Opinia, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 548-573)

1908-10-14 / nr. 559

Litste-Ştiriţe-Arte Revistă teatrală.—Anotimpul rece a! toamnei aduce... călduri. Spiritele publiciştilor întreprinzători se în­firipă ; activitatea devine febrilă; fie ce zi aduce nnoi surprinderi, nuci produse intelectuale. Suntem obiş­nuiţi cu acest fenomen şi aşteptăm totdeauna cam pe vremea aceasta i­­virea noutăţilor literare. Cu toate aceste, nu puţin ne-a sur­prins un afipt original, care anunţa or­ două noutăţi dintr’o dată. O con­ferinţă — ce-i dreptul, nu inedită — a d-lui H. G. Leopa şi apariţia unei „re­viste teatrale“, care se va tipări „din venitul acestei conferinţe“. OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria 4 Clasa V a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectură Romina Th. P. Maximovici IAŞI ( Piaţa­­Iniiei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor MEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 32. O jumătate loz Lei 16 - Un sfert de loz Lei 8 Una optime lei 4. Cu tragerea 17 Octombrie 1908 intr'o zi, pe cind îşi repeta rolul în faţa oglinzei, în care se reflectau razele strălucitoare ale soarelui , ea observă e­­fectele luminei asupra mişcărilor, în timp ce liniile corpului se desemnau cu­­re­flexe aurii prin haina subţire de mă­­tasi. „A fost un moment de adâucă emo­ţie pentru mine“ scrie Loie Fuller. Fără să-mi dau seama simţiam că sunt în faţa unei descoperiri, a unei mari descoperiri care-mi va deschide drumuri nopţi. Vior—într’o liciţie aproape religioasă începui să mişc haina uşoară de mătasă şi simţii o lume întreagă de vibraţi­i pe care nu o cunoşteam mai ’nainte. Pricepui că am inventat un dans nou. Cum de nu-mi venise aceasta în minte, pănă acum ? După un timp de studii, înlocuind ra­zele soarelui prin lumina electrică şi jo­curile de culori, descoperi dansul ser­­ pentin.* In lupta ei de mai tîrziu, în anii de pribegie—soarta tuturor artiştilor cu a­­devărată chemare—Parisul rămase cen­trul activităţii sale. Aici se întorcea Loie Fuller ori de cite ori o copleşiau greutăţile viaţei sau mulţimea succeselor. Aici cunoscu ea pe Alexandre Dumas Rodin, Camille Flammarion, Sarah Bern­hardt. A­sta la masa Sarhei Bernhardt era cel mai mare triumf al ei şi nu cu­noscu durere mai mare de­cit atunci cind marea artistă îi refuză concursul în­­tr’o scenă în care nu putea întrebuinţa efectele de lumină. Necazul Lolei Fuller e că n’a dansat de­cit foarte rar în faţa capetelor înco­ronate. Cu ocazia unui turneu prin ţara noas­tră s’a oprit în Bucureşti, unde deşi a fost primită destul de bine a avut a­­ceiaşi neşansă ca pretutindeni de a nu dansa în faţa suveranilor. Efectele nenorocite ale Monopolului cărţilor didactice oficiale ii. Mai înainte de a intra în discuţia spe­cială a analizării relelor efecte ale mono­polului cărţilor didactice de cursul primar (abecedarul şi cărţile de citire) să vedem mai întăi, care au fost cauzele ce au de­terminat pe Minister, să decreteze mo­nopolul ? * Iată cum sună deciziunea dată la 21 Mai 1901 cu No. 27110 : — „ Având în vedere, că autorii schimbă prea des ediţiunile abecedarelor şi tăriilor de lectură. Avînd în vedere, că prin trecerea de la o şcoală la alta, elevii sunt nevoiţi mai totdeauna a’şi procura alte cărţi. Avînd în vedere, preţul prea mare al acestor două cărţi indispensabile pentru elevii de curs primar,.... decidem: , „— Cu începere de la 1 Septembrie 1902, nu se va mai permite introducerea în şcoalele primare publice de­cît a unui singur abecedar şi a unei singure cărţi de lectură pentru clasele primare. Cu alcătuirea acestui abecedar şi a a­­cestei cărţi de lectură, ministerul va în­sărcina comisiuni, cari