Opinia, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 620-642)
1909-01-14 / nr. 628
Cumpăraţi Bilete pentru Loteria V Clasa 1 a Regatului Român Cu tragerea la 3 şi 4 Februarie 1909 de la Noua şi Principala Colectură Romina TI. P. Haximovici IHS! (PiaţaUnirii) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plata cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat și pănă acum. Un Loz întreg Lei 32.*0 jumătate loz Lei 16 - Un sfert de loz Lei 8. Una optime lei 4. celor ce voesc să înlătureze vechile obiceiuri şi datini ale poporului nostru, introducind în locul lor obiceiuri păgîneşti. Vai vouă învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor ! Nu vă gîndiţi că sunteţi chemaţi ca pe Ungă cartea ce trebue să învăţaţi pe copii, cărora le sînteţi ca părinţi, mai aveţi şi o sfintă datorie de a cădi în inimile lor, iubirea de neam, iubirea de patrie şi respectul către dorinele şi obiceiurile păstrate pănă in ziua de astăzi de moşii şi strămoşii noştri ca prin minune, faţă de învăluirile prin cari a trecut ţara noastră. Au doară, nu vă gîndţi că prin introd trecea obiceiurilor streinilor La datinile poporului nostru, nu se face alta de cît se răspîndtşîe un venin primejdios în suflatul tinerelor vlăstare menite a păstră naţionalitatea noastră şi bătrîneştile noastre obiceiuri? Au doară, nu socotiţi tă aveţi răspundere de faptele voastre, şi că aveţi să daţi sau generaţiunilor viitoare? Dispreţul şi ura întregului neam remtaese fis voită ! Muia şi urgia lui Dumnezeu urmărească-vă pretutindeni, şi cadă asupra capetelor voastre! Siiis-am aceste, ştiut să fie. Teodor T Burada. „Opinia în provincie“ (Corespondenţe particulare a ziarului «Opinia») DIN HUŞI Sociale.—Insişi viaţa de cafenea a luat o desvoltare foarte mare. Pe lîngă multe cafenele comerciale evreeşti şi romîneşti, pa lîngă cafenelele cu dame eintareţe, cari atrag tineretul pănă în spre ziuă, să petreacă pe banii babacă), mai există un club social, unde toţi cetăţeni de seamă ai Haşilor erau membri, fără culoare politică. Jocul de cărţi era singura distracţie, şi cunoscătorii în specialitate nu se feresc a zice că Haşal este unul din cele diată oraşe la joc de cărţi. Unii şi-au pierdut averi, alţii le-au făcut şi în Huşi se numesc asemenea persoane deochiate. Vechul club s-a rupt îa două. Din lista celor 87 membri ai vechiului club au rămas numai 10—12, restul a trecut cu casă cu tot la noul club „Intim Club“, la casele lui caau Ion Cprivan, lingă grădina publică. Noul club e instalat luxos, are sală de lectură, sală de biliard şi 2 săli pentru joc de cărţi. Auspiciile supt care s’a deschis noul club sunt din cele mai favorabile, căci se zice că numiţi tu luna întâia şi-a ecos peste 1500 lei din josul de cărţi, şi a şi dat prima serată cu dans în seara de 4 ianuarie a. c. Preşedintele vechiului club a rămas d. V. Penu, decanul clubisnilor, iar la noul club intim a fost ales ludia Mitică, alias d. D. V. Andriescu, fost deputat, fost senator, fost de 2 ori primar al oraşului. Lucrurile sunt la început. Ruperea cluburilor la două va aduce ruperea lamei în două, şi lucru mai de semnalat că intrigile nu vor lipsi, şi viaţa acestor 2 cluburi va periclita unitatea şi armonia famelionului. Neînîîluirea zilnică la aceiaşi masă verde, va aduse neapărat o răceală, o neîncredere, şi azi una mime alta se va pescui în apă tulbure, eolportiadu-se fel de fel de ştiri tendenţioase, cari au şi început a se purta de la unii la alţii. Noul club intim a avut să voteze o nouă serie de membri, îa număr de 16 . Ei bne