Opinia, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 548-573)
1908-10-14 / nr. 559
Litste-Ştiriţe-Arte Revistă teatrală.—Anotimpul rece a! toamnei aduce... călduri. Spiritele publiciştilor întreprinzători se înfiripă ; activitatea devine febrilă; fie ce zi aduce nnoi surprinderi, nuci produse intelectuale. Suntem obişnuiţi cu acest fenomen şi aşteptăm totdeauna cam pe vremea aceasta ivirea noutăţilor literare. Cu toate aceste, nu puţin ne-a surprins un afipt original, care anunţa or două noutăţi dintr’o dată. O conferinţă — ce-i dreptul, nu inedită — a d-lui H. G. Leopa şi apariţia unei „reviste teatrale“, care se va tipări „din venitul acestei conferinţe“. OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria 4 Clasa V a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectură Romina Th. P. Maximovici IAŞI ( PiaţaIniiei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor MEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 32. O jumătate loz Lei 16 - Un sfert de loz Lei 8 Una optime lei 4. Cu tragerea 17 Octombrie 1908 intr'o zi, pe cind îşi repeta rolul în faţa oglinzei, în care se reflectau razele strălucitoare ale soarelui , ea observă efectele luminei asupra mişcărilor, în timp ce liniile corpului se desemnau cureflexe aurii prin haina subţire de mătasi. „A fost un moment de adâucă emoţie pentru mine“ scrie Loie Fuller. Fără să-mi dau seama simţiam că sunt în faţa unei descoperiri, a unei mari descoperiri care-mi va deschide drumuri nopţi. Vior—într’o liciţie aproape religioasă începui să mişc haina uşoară de mătasă şi simţii o lume întreagă de vibraţii pe care nu o cunoşteam mai ’nainte. Pricepui că am inventat un dans nou. Cum de nu-mi venise aceasta în minte, pănă acum ? După un timp de studii, înlocuind razele soarelui prin lumina electrică şi jocurile de culori, descoperi dansul ser pentin.* In lupta ei de mai tîrziu, în anii de pribegie—soarta tuturor artiştilor cu adevărată chemare—Parisul rămase centrul activităţii sale. Aici se întorcea Loie Fuller ori de cite ori o copleşiau greutăţile viaţei sau mulţimea succeselor. Aici cunoscu ea pe Alexandre Dumas Rodin, Camille Flammarion, Sarah Bernhardt. Asta la masa Sarhei Bernhardt era cel mai mare triumf al ei şi nu cunoscu durere mai mare decit atunci cind marea artistă îi refuză concursul într’o scenă în care nu putea întrebuinţa efectele de lumină. Necazul Lolei Fuller e că n’a dansat decit foarte rar în faţa capetelor încoronate. Cu ocazia unui turneu prin ţara noastră s’a oprit în Bucureşti, unde deşi a fost primită destul de bine a avut aceiaşi neşansă ca pretutindeni de a nu dansa în faţa suveranilor. Efectele nenorocite ale Monopolului cărţilor didactice oficiale ii. Mai înainte de a intra în discuţia specială a analizării relelor efecte ale monopolului cărţilor didactice de cursul primar (abecedarul şi cărţile de citire) să vedem mai întăi, care au fost cauzele ce au determinat pe Minister, să decreteze monopolul ? * Iată cum sună deciziunea dată la 21 Mai 1901 cu No. 27110 : — „ Având în vedere, că autorii schimbă prea des ediţiunile abecedarelor şi tăriilor de lectură. Avînd în vedere, că prin trecerea de la o şcoală la alta, elevii sunt nevoiţi mai totdeauna a’şi procura alte cărţi. Avînd în vedere, preţul prea mare al acestor două cărţi indispensabile pentru elevii de curs primar,.... decidem: , „— Cu începere de la 1 Septembrie 1902, nu se va mai permite introducerea în şcoalele primare publice decît a unui singur abecedar şi a unei singure cărţi de lectură pentru clasele primare. Cu alcătuirea acestui abecedar şi a acestei cărţi de lectură, ministerul va însărcina comisiuni, cari