le vor lucra după un plan anumit făcut în vederea progra­melor în fiinţă. Manuscrisele aprobate vor rămînea proprietatea ministerului, care va avea dreptul a le imprima şi a le vinde atit timp cît va socoti şi în modul cum va crede de cuviinţă“. Abecedarele şi cărţile de citire care au obţinut pină azi aprobarea ministeru­lui, vor putea fi întrebuinţate în şcoli pînă la 30 Iunie 1902*—(adică­­ un an!) Să vedem acum, ce s’a întîmplat de la această deciziune din 24 Maiu 1901. Autorii de abecedare şi cei de cărţi de citire, cu toate că aveau lucrările lor a­­probate de minister prin cercetări ale co­­misiunilor speciale, faţă cu deciziunea luată de onor. Minister au cătat să’şi re­guleze situaţiunea lor cu editorii. —Parte aveau cărţile tipărite pe propria lor chel­tuială,—aveau închişi bani cu tiparul. “Dar cum poţi lupta cu deciziunile mi­nisteriale ?—Judecata!—chestie gingaşă ! să te judeci tu dascal cu ministerul ? S'au supus toţi autorii voinţei minis­terului şi au aşteptat să vadă rezultatele de fapt a noii orientări în literatura di­dactică indicată de minister. Nu discutăm modalitatea concursului ţinut în 1902, nu suspectăm lucrările co­­misiunei şi­­predarea dată asupra lucră­rilor prezentate, chestie de fapt este că deciziunea ministerului s’a culcat în între­gime de atunci, încoace, prin monopoli­ fi­rea acestor cărţi de cătră minister. S'a culcat, şi iată pentru ce : 1) Ediţiunile s’au schimbat tot atît de des ca şi înainte de monopol. 2) Preţul prea mare al acestor cărţi indispensabile, cum zice deciziunea, la loc să se micşoreze, s’a mărit nu mai mult, de cit de 2 (două) ori. Aceasta o ştie ţara întreagă. înainte de 1902, erau abe­cedare care se vindeau 35 şi 40 bani, astăzi, sub monopol se vinde 75 bani. Cărţile de citire de cl. IV-a se vindeau cu 1.20, 1.60 lei—astăzi costă 2.70 lei, ediţia oficială. 3) Al treilea motiv al monopolizării, cu trecerea elevilor de la şcoală la şcoală nici nu trebuie d­ecutat, căci se anulează de la sine, prin punctul (1) şi faptul că aceste cazuri sunt rare. Este încă o altă chestiune, pe care de­­ciziiuea Ministerială din 1901 nu o spune, d­ir cată a se înţelege — uite chestiunea neîncrederei ce M mieterul avea atunci în lucrările comisiunilor anterioare, şi şoap­telor celor interesaţi din anturaj, că s’au strecurat cărţi slabe, şi că şcoala ar suferi îa acele manuale prelungindu-le aproba­rea. — Era interesul ca anumiţi favoriţi, care s’au bucurat de lungimea vieţei gu­vernelor liberale, să se bucure de foloa­sele materiale, fără concurenţă. Şi s’au bucurat într’adevăr, căci de la 1902, pănă­ astăzi, aşa s’au învârtit lucrurile, aşa s’au sucit în cît unii şi aceiaşi au fost şi co­­misiune de eximinare a lucrărilor orm­en­­tate la concurs şi autori ş­ti revizori şi funcţionari la minister­­ic. Acest fapt est ştiut şi dovedit. Acum să vedem ce marfă oecială ni s’a dat în schimbul manualelor puse la index în 1902. a). Abecedarul—Abecedarul oecial iată cum respectă condiţiunile exprese publi­cate Intr’o altă deciziune : (Vezi buletinul oficial 1902 pg. 2633). d). „Ilustraţiunile vor fi alese cu chib­­zuinţă ca să arăte fiinţe şi lucruri in ac­ţiune. Intre cuvînt şi figură va fi o con­cordanţă perfectă de înţeles, astf­l că elevul să găsească din figură cuvîntul cu sunetul predat.