la acest vot s’a făcut o selecţiune ridiculă, căci s’au respins oameni ca o situaţie socială şi politică, care a stîrnit cu drept cuvint indignare. I’au respins dala vot d. M. Gh. Botez, comiccant, absolvent de şcoală comercială superioară, ginerele d-lui Andrei Bugheru carpist, s’a respins d. V. Bedresg, licenţiat in drept şi director al poliţiei oraşului Huşi, s’a respins de Tată absolvent al şcoalei de Arte frumoase din Iaşi şi ofiţerul stării civile de pe lingă Primăria de Huşi, şi alţii. Tot aceşti respinşi protestează cu indinare contra votului clubului, căci văd că acolo le face o camarilă, care alege oamenii după sprinceană. Toate acestea vor avea urmările lor. — Politica politică la Huşi a luat o formă nouă şi literară. Se trimet prin pitţica la cetăţeni foi volante cu versuri la adresa oamenilor zilei: A. Calciu, Al Rîşcanu (baritonul). Versurile vor fi urmate cu Budălii, cu palme şi publicul Husan va rîde. Vom avea prilejul să dăm cîtva monstre da versuri şchioape ale porţior de ocazie de la Huşi. — La noi iese o gazetă săptămînală, numită „Statul Poporului“, ceia ce mai bine s’ar numi „Duşmanul Poporului“, dat fiind că redactorii acestei foi sînt doctori: Dr. N. Lupu (Ignotus), doctor Lapteş (Probus). Tenul în care e scrisă această gazetă au merită s ne opri asupră-i decât că în dosul ei se ascunde un trafic din cele mai ruşinoase. Redacţia şi administraţia acestei reviste e la prefectură; administratorul gazetei e directorul prefectures, d. C. I. Dinescu, un neofit creştin social democrat. Ca dovadă că e aşa posedăm o circulară centigrafiată îa prefectură, şi serită de un cunosc® scriitor da prefectură , prin această «circulară ce fac agenţi încasatori toţi primării, toţi notarii lucru ce constitueau vădit abuz de patera din partea prefectului. Iată textul: Domnule Primar, Vă rog ca, de cîte ori veţi vsai la reşedinţa judeţului sau veţi trimete pe notarul d-tră, că prezentaţi subsemnatului socotelile de încasările abeasmsatelor b „Sfatul Poporului* precum şi sumele încasate. Primiţi încredinţarea consideraţia ne mele. CIDINESCU Huşi 11 Iulie 1908 Nu ştiu de cînd primarii şi notarii s’au transformat în agenţi însasatori !de gazetă da scandal ca „Sfatul Poporului“ la Huşi. latre multele abuzuri ce ie-a făcut prefectul dr. N. Lupa e şi aeast abuz ce face de primari şi notari. Publicând aceasta facem atent pe ministrul de interne să ia măsuri în consecinţă, căci lucrurile se agravează la Huşi. Corespondent Lit-pinţi-Ms Basarabenii.—Un mare scriitor rus N. Durnovo, care e pentru prietenia cu Romînii şi redarea Basarabiei, descrie astfel starea bieţilor Romîni din Basarabia: „Poporul moldovean din Basarabia, mulţămită rusoficărei zilnice, a fost transformat într’o masă de robi inculţi şi muţi, care nu ştiu carte şi sunt aruncaţi la discreţia evreilor. Ii este absolut oprit Rominaim nu numai de a învăţă limba romînă ei, şi de a se ruga lui Dumezeu în limba părintească. Sutimi de mii de hectare din pămînturile acestui popor s’au dat colonilor ruşi, bulgari şi germani, pentru a sili pe moldoveni să-şi părăsească ţara şi să se strămute aiurea. In anul 1900 s’a dat voie la 855 familii de ţărani moldoveni ca să se strămute in Siberia, părăsind pămîntul fertil al Basarabiei. La 16 Septembrie a. c. archiepiscopul Vladimir a fost mutat la Don. Vina prelatului a fost că dînsul a aratat dragostea păstorească pentru turma sa, că a iubit norodul moldovean. In locul său s’a aşezat la Chişinău archiepiscopul Serafin, menit a distruge opera apostol că a predecesorului său şi a