le vor lucra după un plan anumit făcut în vederea programelor în fiinţă. Manuscrisele aprobate vor rămînea proprietatea ministerului, care va avea dreptul a le imprima şi a le vinde atit timp cît va socoti şi în modul cum va crede de cuviinţă“. Abecedarele şi cărţile de citire care au obţinut pină azi aprobarea ministerului, vor putea fi întrebuinţate în şcoli pînă la 30 Iunie 1902*—(adică un an!) Să vedem acum, ce s’a întîmplat de la această deciziune din 24 Maiu 1901. Autorii de abecedare şi cei de cărţi de citire, cu toate că aveau lucrările lor aprobate de minister prin cercetări ale comisiunilor speciale, faţă cu deciziunea luată de onor. Minister au cătat să’şi reguleze situaţiunea lor cu editorii. —Parte aveau cărţile tipărite pe propria lor cheltuială,—aveau închişi bani cu tiparul. “Dar cum poţi lupta cu deciziunile ministeriale ?—Judecata!—chestie gingaşă ! să te judeci tu dascal cu ministerul ? S'au supus toţi autorii voinţei ministerului şi au aşteptat să vadă rezultatele de fapt a noii orientări în literatura didactică indicată de minister. Nu discutăm modalitatea concursului ţinut în 1902, nu suspectăm lucrările comisiunei şipredarea dată asupra lucrărilor prezentate, chestie de fapt este că deciziunea ministerului s’a culcat în întregime de atunci, încoace, prin monopoli firea acestor cărţi de cătră minister. S'a culcat, şi iată pentru ce : 1) Ediţiunile s’au schimbat tot atît de des ca şi înainte de monopol. 2) Preţul prea mare al acestor cărţi indispensabile, cum zice deciziunea, la loc să se micşoreze, s’a mărit nu mai mult, de cit de 2 (două) ori. Aceasta o ştie ţara întreagă. înainte de 1902, erau abecedare care se vindeau 35 şi 40 bani, astăzi, sub monopol se vinde 75 bani. Cărţile de citire de cl. IV-a se vindeau cu 1.20, 1.60 lei—astăzi costă 2.70 lei, ediţia oficială. 3) Al treilea motiv al monopolizării, cu trecerea elevilor de la şcoală la şcoală nici nu trebuie decutat, căci se anulează de la sine, prin punctul (1) şi faptul că aceste cazuri sunt rare. Este încă o altă chestiune, pe care deciziiuea Ministerială din 1901 nu o spune, dir cată a se înţelege — uite chestiunea neîncrederei ce M mieterul avea atunci în lucrările comisiunilor anterioare, şi şoaptelor celor interesaţi din anturaj, că s’au strecurat cărţi slabe, şi că şcoala ar suferi îa acele manuale prelungindu-le aprobarea. — Era interesul ca anumiţi favoriţi, care s’au bucurat de lungimea vieţei guvernelor liberale, să se bucure de foloasele materiale, fără concurenţă. Şi s’au bucurat într’adevăr, căci de la 1902, pănă astăzi, aşa s’au învârtit lucrurile, aşa s’au sucit în cît unii şi aceiaşi au fost şi comisiune de eximinare a lucrărilor ormentate la concurs şi autori şti revizori şi funcţionari la ministeric. Acest fapt est ştiut şi dovedit. Acum să vedem ce marfă oecială ni s’a dat în schimbul manualelor puse la index în 1902. a). Abecedarul—Abecedarul oecial iată cum respectă condiţiunile exprese publicate Intr’o altă deciziune : (Vezi buletinul oficial 1902 pg. 2633). d). „Ilustraţiunile vor fi alese cu chibzuinţă ca să arăte fiinţe şi lucruri in acţiune. Intre cuvînt şi figură va fi o concordanţă perfectă de înţeles, astfl că elevul să găsească din figură cuvîntul cu sunetul predat.