“ Să vedem cum respectă abecedarul o­­ficial din 1908 această strictă condiţiune elementară de didactică şi metodică spe­cială . — Abecedarul oficial învaţă pe elevi că din figura pălăriei să găsească cuvîn­­tul om (pag. 11) Din figura oalei să gă­sească elevul cuvîntul vie (pag. 13),—din figura unei frunte să găsească elevul cu­­vîntul tiie (pg. 12), din figura biciului să găsească elevul cuvîntul cal (pg. 15), din coasă să găsească fin, din copaci—dial din chip\u—rtg­h !!... etc. Aceasta se chiamă res p'ctare oficială a decisiunilor ministeriale oficiale ? ‘ Apoi de unde s’a luat moda, şi îa care ţară din lume s’a mai pomenit, să se impue membrilor corpului didactic me­­toade oficiale ? Inţeleg programe analitice Ioiţăleg, ori­ce dispoziţiuni de adminis­trare interioară—dar metode ? Cum? Pentru ce se impune metodul cuvintelor normale alel­g­ător ? Pentru ce se atacă, prin abecedarul ofic­al, liberta­tea în alegerea metoadelor de predare de către fie­care învăţător, după cum a prac­ticat, format şi şi-a perfecţionat metodul pe baza pregătirei din şcoalele normale şi experienţei îndelungată? De ce se introduce movaţia, ca metoda In predare să fie legată de soarta unei singure cărţi oficiale a doi partizani ai cuvintelor normale, transfugi dela şcoala metodei scriptologe ? Atîta mai rămăsese la libertate de ac­ţiune, de judecată, institutorilor, — „me­todul“. — Monopolul cărţilor didactice a adus şi monopolul m­­odului. Lucru trist şi regretabil, căci înainte de a intra in analiza abecedarului, înainte de a dovedi, că această carte oficială departe de a fi bună, e plină de păcate şi de greşeli, afirm­­ă prin impunerea ei obligatoare aduce marele păcat: de a preface pe das­căli în nişte auto­moţi—cărora le mai lip­seşte numai şi un sufleur oficial pentru ca să-şi pi­ardă întreaga libertate de cu­getare, de interes şi chibzuinţă în ale­gerea şi perfecţionarea metodul predare prin propria­ experienţă. ui de Publicul iaşan a fost pus ast­fel ntr’o adevărată dilemă.1. Asistînd la conferinţă, manifesta n acelaşi timp gustul său pentru... :Gatru, dragostea pentru arta drama­tică, interesul său pentru scenă în ge­neral şi pentru scena d-lui Leccu în special. Găsim că nu e lipsită de ori­ginalitate această mică „înscenare“ şi aşteptăm cu nerăbdare să apreciem rezultatul conferinţei în modul cum se va prezenta „revista teatrală“­. Nu ne îndoim că va apărea în format mare, pe hîrtie, de lux, cu ilustraţii numeroase, cu text bogat, cu sumare variate, cu anunciuri numeroase pe copertă şi avînd în toate numerele portretul şi biografia d-lui N­. G. .Leopa, autorul conferinţei, părintele material al revistei. Dar dacă înţelegem toate aceste, nu ne prea dumerim da un lucru: despre ce anume se va scrie în nu­meroasa „revistă teatrală“. * Marea Operă din Paris și-a complectat repertoriul cu strălucita operă a lui Ri­chard Wagner „Crepusculul zeilor" (Go­­etterdaemmerung). Vom­ Dyck marele ar­tist care a creat rolul lui Siegfried a făcut a doua zi după premieră critica muzicală în „Matin“. Aceasta nu e sin­gura întîmplare curioasă în legătură cu strălucita premieră. De­oarece reprezen­taţia a durat de la 6 oare pînă tîrziu după miezul nopţii, s’a aranjat la oarele 9 un restaurant îa bufetul teatrului şi numerosul auditoriu a fost ospătat şi nu s’a fătu­at numai cu... armonii, td'iov ’ IhViJaoo Suduia Publicistul rus N. A. Moroson, care a stat mult timp în închisori pentru publi­­caţiuni revoluţionare a vizitat la 11 Oc­­tombre pe Lev Tolstoi îa... lasnaia-Poli­­ana şi afirmă că bătrînul scriitor e în deplină sănătate. După ce îacă şade locului mai mult timp se plîage de dureri de picioare. Mersul însă îi este normal și sigur. Spiritul îi este foarte vioiu. * Marea firm­ă pariziană „Psquin“ a ex­pus în două mari saloane toaletele co­mandate de marea princesă a Germaniei Cecilia, cea mai tînără noră a Împăratu­lui Wilhelm și a cării căsătorie cu al patrulea fiu al împăratului s’a celebrat zilele aceste în Capitala Germaniei. Toa­letele—afirmă corespondentul unui mare ziar german—fac admiraţia distinsei cli­entele a ilustrei firme