rusifica Basarabia. Prin toate acestea neamul romînesc va trăi totuşi în Basarabia. # Opereta vieneză a lasat ieşenilor o excelentă dnipresiune. Cu deosebire a ucis reprezentaţie, la care d-ra Mira Theren a jucat suberbul rol titular : „Foerster- Christel“ a provocat entuziasm. A fost o creştiune care va contribui a menţinea bunul renume al graţioasei artiste şi-i va servi pentru viitoarele turnee în ţară. * O mare mişcare de curiozitate publică se observă pentru cele două reprezentaţii ale trupei franceze, Cora Laparcerie cu trupa ei de la Odeon. Spectacolele sunt foarte atrăgătoare: L’Eventail (Csillavel și Da Flers), Le Chemineau celebra comedie lirică a lui Richin. * Aată seară Miercuri are loc interesantul concert vocal al copilei da 11 ani Annia Jaekaia și al micului Blaessu. Programul s’a publicat in numărul de ieri. * Printre nemuritorii spanioli figurează de curînd preotul jesuit Goloma autorul unui roman intitulat „Nimicuri“. Această lucrare, la care autorul atacă cu violenţă societatea înaltă din Madrid a avut un mare succes, atU din punctul de vedere literar at şi acel al librăriei. Discursul său de recepţiune la Academie era aşteptat cu multă nerăbdare. Curiozitatea publică n’a fost dezamăgită; părintele Odoma a cerut umolit iertare pentru romanul său,despre care a vorbit in termeni foarte aspri, regre tind că n’a putut prevedea polemicele la cari a dat naştere publicarea lucrărei sale. * Viaţa românească.—A apărut No. 12 al acestei reviste cu următorul sumar : „Baba Marga“, de D. Mihalache. „Din preajma leagănului“ (poezie), de Elena Farago. „Scrisorile politice ale lui Dumitru Bătiaaa“, de N. Bănescu. „Ua nor...“, de D. Nana. „Thomas Carlyle (II)“, dez . S.ldoveanu. „Sbacium“ (poesie), de Vs .irniv. „Inspecţiunea muncii“, de *en. „Ochi albaştri“ (versuri); I mpal şi A*sorui“ (din italieneşte); Rada. „Râsipă“ „La poarta raiului“; „Veacuri păgâne“, de Qb. din Moldova. „Clasificările literare“, de H. Sanieleviei. „Din cerul limpede“ (poesie după Paul Verlaine), de M. Petrov. „Vârvoara“, de I. Agârbiceanu. „Cronica medicală“ (msdi cina la ţară), de dr. N. Lapteş. „Cronica externă“ (Liberali şi lorzi), de I. G. Daca. „Cronica artistică“, de Spiridon Antonescu. „Cronica pedagogică“ de I. Botez. „Conica veselă“ (Caleidosea.a Unui fost ministru), de A. Mirea. „Scrisoare din Germania, de G. C. Ionessu-Siaeşti. „Viaţa romtaească în Bucovina“ (Societăţile studenţeşt), de Gt. „ Miscellanea“.—Recenzii. Informaţii □ O tristă aniversare.—Cinci ani se împlinesc astăzi, de cînd o moarte violentă, prea de timpuriu, a rîpit din mijlocul nostru, pe unul din cei mai iubiţi prieteni şi din cei mai aleşi fii ai Iaşului, pe acel ce a fost Spiru Prasin. Cei care l’au cunoscut, păstrează încă şi astăzi tristeţa încercată prin cruda lovitură de acum cinci ani. Acei care l’au iubit şi l’au preţuit vor păstra încă multă vreme amintirea de dragul lor prieten şi vor simţi încă mult timp golul ce a lăsat în urma-i. Prin munca sa incontinuă şi prin firea sa aleasă, prin calităţile sale intelectuale cu inima sa largă şi simţitoare, Prasin îşi asigurase înălţarea într’o lume mai frumoasă, decît aceia în care trăia. Viaţa sa a fost o viaţă de muncă , firea sa fire de luptător, care nu dezarmează niciodată. Prasin era neclintit acolo unde’l chema datoria, mereu în acţiune. Deşi modest şi deşi evita onorurile sgomotoase, Prasin ocupa un loc, pe care viitorul i l-ar fi făcut cu mult mai frumos şi cu mult mai înalt. Timp de 6 ani, de-a rîndul, Prasin a condus cu demnitate ziarul „Opinia“, luptînd