“ Să vedem cum respectă abecedarul oficial din 1908 această strictă condiţiune elementară de didactică şi metodică specială . — Abecedarul oficial învaţă pe elevi că din figura pălăriei să găsească cuvîntul om (pag. 11) Din figura oalei să găsească elevul cuvîntul vie (pag. 13),—din figura unei frunte să găsească elevul cuvîntul tiie (pg. 12), din figura biciului să găsească elevul cuvîntul cal (pg. 15), din coasă să găsească fin, din copaci—dial din chip\u—rtgh !!... etc. Aceasta se chiamă res p'ctare oficială a decisiunilor ministeriale oficiale ? ‘ Apoi de unde s’a luat moda, şi îa care ţară din lume s’a mai pomenit, să se impue membrilor corpului didactic metoade oficiale ? Inţeleg programe analitice Ioiţăleg, orice dispoziţiuni de administrare interioară—dar metode ? Cum? Pentru ce se impune metodul cuvintelor normale alelgător ? Pentru ce se atacă, prin abecedarul ofical, libertatea în alegerea metoadelor de predare de către fiecare învăţător, după cum a practicat, format şi şi-a perfecţionat metodul pe baza pregătirei din şcoalele normale şi experienţei îndelungată? De ce se introduce movaţia, ca metoda In predare să fie legată de soarta unei singure cărţi oficiale a doi partizani ai cuvintelor normale, transfugi dela şcoala metodei scriptologe ? Atîta mai rămăsese la libertate de acţiune, de judecată, institutorilor, — „metodul“. — Monopolul cărţilor didactice a adus şi monopolul modului. Lucru trist şi regretabil, căci înainte de a intra in analiza abecedarului, înainte de a dovedi, că această carte oficială departe de a fi bună, e plină de păcate şi de greşeli, afirmă prin impunerea ei obligatoare aduce marele păcat: de a preface pe dascăli în nişte automoţi—cărora le mai lipseşte numai şi un sufleur oficial pentru ca să-şi piardă întreaga libertate de cugetare, de interes şi chibzuinţă în alegerea şi perfecţionarea metodul predare prin propria experienţă. ui de Publicul iaşan a fost pus astfel ntr’o adevărată dilemă.1. Asistînd la conferinţă, manifesta n acelaşi timp gustul său pentru... :Gatru, dragostea pentru arta dramatică, interesul său pentru scenă în general şi pentru scena d-lui Leccu în special. Găsim că nu e lipsită de originalitate această mică „înscenare“ şi aşteptăm cu nerăbdare să apreciem rezultatul conferinţei în modul cum se va prezenta „revista teatrală“. Nu ne îndoim că va apărea în format mare, pe hîrtie, de lux, cu ilustraţii numeroase, cu text bogat, cu sumare variate, cu anunciuri numeroase pe copertă şi avînd în toate numerele portretul şi biografia d-lui N. G. .Leopa, autorul conferinţei, părintele material al revistei. Dar dacă înţelegem toate aceste, nu ne prea dumerim da un lucru: despre ce anume se va scrie în numeroasa „revistă teatrală“. * Marea Operă din Paris și-a complectat repertoriul cu strălucita operă a lui Richard Wagner „Crepusculul zeilor" (Goetterdaemmerung). Vom Dyck marele artist care a creat rolul lui Siegfried a făcut a doua zi după premieră critica muzicală în „Matin“. Aceasta nu e singura întîmplare curioasă în legătură cu strălucita premieră. Deoarece reprezentaţia a durat de la 6 oare pînă tîrziu după miezul nopţii, s’a aranjat la oarele 9 un restaurant îa bufetul teatrului şi numerosul auditoriu a fost ospătat şi nu s’a fătuat numai cu... armonii, td'iov ’ IhViJaoo Suduia Publicistul rus N. A. Moroson, care a stat mult timp în închisori pentru publicaţiuni revoluţionare a vizitat la 11 Octombre pe Lev Tolstoi îa... lasnaia-Poliana şi afirmă că bătrînul scriitor e în deplină sănătate. După ce îacă şade locului mai mult timp se plîage de dureri de picioare. Mersul însă îi este normal și sigur. Spiritul îi este foarte vioiu. * Marea firmă pariziană „Psquin“ a expus în două mari saloane toaletele comandate de marea princesă a Germaniei Cecilia, cea mai tînără noră a Împăratului Wilhelm și a cării căsătorie cu al patrulea fiu al împăratului s’a celebrat zilele aceste în Capitala Germaniei. Toaletele—afirmă corespondentul unui mare ziar german—fac admiraţia distinsei clientele a ilustrei firme