pariziane şi sunt în acelaşi timp o excelentă reclamă pen­tru „arta“ toaletelor feminine în care tot Par.Bul dă tonul în Europa. (Va urma). Hufl. Informaţii ( 1). Take Ionescu, şeful partidului conservator democrat, a împlinit astă­zi 50 ani. Născut la 13 octombrie 1858, a intrat în politică la vrîsta de 23 ani şi zece ani mai tîrziu a întrat în minister. A spune cu această ocaziune ce operă culturală şi politică a îndeplinit Take Io­nescu în decursul celor 27 ani de politică —din care interval jumătate a fost minis­tru la diferite departamente—ar fi a re­face întreaga activitate politico-socială a ţării rom­­eşti. „Discursurile parlamen­tare ale d-lui Take Ionescu, dintre cari numai o parte au apărut în volum, reflec­tează manifestările acestui uriaş al gîndirii romîneşt­i, care a ştiut să imprime trecerea marei sale personalităţi celor mai­­însem­nate opere de reformă şi de legislaţie de cînd sub preşidenţia de consiliu a lui Lascar Catargiu a întrat pentru prima oară ca ministru al cultelor, pînă la ul­timul guvern conservator, în care a ocu­pat cu strălucire departamentul finanţelor. Astă­zi şeful partidului conservator-de­mocrat, primul orator al ţării, bucur­odu­­se în ţară şi peste hotare de cea mai în­tinsă popularitate, ocupă fără contestare un loc de onoare în galeria oamenilor fruntaşi, cărora le incumbă a comit ţeara în momente grele şi asupra lui sunt aţintite privirile generaţiilor de azi în căutarea omului care să ştie face faţă îm­prejurărilor. El a crescut odată cu marele curent al timpului şi în el se oglindesc din ce în ce mai mult năzuinţele celor că­lăuziţi de un ideal politic şi îmboldiţi de exemplul omului superior prin talent şi prin muncă neobosită pentru binele ţării . De aceea ziua de astă­zi, preţioasă ani­versare pentru toţi cei de-o credinţă politică cu Take Ionescu, este în acelaş timp o zi însemnată pentru ţeara întreagă. Ne facem cu cea mai vie plăcere ecoul întregei opinii publice a ţării, exprimînd prin „Opinia“ urări de viaţă lungă şe­fului partidului conservator-democrat, ci Take Ionescu, care îndeplinind jumătatea de veac, n’a încetat a fi omul entuzias­mului şi al tinereţei. 3 O infamie desminţită.— Actualitatea ziarul d-lui Marghiloman de la T.­­Severin, a reeditat infamia pe care a pu­blicat-o la adresa d-lui Bădăreu, dar de data asta sub altă formă. Răspunzându-i-se că nici un Costinel n’a fost împământenit sub ultimul gu­vern conservator şi că toţi Costinerii au fost încetăţeniţi sub liberali,—şi din potrivă sub conservatori unul din Cos­­tineri a căzut la înpămîntenire în Ca­meră— A­cualitatea susţine că d. Vernes­­cu ar fi avînd creanţa de 35.000 de lei în mâinile unui oare­care Strul Costinei şi că acesta ar fi acel evreu care a dat-o d-lui A. Bădăreu în schimbul promisi­­unei de înpământenire. Drept ori­ce răspuns la această nouă mişelie, dăm loc mai jos scrisoarei pe care d. C. G Vernescu a adresat-o directorului ziarului Conservatorul, ziarul acesta grăbindu-se şi el a republica­t famiile Actualităţii. Domnule Director, In numărul din 8 Octombrie cu­rent al onorabilului ziar ce dirijaţi ci­tesc o informaţiune după Actualitatea din Severin, din care rezultă că d. Alexandru Bădăreu stăpîneşte astăzi în mod absolut moşiile mele Glogova şi Baia de Aramă din judeţul Mehe­dinţi şi aceasta pe baza unei creanţe cumpărate pe preţul de 35.000 lei. ■ Este cred destul să vă spun că mo­şiile Glogova şi Baia de Aramă au împreună o întindere de circa 30.000 pogoane, ca să va convingeţi că infor­­maţiunea de mai sus este o glumă de un gust cel puţin îndoi­os. Adaug că nu am avut nici­odată un creditor cu numele de Şirul Costi­nei şi nici nu ştiu că ar exista vre­un Costiner cu numele de Şirul. Primiţi, domnule director, cu mul­ţumirile mele anticipate, asigurarea deose­bitei mele stime şi consideraţiuni. 