întotdeauna pentru întemeierea unei prese libere şi demnă de o societate civilizată. Prasin a dispărut prea de timpuriu dintre noi şi golul lasat de el se va simţi încă multă vreme în ziaristică. Trista aniversare de astăzi reînoeşte şi mai mult în noi, amintirea acestui drag prieten dispărut. □ Parastasul pentru fericitul întru pomenire Mitropolitul Iosif Naniescu se va oficia în ziua de 26 Ianuarie, căci în acea zi se împlinesc 7 ani de la moartea Înaltului Prelat, iar nu în ziua de 23 Ianuarie, cum din eroare s’a anunţat. Moartea fericitului întru pomenire a avut loc Sîmbătă 26 Ianuarie 1902 ora 9 şi 40 a. m. Parastasul va fi oficiat de toţi preoţii din localitate. „ Sf. Sa preotul Gheorghe Gheorghiu paroch în comuna Girovu, judeţul Neamţ, a fost transferat în aceiaşi calitate la Mărgineni, acelaş judeţ, în locul preotului C. Trifan, care trece la Girovu. De multe ori s’a anunţat retragerea la pensie a d-lui dr. C. Buicliu,medicul şef al oraşului. Acum aflăm din sorginte sigură că d. dr. C. Buicliu, îşi va regula drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c. Se zice că în locul d-lui Buicliu va fi numit d. dr. Slătineanu, actual inspector sanitar. „ La Teatrul Naţional vor avea loc în zilele de Vineri 16 şi Sâmbătă 17 Ianuarie 1909, 2 reprezentaţiuni date de M-lie Cora Laparcerie, de l’Odeon du vaudé ville et des principaux Theatres de Paris şi de trupa sa. Vineri 16 Ianuarie 1909 mare succes al Teatrului de Gymnase -L’eventail", piesă în 4 acte de M. de Flers şi de Caillavet. Sîmbătă 17 ianuarie 1909, mare succes al teatrului Odeon „Le Chemineau“, de Jean Richepin. Biletele sunt de vînzare la Agenţia „Thalia“, (Th. Maximovici). . .in Bucovina.—La Cernăuţi a sosit ştirea că împăratul a sancţionat legea privitoare la salarizarea învăţătorilor, care s’a votat în ultima seziune dietală. — Mîine Marţi se încep la Cernăuţi alegerile pentru consiliul comunal. Alegerea se face pe suburbii. Pentru mîine, din partea romînilor candidează d-nii: Tit cavaler de Onciul, inginer superior şi Mihail Chisanovici, învăţător. Joui va fi alegerea pentru suburbiile Roşa şi Manasterişte, din partea romînilor candidează d-nii: Modest Scarlat asistent la banca ţărei şi Mihai a lui Ioan Ducek, proprietar. — O anchetă s’a deschis contra vicesecretarului Anton Zachar. S’a constatat că el şi-a însuşit o sumă de bani şi că a comis o serie de excrocherii. — S’a făcut intervenţie la comitetul ţărei ca să se tipărească noile legi comunale în limba romînă. d VetOrinar©. — Mişcarea punctului de observaţie veterinară Ungheni, după raportul medicului veterinar al acelui punct a fost în anul 1908, următoarea : Export în Rusia : 31 tauri, 4869 boi, 715 vaci şi 565 viţei, adică 5661 bovine 4 bivoli şi 728 oi. In anul trecut s’a exportat mai multe bovine ca în 1907, cu un plus de 3167 oi 140 şi boi 4. Acest plus provine din pricină că în Rusia animalele sunt mai scumpe la noi. Medicul veterinar al punctului Ungheni exprimă dorinţa ca direcţia sanitară să aducă acestui punct următoarele îmbunătăţiri : 1. Construirea unui grajd sistematic pentru maternizarea cailor. 2. Un post de agent veterinar pentru controlarea pieilor şi numerotarea baloturilor. 3. Un grajd de rîmători sistematic ca la T.Severin. In afară de aceasta medicul veterinar al punctului de observaţie veterinară Ungheni a mai cerut direcţiunei sanitare ca să iea măsuri pentru schimbarea punctului actual din spatele satului Ungheni în faţa caprei podului Ungheni pentru a corespunde prevederilor legei de poliţie sanitară veterinară şi spre a se evita o probabilă infecţiune cu trecerea animalelor importate prin satul Ungheni. Punctul cel nou a fost ales chiar de d. prof. Motăş, şeful serviciului veterinar, dr. Ioan Prassa, profesor în învăţămîntul secondar, a fost numit membru în comisiunea pedagogică pentru şcolele secondare. d Legea consiliilor generale.