngeroaselor evenimente din 1888, nu se poate însă nega că lupta cea mare, lupta cea temeinică au dus-o liberalii... Dar care-i rolul partidului con­servator-democrat. „Partidul conservator, răspunde d. Antim, şi-a luat menirea de a crea şi de a consolida clasa de mijloc la noi“. Dar „pentru a crea şi pentru a consolida clasa mijlocie într’un stat, se impune în primul loc introduce­rea capitalului mobiliar şi putinţa ce i să dă de-a circula în linişte, în siguranţă şi cu cît mai mare uşu­rinţă... Or, tocmai aceasta caracte­rizează politica economică şi finan­ciară a d-lui Take Ionescu. D. Take lonescu este prin excelenţă repre­zentantul capitalului mobiliar la noi. N’a fost proept de lege în ţara noas­tră, care avînd ca menire protegui­rea capitalului mobiliar, să nu se fi bucurat de sprijinul d-lui Take lo­­nescu. De alt­fel cea mai mare vină pe care i-o aduc liberalii d-lui Take Ionescu este tocmai această prea mare solicitudine pentru capitalul mobiliar. Și partidul liberal are mo­tive profunde cari îl fac să lupte cu atîta înverșunare împotriva bunuri­lor mișcătoare. In adevăr, am văzut că prin efectul liberei concurenţi, prezidată de liberali, s’a ridicat la noi o puternică clasă de proprietari, alipită partidului liberal“. „Toată puterea politică a acestei clase, se bizueşte pe proprietatea pă­­mîntului şi pe împrejurarea­ că la □oi pămîntul e unica bogăţie şi sin­gurul criteriu al puterei. Or, prin introducerea capitalului mobiliar, s’ar crea la noi o altă categorie de bo­găţii, cari ar cere împărţirea avan­­tagiilor politice. Ba ceva mai mult, pretutindeni în apus, introducerea capitalului mobiliar a avut ca ur­mare desagregarea proprietăţii, de aci acea ură aproape organică a par­tidului liberal împotriva bunurilor mişcătoare şi de­ aci tendinţa libera­lilor, de-a ridica plasa ţărănească exclusiv prin mijlocul împroprietă­ririlor artificiale, căci prin aceasta capitalul mobiliar nu sufere nici o creştere la noi“. Acestea sînt într’un mod foarte succint redate, ideile d-lui Antim, a­­supra problemei politice, care e ua pendant al chestiei ţărăneşti. Dr. I. Duscian- Litere-Ştiinte-Arte „Noua Revista Rominâ“.—O ştire în­­ adevăr plăcută pentru acei cari au ■ urmărit mişcarea literară în ultimii­­ ani este acea despre reapariţia publi-­ caţiunii d-lui profesor Rădulescu- * Motru: „Noua£Revista Romînă“. Pu-­­ţine reviste literare şi-au câştigat a­­tîta popularitate şi atît de multe­­ simpatii într’un timp relativ scurt,­ cum ştiuse să-şi câştige revista d-lui Rădulescu-Motru, cea dintăiu care a­­ introdus alături de articole ştiinţifice­­ şi literare propriu zise, actualitatea­­ şi discuţia politico-socială, anchetele­­ în stil mare etc.­­ Reapariţia revistei se anunţă în­­ mod pozitiv pentru data de 1 Oc­tombrie, iar pînă atunci direcţiunea marei publicaţiuni îşi va fi asigurat concursul constant al unui mare nu­măr de colaboratori însemnaţi. Prezenţa d-lui Rădulescu-Motru— observă cu drept cuvînt confratele nostru „Ordinea“ — e o garanţie de succesul „Nouei Reviste“, cu atît mai mult, cu cît revista distinsului nostru fruntaş reapare într’un mo­ment hotărâtor în viaţa noastră so­cială, în care problemele cele mai mari şi mai sănătoase sunt de dis­cutat. * Publicistica pariziană a suferit o însem­nată pierdere prin moartea senatorului Arthur Rave, în virstă de 78 ani, unul din cei mai energici şi mai talentaţi po­lemişti din presa franceză. Rave a fost succesorul lui Clémenceau la ziarul „Au­rore“. * Monumentul lui Michel Servet refuzat de oraşul Geneva va fi ridicat în apro-­ piatul oraş francez Amnemasse, Savoia de sus. Inaugurarea va avea