pariziane şi sunt în acelaşi timp o excelentă reclamă pentru „arta“ toaletelor feminine în care tot Par.Bul dă tonul în Europa. (Va urma). Hufl. Informaţii ( 1). Take Ionescu, şeful partidului conservator democrat, a împlinit astăzi 50 ani. Născut la 13 octombrie 1858, a intrat în politică la vrîsta de 23 ani şi zece ani mai tîrziu a întrat în minister. A spune cu această ocaziune ce operă culturală şi politică a îndeplinit Take Ionescu în decursul celor 27 ani de politică —din care interval jumătate a fost ministru la diferite departamente—ar fi a reface întreaga activitate politico-socială a ţării romeşti. „Discursurile parlamentare ale d-lui Take Ionescu, dintre cari numai o parte au apărut în volum, reflectează manifestările acestui uriaş al gîndirii romîneşti, care a ştiut să imprime trecerea marei sale personalităţi celor maiînsemnate opere de reformă şi de legislaţie de cînd sub preşidenţia de consiliu a lui Lascar Catargiu a întrat pentru prima oară ca ministru al cultelor, pînă la ultimul guvern conservator, în care a ocupat cu strălucire departamentul finanţelor. Astăzi şeful partidului conservator-democrat, primul orator al ţării, bucuroduse în ţară şi peste hotare de cea mai întinsă popularitate, ocupă fără contestare un loc de onoare în galeria oamenilor fruntaşi, cărora le incumbă a comit ţeara în momente grele şi asupra lui sunt aţintite privirile generaţiilor de azi în căutarea omului care să ştie face faţă împrejurărilor. El a crescut odată cu marele curent al timpului şi în el se oglindesc din ce în ce mai mult năzuinţele celor călăuziţi de un ideal politic şi îmboldiţi de exemplul omului superior prin talent şi prin muncă neobosită pentru binele ţării . De aceea ziua de astăzi, preţioasă aniversare pentru toţi cei de-o credinţă politică cu Take Ionescu, este în acelaş timp o zi însemnată pentru ţeara întreagă. Ne facem cu cea mai vie plăcere ecoul întregei opinii publice a ţării, exprimînd prin „Opinia“ urări de viaţă lungă şefului partidului conservator-democrat, ci Take Ionescu, care îndeplinind jumătatea de veac, n’a încetat a fi omul entuziasmului şi al tinereţei. 3 O infamie desminţită.— Actualitatea ziarul d-lui Marghiloman de la T.Severin, a reeditat infamia pe care a publicat-o la adresa d-lui Bădăreu, dar de data asta sub altă formă. Răspunzându-i-se că nici un Costinel n’a fost împământenit sub ultimul guvern conservator şi că toţi Costinerii au fost încetăţeniţi sub liberali,—şi din potrivă sub conservatori unul din Costineri a căzut la înpămîntenire în Cameră— Acualitatea susţine că d. Vernescu ar fi avînd creanţa de 35.000 de lei în mâinile unui oarecare Strul Costinei şi că acesta ar fi acel evreu care a dat-o d-lui A. Bădăreu în schimbul promisiunei de înpământenire. Drept orice răspuns la această nouă mişelie, dăm loc mai jos scrisoarei pe care d. C. G Vernescu a adresat-o directorului ziarului Conservatorul, ziarul acesta grăbindu-se şi el a republicat famiile Actualităţii. Domnule Director, In numărul din 8 Octombrie curent al onorabilului ziar ce dirijaţi citesc o informaţiune după Actualitatea din Severin, din care rezultă că d. Alexandru Bădăreu stăpîneşte astăzi în mod absolut moşiile mele Glogova şi Baia de Aramă din judeţul Mehedinţi şi aceasta pe baza unei creanţe cumpărate pe preţul de 35.000 lei. ■ Este cred destul să vă spun că moşiile Glogova şi Baia de Aramă au împreună o întindere de circa 30.000 pogoane, ca să va convingeţi că informaţiunea de mai sus este o glumă de un gust cel puţin îndoios. Adaug că nu am avut niciodată un creditor cu numele de Şirul Costinei şi nici nu ştiu că ar exista vreun Costiner cu numele de