9 Octombrie, 1908 C. G. Vernescu Credem că oamenii cinstiţi şi co­recţi se vor mulţumi cu această dată şi puternică desminţire ce rcesă din scrisoarea d-lui Vernescu. • Calomniatorul Hamangiu. — După cum am anunţat d. avocat Osv. A. Teodoreanu a acţionat în judecata tribunalului pe d. C. Hamangiu pen­tru calomnie. D. avocat Teodoreanu a trimes as­tăzi ministrului de justiţie, următoa­rea cerere, prin care cere să se tri­­meată tribunalului scrisoare defăimă­toare şi calomnioasă a d-lui Haman­giu: D-le Ministru, Potrivit art. 491 proced. penală, am onoarea a vă încunoştiinţa că în puterea art. 178 pr. penală, prin petiţia mea în­registrată la No.1, am cerut d-lui prim preşedinte al trib. Iaşi să cheme dinain­tea sa pe d. Const. Hamangiu, fost pro­curor la Curtea de apel din Iaşi, invi­tîndu-l pentru delictul de calomnie, pre­văzută şi pedepsită de art. 294 şi urm. cod. penal, constituindu-mă parte civilă. Faptul calomnios de care s’a făcut vi­­novat numitul d-n, în afară de funcţiile şi atribuţiile sale de magistrat, consistă în o denunţare scrisă ce v’a făcut dvs pria care invinueşte pe colegul său d. T. Stoenescu, că s'a lasat a fi conrupt de cătră subsemnatul în chestia privitoare pe falitul I. Leff, al cărui avocat am fost şi sunt. Or, această denunţare scrisă, devenită publică şi menită a deveni publică dato­rită manoperelor autorului ei,­prin fap­tul deterirei ei comisiunei de anchetă ce aţi instituit întru cercetarea învinuirilor ce s’au adus magistraturei ieşene şi ma­i mult încă, fiind citată în unele părţi prin raportul acelei comisiuni, apărut în Monitorul Oficial No. 151 din 4 Oct. e., conţine la adresa mea alegaţiunea gravă că aşi fi capabil să întrebuinţez mijloace de corupţie a magistraţilor pentru a’mi exercita profesiunea mea de avocat, ale­­gaţiune care, dacă ar fi adevărată, m’ar putea expune la urmărirea publică pen­tru delictul prevăzut şi pedepsit de art. 146 c. p. şi în toate cazurile la ura şi dispreţul concetăţenilor mei şi cu deoro­­bare a coleg­lor mei avocaţi. Bine caracterizat şi stabilit delictul sus numitului d-n din faptele şi împrejură­rie sus citate, pe lingă încunoştiinţarea că i’am chemat în judecată, care s’ar părea abrogată prin art. 29 din constituţie, îm­i permit a vă ruga d-le ministru: 1) a dispune pe deo parte suspendarea numi­tului d-n din funcţiunile sale, întru­cît, calitatea sa oficială poate constitui o greutate îa cumpăna justiţiei, de care a­­ceasta nu e ţinută şi nici nu trebuie să ţină spectuală ; şi 2) a ordona de altă parte să se trimeată d-lui prim-preşedinte trib. jud. laşi, scrisoarea desfăimătoare spre a mă pune în poziţiunea de a re­nunţa atit la mărturia dv. personală cît şi a d-lor membri ai comisiunei de an­­c­hetă, căci neposedînd originalul scrisorei incriminate, am fost nevoi, intr­u a stabili ex­stenţa, cuprinsul şi pe autorul ei, să recurg la mărturisirele domniilor voastre Acţiunea mea a fost repartizată spre judecare la secţia . . . trib. Iaşi şi ter­men de judecată s’a sorocit pentru ziua de . . . Alătur copie legalizată de pe petiţia mea introdusă in instanţă. Bine-voiţi, vă rog, d-le ministru, a primi expresiunea sentimentelor mele de distinsă consideraţie. Div. A. Teodoreanu. „ Următorilor soldaţi ce au fost con­damnaţi de consiliul corpului 4 de ar­mată, li se retrage dreptul de a purta medalia jubilară „Carol I“ . Soldatul Rotaru D. Vasile, din reg. 7 călăraşi, 2 ani închisoare pentru abuz de încredere. Soldatul Zupca Dumitru, din reg.