loc la 25 octombrie şi comitetul internaţional „Ser­vet“ invită pe toţi amicii liberi cugetă­tori să iee parte la solemnitate. * Intemeitorii „noului teatru“ din New- York au încredinţat direcţiunea d-nului Windhrop Ames din Boston,­­ un spe­cialist în dramaturgie şi a studiat organi­zarea a 60 teatre europene. Scopul acestui nou teatru e de a în­curaja dramaturgia americană. * Diamantul uriaş „Culivian“, care după cum se ştie se află In proprietatea Co­roanei engleze, e ştifuit acum în Ams­terdam. Despre starea actuală a lucrărei dia­mantului se anunţă­­următoarele : Şlifui­­rea arată că „Cullian“ are o apă neobiş­nuit de frumoasă. Peatra e împărţită în două bucăţi, din cari cea mai mare cîn­tăreşte 425 carate. Aceasta va fi şlifuită în formă de pară şi e menită pentru co­roana regală, pe cînd bucata cealaltă, care e cu foarte puţin­ mai mică, va fi pusă în sceptru. Peatra aceasta din urmă va primi forma unui briliant rotund. Frumuseţa pietrilor întrece toate aştep­tările. Lucrarea lor va fi isprăvită îna­inte de anul nou.♦ Piesa „Sherlock Holmes“ s’a jucat In­­ America, Filipine, Klondyke de 8000 de ori ; în Anglia, Australia, Canada şi Co­loniile engleze de 1000 de ori; în Ger­mania şi Austro-Ungaria de 600; în Spania şi Portugalia de 500; în Franţa, Belgia şi Sviţeia de 700; în Rusia şi Siberia de 40­3; în Turcia şi Romănia de 200. * Recordul trecerei oceanului Atlantic, din America în Europa, a fost stabilit de vasul de războiu englez Indob­itabile, în 67 de ceasuri. Vasul a mers cu o iuţeală de 25 de noduri și 18 pe oră. Vasul avea pe bord pe prințul de Dal­les, care a făcut chiar pe șoferul, băgînd singur cărbuni la mașină... ­. Informaţii . Aducem la cunoştinţa tuturor abo­naţilor noştri, că „Opinia“ ne­avînd încasator nici în Capitală nici în altă parte a ţării, abonaţii noştri sunt ru­gaţi de a nu face plata abonamen­tului nici unei persoane, care s’ar prezenta în acest scop , ci să o trimită prin mandat poştal administraţiei statului. Aceasta spre a evita pe viitor ne­plăcerea ce au avut unii abonaţi de-ai noştri, de a se vedea încasaţi de per­soane străine de administraţia noas­tră, cari le-au eliberat chitanţe false. Noi am reclamat acestea autorită­ţilor competente şi atragem atenţiu­nea tuturor, spre a nu se mai repeta asemenea lucruri, cari produc con­­fuziuni regretabile.­­ Relevasem acum cîte­va zile apre­cierile „Voinţei Naţionale“ asupra par­tidului d-lui P. P. Carp, din care se vedea clar cît de caraghioase sunt pro­rocirile ce le face presa acestui partid asupra venirei la putere. „Secolul“ în numărul seu de astă­zi face cam aceleiaşi aprecieri juste şi zice: „Dar partizanii d-lui Carp simt că, pentru a fi chemat la guvern, un partid trebue să inspire Suveranului credinţa că el, partidul, este în stare a se menţine la putere, sau, cu alte cuvinte, să producă oare­cari indicii că majoritatea naţiunii l-ar vrea pe el, iar nu pe altul. Şi cum partidul d-lui Carp nu poate prezintă asamenea indicii, dis­­cuţiunea asupra venirei la putere după liberali, chiar pentru un viitor mai depărtat, îşi are oportunitatea sa şi este în adevăr „foarte interesantă“, mai ales pentru partidul conservator. „ Am vorbit acum cîte­va zile despre faptul petrecut pe moşia E­­pitropiei Unceni, unde ţăranii refuză să plătească cîştiul. De­oare­ce s-a dovedit că aceştia au fost puşi la cale de învăţătorul din sat, epitropia a cerut ministeru­­lui instrucţiunei publice pedepsirea acestuia.