Şirul. Primiţi, domnule director, cu mulţumirile mele anticipate, asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni. 9 Octombrie, 1908 C. G. Vernescu Credem că oamenii cinstiţi şi corecţi se vor mulţumi cu această dată şi puternică desminţire ce rcesă din scrisoarea d-lui Vernescu. • Calomniatorul Hamangiu. — După cum am anunţat d. avocat Osv. A. Teodoreanu a acţionat în judecata tribunalului pe d. C. Hamangiu pentru calomnie. D. avocat Teodoreanu a trimes astăzi ministrului de justiţie, următoarea cerere, prin care cere să se trimeată tribunalului scrisoare defăimătoare şi calomnioasă a d-lui Hamangiu: D-le Ministru, Potrivit art. 491 proced. penală, am onoarea a vă încunoştiinţa că în puterea art. 178 pr. penală, prin petiţia mea înregistrată la No.1, am cerut d-lui prim preşedinte al trib. Iaşi să cheme dinaintea sa pe d. Const. Hamangiu, fost procuror la Curtea de apel din Iaşi, invitîndu-l pentru delictul de calomnie, prevăzută şi pedepsită de art. 294 şi urm. cod. penal, constituindu-mă parte civilă. Faptul calomnios de care s’a făcut vinovat numitul d-n, în afară de funcţiile şi atribuţiile sale de magistrat, consistă în o denunţare scrisă ce v’a făcut dvs pria care invinueşte pe colegul său d. T. Stoenescu, că s'a lasat a fi conrupt de cătră subsemnatul în chestia privitoare pe falitul I. Leff, al cărui avocat am fost şi sunt. Or, această denunţare scrisă, devenită publică şi menită a deveni publică datorită manoperelor autorului ei,prin faptul deterirei ei comisiunei de anchetă ce aţi instituit întru cercetarea învinuirilor ce s’au adus magistraturei ieşene şi mai mult încă, fiind citată în unele părţi prin raportul acelei comisiuni, apărut în Monitorul Oficial No. 151 din 4 Oct. e., conţine la adresa mea alegaţiunea gravă că aşi fi capabil să întrebuinţez mijloace de corupţie a magistraţilor pentru a’mi exercita profesiunea mea de avocat, alegaţiune care, dacă ar fi adevărată, m’ar putea expune la urmărirea publică pentru delictul prevăzut şi pedepsit de art. 146 c. p. şi în toate cazurile la ura şi dispreţul concetăţenilor mei şi cu deorobare a coleglor mei avocaţi. Bine caracterizat şi stabilit delictul sus numitului d-n din faptele şi împrejurărie sus citate, pe lingă încunoştiinţarea că i’am chemat în judecată, care s’ar părea abrogată prin art. 29 din constituţie, îmi permit a vă ruga d-le ministru: 1) a dispune pe deo parte suspendarea numitului d-n din funcţiunile sale, întrucît, calitatea sa oficială poate constitui o greutate îa cumpăna justiţiei, de care aceasta nu e ţinută şi nici nu trebuie să ţină spectuală ; şi 2) a ordona de altă parte să se trimeată d-lui prim-preşedinte trib. jud. laşi, scrisoarea desfăimătoare spre a mă pune în poziţiunea de a renunţa atit la mărturia dv. personală cît şi a d-lor membri ai comisiunei de anchetă, căci neposedînd originalul scrisorei incriminate, am fost nevoi, intru a stabili exstenţa, cuprinsul şi pe autorul ei, să recurg la mărturisirele domniilor voastre Acţiunea mea a fost repartizată spre judecare la secţia . . . trib. Iaşi şi termen de judecată s’a sorocit pentru ziua de . . . Alătur copie legalizată de pe petiţia mea introdusă in instanţă. Bine-voiţi, vă rog, d-le ministru, a primi expresiunea sentimentelor mele de distinsă consideraţie. Div. A. Teodoreanu. „ Următorilor soldaţi ce au fost condamnaţi de consiliul corpului 4 de armată, li se retrage dreptul de a purta medalia jubilară „Carol I“ . Soldatul Rotaru D. Vasile, din reg. 7 călăraşi, 2 ani închisoare pentru abuz de încredere. Soldatul Zupca Dumitru, din reg. Rahova No. 25, 5 ani închisoare şi 6 aninterdicţiune pentru furt, rănire cu voinţă