­­ Rahova No. 25, 5 ani închisoare şi 6 ani­nterdicţiune pentru furt, rănire cu vo­inţă şi ofensa superiorului. Soldatul Bugan Dumitru, din reg. Can­­temir No. 12, 4 luni închisoare pentru furt. Soldatul Anton Costache, din reg. Can­­temir No. 12, 15 zile închisoare pentru furt. Soldatul Istrate Gheorghe din reg. 7 Rahova No. 25, un an închisoare pentru furt. Soldatul Biru Neculai, din reg. 7 Ra­hova No. 25, o lună închisoare pentru furt. Soldatul A Petrei Gheorghe, din reg. 7 Rahova No. 25, 3 luni închisoare pen­tru furt. 3. Sîmbătă la orele 4 d. a. consiliul de disciplină al învăţătorilor şi institu­torilor a judecat procesul învăţătoarei Henrietta Cernescu, de la şcoala din Ve­­reşti, judeţul Botoşani, acuzată de aba­teri grave de la regulament şi a condam­nat-o cu suspendarea din Învăţămînt pe timp de 2 luni. • Eri Duminică la orele 10 dim­ con­siliul de disciplină a învăţătorilor cir­cumscripţia III Iaşi, s’a Întrunit pentru judecarea învăţătorului Dim. Ionescu, de la şcoala rurală din comuna Cristeşti jud. Vaslui. Comisiuni­a, avînd încă nevoie de un supliment da anchetă, a delegat pe d. inspector şcolar Dim. Sakelaresti, să se prezinte la acea comună spre a culege informaţiuni cerute. Tot­eri, comisiuni­a s-a pronunţat şi în prostsul învăţătoarei Elena Munteanu din comuna Bi­­daud—Tulcea, şi învăţătoru­lui Gh. Gustav. D-ra Elena Munteanu a fost pedep­sită cu transferarea la altă şcoală iar Gheorghe Gustav cu suspendarea pe un an din invăţămtnt.­­ D. N. Ionescu, revizor şcolar, a in­spectat alaltăieri cîte­va şcoli primare din localitate. — Clericale.—Astă­zi la orele 4 p. m moaştele sf-tei Paraschiva, vor fi scoase din Mitropolie şi cu solemnitatea obiş­nuită vor fi duse în Mitropolia veche, unde vor rămînea toată noaptea şi unde va avea loc pelerinajul, pănă mîine dimi­neaţă, cind moaştele vor fi aşezate în curtea Mitropoliei. — I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei, va pleca mîine seară în Capitală, spre a lua parte la şedinţele sfatului Sinod.­­ Ministerul instrucţiunei publice a autorizat pe următoarele persoane să pre­dea cursuri în şcoalele particulare : D-ra Eliza Rotărescu, institutoare la şcoala soc. „Steaua“ din Iaşi; d-ra Marie Tamnenţapf, pentru limba romănă la şcoa­­lele israelite din Iaşi; d. St. Brecker pentru limba ebraică la şcoala israelită din Tg. Frumos.­­ D-ra Maria Brtneilă a fost numită învăţătoare suplinitoare la şcoala d­e co­muna Cotnari, iar d. M. Constantinescu la şcoala din comuna Păun, comuna Bu­cium. „ După toate probab­­ităţile instalarea birourilor vamale în noul local al antre­pozitelor, se va face la sfîrşitul lunei a­­ceştia. Actualminte se lucrează la instalarea lumi­nei electrice în noul local. C­ari la orele 10 urma să aibă loc examenul de docenţă în specialitatea dreptului public, a d-lui profesor Aurel Zeuleanu. Lipsind d. Missir însă, docenţa a’a amînat. De asemeni a fost amînat examenul de docenţă al d-lui Eugen Melik—candi­dat In specialitatea dreptului public şi privat.­­ La examenul de notari ce s’a ţinut la prefectura de judeţ, după cum am a­­nunţat s’au prezentat 12 când daţi. Din­tre aceştia 3 au căzut, iar 9 au reuşit şi anume: Ion Gherasim 7.50, Gh. Gh. Moreanu 7, Rotducan Ionescu 6.50, Aristotel Ionescu 6 50, Ion Vasiliu 8 50, Neculai Negrescu 6, Ion Cadelcu 6, Ion I. Mircea 6 şi loan Vivoschi 6. # Servicul funeiar şi al proprietăţei, de pe lîngă ministerul de domenii a cerut prefecturei de judeţ să -i comunice adresele d-lor M. Balş, G. P. Balş, Paul Balş, I. Balş şi a d-nelor Ecaterina Balş şi Marie Godine, moştenitorii defunctei Ruxanda Balş Paşcanu. # Mîine fiind sărbătoarea Sf-tei Paraschiva și atelierele tipografiei noastre fiind închise, viitorul număr al ziarului nostru, nu va apărea de­cît Mercuri la orele obicinuite.

Next