­­ Au fost numite următoarele per­soane ca membri în comisiunile interi­­m­mare în judeţul nostru,­în locul acelora care au demisionat: La comuna Ciurea,­­ d-nii Vasile Cercel şi Iordache Gheor­­­­ghiu, în locul d-lor N. Dragoş şi Gh. Toreanovici. La comuna Cepleniţa : d. Vasile Alexandru Guvei în locul d-lui T. Marie; la comuna Scobinţi: d. Ni­­colae Ţurcan, în locul d-lui V. Martin şi la comuna Şipote d. Dimitrie Stan­­ciu, în locul lui I. Andrieş. • Fostul bancher Iosef Left a fost pus omi în libertate. Cu această ocazie ţinem să rele­văm că guvernul austro-ungar a ce­rut guvernului nostru suma de 70 de coroane, bani cheltuiţi pentru extradarea lui Josef Left. • La 15 octombrie a. c., se va ţi­nea concurs în Bucureşti, în localul şcoalei superioare de medicină vete­rinară, pentru ocuparea definitivă a posturilor de medici veterinari de o­­raşe, vacante. Iată acele posturi vacante: Bucu­reşti, circ. IV şi circ. V; Bucureşti, veterinar al grajdurilor comunale; Bucureşti, circ. I, II, 111 serviciul pentru controlul laptelui; oraşul Co­rabia, oraşul C.­Lung; abatorul ora­şului Craiova, abatorul oraşului Plo­eşti; oraşele: Tg.-Neamţ, R.­Sarat, Tîrgoviştea, Tecuci, Vaslui, Sulina, Roşiori, Galaţi—medic veterinar a­­jutor.­­ Faţă cu dispoziţiunea ministe­rială cu privire la influenţa decizivă asupra promoţiunei sau repetării clasei, a notei 4 pe ultimul simestru, dispoziţiune luată abia la finele lun­i Mai şi care a produs o adevărată în­curcătură şi elevilor şi profesorilor, cari s’au văzut nevoiţi a nu promova mulţi elevi, cari meritau promoţiunea, Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor—probabil în urma mai mul­tor plîngeri ale părinţilor elevilor—a cerut direcţiunei Liceului Naţional matricolele şcolii spre a cerceta cazul. Nici­odată nu s’a întîmplat cazul, ca ministerul să-şi manifeste neîncre­derea în corpul profesoral, şi să ceară matricolele vre-unei şcoli; dar iarăşi nici­odată nu s’a mai întîmplat ca o dispoziţiune ca aceia de care vorbim,—h­otărîtoare pentru soarta elevilor unei clase, întru-cît schimbă în mod radical o stare de lucruri,—să se ia la finele anului. — Numai sub regimul unui Ministru ca Spiru Haret şi a secretarului său Teodorit se poate întîmpla o anomalie de natura aceasta.­­ După relaţiile oficiale, următoarea este situaţia agricolă în ţară . Producţiunea cerealelor variază foarte mult după­­regiuni şi după timpul ce au avut la secerişul şi treeratul lor. In ge­neral în Muntenia ea este mai satisfăcă­toare ca în celelalte părţi ale ţării, atît din punctul de vedere al cantităţii cit şi al calităţii. Sunt regiuni din acele bîn­­tuite de secetă unde nu s’a scos nici să­­mînţi. Porumbul, îndreptîndu-se pretutindeni prin ploile din această lună, a legat în bune condiţiuni, a­şa în­cît va da o pro­­ducţiune mulţumitoare în toată ţara, ba chiar în unele părţi va fi atît de bună, cum rare­ori se întîmplă. Cu toate astea sunt multe localităţi în Oltenia, cum şi în districtele Olt, Tele­orman, Brăila şi Ialomiţa, unde ploile fi­ind neîndestulătoare, porumbul a rămas mic, foarte slab şi îmbătrînit, aşa că a­­proape nu mai e speranţă de a mai da ceva. Sfeclele de zahăr şi de nutreţ s’au des­­voltat mult în urma ploilor, de asemenea şi plantele furajate, ca porumb, sorg, mei, paring, semănate în luna precedentă. Fîneţele naturale s’au cosit mai pretu­tindeni, începindu-se chiar şi la acele din regiunea dealurilor. Nutreţul dobîndit este foarte puţin în toată ţara ; în multe părţi a mai fost stricat şi de ploi, care l’a găsit nestrîns în clăi. Livezile de lu­­cernă şi trifoi s-au cosit a doua oară. Păşunele şi izlazurile au iarbă mai multă, tot mulţumită ploilor ce au căzut totuşi nu este încă îndestulătoare pentru hrana vitelor cari se ţin mult prin mi­rişte, unde găsesc mult mohor