şi ofensa superiorului. Soldatul Bugan Dumitru, din reg. Cantemir No. 12, 4 luni închisoare pentru furt. Soldatul Anton Costache, din reg. Cantemir No. 12, 15 zile închisoare pentru furt. Soldatul Istrate Gheorghe din reg. 7 Rahova No. 25, un an închisoare pentru furt. Soldatul Biru Neculai, din reg. 7 Rahova No. 25, o lună închisoare pentru furt. Soldatul A Petrei Gheorghe, din reg. 7 Rahova No. 25, 3 luni închisoare pentru furt. 3. Sîmbătă la orele 4 d. a. consiliul de disciplină al învăţătorilor şi institutorilor a judecat procesul învăţătoarei Henrietta Cernescu, de la şcoala din Vereşti, judeţul Botoşani, acuzată de abateri grave de la regulament şi a condamnat-o cu suspendarea din Învăţămînt pe timp de 2 luni. • Eri Duminică la orele 10 dim consiliul de disciplină a învăţătorilor circumscripţia III Iaşi, s’a Întrunit pentru judecarea învăţătorului Dim. Ionescu, de la şcoala rurală din comuna Cristeşti jud. Vaslui. Comisiunia, avînd încă nevoie de un supliment da anchetă, a delegat pe d. inspector şcolar Dim. Sakelaresti, să se prezinte la acea comună spre a culege informaţiuni cerute. Toteri, comisiunia s-a pronunţat şi în prostsul învăţătoarei Elena Munteanu din comuna Bidaud—Tulcea, şi învăţătorului Gh. Gustav. D-ra Elena Munteanu a fost pedepsită cu transferarea la altă şcoală iar Gheorghe Gustav cu suspendarea pe un an din invăţămtnt. D. N. Ionescu, revizor şcolar, a inspectat alaltăieri cîteva şcoli primare din localitate. — Clericale.—Astăzi la orele 4 p. m moaştele sf-tei Paraschiva, vor fi scoase din Mitropolie şi cu solemnitatea obişnuită vor fi duse în Mitropolia veche, unde vor rămînea toată noaptea şi unde va avea loc pelerinajul, pănă mîine dimineaţă, cind moaştele vor fi aşezate în curtea Mitropoliei. — I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei, va pleca mîine seară în Capitală, spre a lua parte la şedinţele sfatului Sinod. Ministerul instrucţiunei publice a autorizat pe următoarele persoane să predea cursuri în şcoalele particulare : D-ra Eliza Rotărescu, institutoare la şcoala soc. „Steaua“ din Iaşi; d-ra Marie Tamnenţapf, pentru limba romănă la şcoalele israelite din Iaşi; d. St. Brecker pentru limba ebraică la şcoala israelită din Tg. Frumos. D-ra Maria Brtneilă a fost numită învăţătoare suplinitoare la şcoala de comuna Cotnari, iar d. M. Constantinescu la şcoala din comuna Păun, comuna Bucium. „ După toate probabităţile instalarea birourilor vamale în noul local al antrepozitelor, se va face la sfîrşitul lunei aceştia. Actualminte se lucrează la instalarea luminei electrice în noul local. Cari la orele 10 urma să aibă loc examenul de docenţă în specialitatea dreptului public, a d-lui profesor Aurel Zeuleanu. Lipsind d. Missir însă, docenţa a’a amînat. De asemeni a fost amînat examenul de docenţă al d-lui Eugen Melik—candidat In specialitatea dreptului public şi privat. La examenul de notari ce s’a ţinut la prefectura de judeţ, după cum am anunţat s’au prezentat 12 când daţi. Dintre aceştia 3 au căzut, iar 9 au reuşit şi anume: Ion Gherasim 7.50, Gh. Gh. Moreanu 7, Rotducan Ionescu 6.50, Aristotel Ionescu 6 50, Ion Vasiliu 8 50, Neculai Negrescu 6, Ion Cadelcu 6, Ion I. Mircea 6 şi loan Vivoschi 6. # Servicul funeiar şi al proprietăţei, de pe lîngă ministerul de domenii a cerut prefecturei de judeţ să -i comunice adresele d-lor M. Balş, G. P. Balş, Paul Balş, I. Balş şi a d-nelor Ecaterina Balş şi Marie Godine, moştenitorii defunctei Ruxanda Balş Paşcanu. # Mîine fiind sărbătoarea Sf-tei Paraschiva și atelierele tipografiei noastre fiind închise, viitorul număr al ziarului nostru, nu va apărea decît Mercuri la orele obicinuite.