şi scutu­­rătură. Viile sunt de o frumuseţe şi vigoare extraordinară in toată ţara; ele au atît de mult rod cum rar se vede la noi. Varietățile de struguri timpurii au înce­put a se coace. . După cum anunţasem eri, lucrăto­rii brutali din localitate continuă să stea la grevă. Aseară ei s’au întrunit şi ea mai luare parte din ei au hotărît să continue greva pînă cînd patronii vor conveni să le ad­mită cererile lor. Pentru astă­zi ei au fost chemaţi la primărie spre a avea o convorbire cu d. P. Fintînaru, ajutor de primar. „ Primim la redacţie darea de samă a primului an de existenţă a fondaţiunei „Vatra luminoasă Regina Elizaveta“. De­şi încheiată la 31 iulie anul tre­cut, publicarea acestei dări de samă a în­­tirziat mult din cauza greutăţii de a a­­ranja în ordine alfabetică numele a 18.000 donatori şi din cauza adunării materialu­lui necesar pentru o istorisire complectă a fundării şi a desvoltării „Vetrei lumi­noase“. Această intîrziere a fost Intru cîtva compensată prin publicaţiunea făcută zi­lele trecute în ziare asupra situ­aţiunii ce­lui de al doilea an. Viitoarea dare de samă va apare In Aprilie 1909 cu situaţiunea generală în­cheiată la 31 Martie acel an. Fundaţiunea pune la dispoziţiunea or cui această publicaţiune. Vom reveni cu o dare de samă mai complectă asupra acestei publicaţiuni.­­ Protocolul comisiunei ruso-romină pentru delimitarea Prutului, a fost is­călit. Lucrările geodesice pentru această de­limitare vor începe mîine, 1 August, sub conducerea d-lor li-colonei T. Ritaaiceanu şi maiorii Verbiceanu şi Scărlătescu. D­r. general Tătărăscu, comandantul corpului 4 de armată, se va reîntoarce din concediu la jumătatea lunei August a. c. % In urma numirei în posturile de administratori de plaşi a d­oilor căpitani: Petru Orleanu, din reg­ientul 7 Pra­hova, Rafael Dimitriu din regim ntul 8 artilerie şi Georgescu Zăgăaescu din re­gimentul 2 Romanoţi No. 19 şi a loco­­tenenţilor : Simion Georgescu din regim. Siret No. 11 şi C. Ionescu din regim. 33 Tulcea, — aceştia şi-au dat demnia din armată. Eri a fost iscălit decretul prin care demisiile lor au fost primite şi ei au fost repartizaţi în cadrele de rezervă. . 3 D. Gh. Dimitriu-Pâuşeşti, secretarul inspector al Camerei de meserii, a plecat aseară în Capitală, pentru a presenta ministrului industriei şi Comerţului sta­tistica meseriaşilor din circ. Iaşi. . 3 In ziua de 14 August a. c. se va ţinea în localul prefecturei judeţului lici­taţie publică pentru vînzarea spre ex­ploatare a 4 păduri: Suharău, afect. I, Suharău afect. II, Adăncata-Mitoc diviz. A şi B şi Feredeenii. 3 Printre lucrările pe care epitropia Sf. Spiridon şi-a propus să le facă la Băile Slănic, sunt şi următoarele : 1­. Canalizarea Slănicului şi alimenta­rea lui cu apă potabilă. 2). Clădirea unei instalaţiuni sistematice de hydroterapie pe locul dintre Cazinul Regal şi intrarea în Slănie. 3). Construirea pe malul drept al părăului Slănie, a două restaurante, a farmaciei, băcăniei, numeroase magazii, etc. etc. 3 Poliţia a arestat pe două copii, Pro­fira Butnariu şi Iţic Segal, ambii în etate de 14 ani, care au comis o serie de furturi în localitate. PIVES1B — Eri seara un început de incendiu s’a declarat la casa locuitorului Gh. A Domnicăi din Podul­ Iloaie. Cum vîntul sufla puternic după o muncă de 3 ore abia au putut să loca­lizeze incendiul. — In seara zilei de 13 Septembrie a.c. societatea de ajutor reciproc „Unire­*“ a lucrătorilor tipografi din Iaşi, organizează un frumos şi mare bal popular, şi care pregătesc mari surprize publicului nostr­u îeşan. Vaccinări și revaccinări Dr. A. Steuerman Str. Golia No. 31

Next