—Guvernul a întocmit definitiv anti proectul pentru modificarea legei consiliilor generale, proect care a fost comunicat prefecţilor de judeţ pentru a -l studia. In ceia ce priveşte colegiul electoral,* alegătorii pentru consiliile judeţiene, vor trebui: 1) să fie romîni sau naturalizaţi, 2) să aibă vrstă de 21 ani împliniţi, 3) să aibă domiciliul real în una din comunele judeţului. Alegătorii care ştiu citi şi scrie vor vota direct. Cei care nu vor împlini această condiţie vor vota prin delegaţie. Alegătorii direcţi, militari în activitate şi funcţionarii statului, ai judeţelor şi ai comunelor, nu vor fi aleşi delegaţi. Dispoziţia legii pentru stabilirea revizuirea şi permanenţa listelor electorale va fi aplicată şi la listele electorale judeţiene, care vor fi întocmite de judecători şi de tribunale. In cazul cînd numărul alegătorilor unei circumscripţii rurale va depăşi de 1200 ea va fi subdivizată în secţiuni. Alegătorii, direcţi şi delegaţii vor constitui, în loc de trei colegii, ca pînă în prezent, un singur colegiu electoral. Numărul membrilor consiliilor judeţiene va fi de la 18—24 aleşi pe un period de 9 ani. □ Iată mişcarea populaţiunei oraşului Iaşi pe anul 1908, după statistica întocmită de d. D. Sadoveanu, sub-şef de birou la starea civilă. Născuţi: băeţi: 651 ortodoxi, 43 alte religii, 513 mozaici; fete: 575 ortodoxi, 39 alte religii, 471 mozaice. Total 1207 băeţi şi 1085 fete. Căsătoriţi: Total 575, din care 370 ortodoxi, 39 alte religii, 166 mozaici ; diversaţi : total 58 din care 46 ortodoxi şi 12 mozaici. Morţi: Total 1098 barbarţi şi 871 femei , din care bărbaţi : 747 ortodoxi, 301 mozaici şi 50 alte religii; femei: 553 ortodoxe, 284 mozaice şi 34 alte religii. Din aceştia 288 sunt veniţi din alte localităţi şi morţi ia spitale. Dintre toate boalele, tuberculosa are numărul cel mai cuprins de cazuri: 248 ; febra tifoidă 50; celelalte boli contagioasa ca anghina difterică, sfarlatină, tusa convulsivă etc., numărul se ridică la 55 de cazuri. Sisucideri, omucideri, moarte accidentală sunt 47 cazuri. □ D. căpit. Alex. Vivoachi, din regimentul 13 Ştefan cel Mare, din localitate a inventat un aparat mobil contra gloanţelor, care prin felul de construcţie pune capăt tuturor nenorocirilor, ce deseori isvorau din rătăcirea gloanţelor pe cîmpurile de tragere la tir şi cami nenorociri se întîmplă mai ales la primile trageri ale primilor soldaţi. Acest aparat pune in imposibilitate a se mai rărăşi gloanţele, trase on eit de nedibaci şi care aparat le înregistrează, oprindu-le în el. D. căpit. Vivoschi a primit din partea direcţiei artileriei din ministerul de răsboiu o călduroasă adresă" pentru invenția sa. Inventatorul a încredințat executarea planurilor şi formelor necesare d-lui Emil C. Sakellary, antreprenor constructor din Iaşi cu însărcinarea de a le supune brevetărei. D. Sakellary le va expune în incinta lucrărilor române din Roma, ce se va deschide la sfîrşitul lunii Februarie. D. Sakenlary va mai expune şi alte diferite invenţiuni, apărute în cursul anului trecut in Iaşi. □ După cum am anunţat, actualul locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu Băcăoanul, e cel mai indicat pentru a fi ales Episcop în locul vacant ce va fi prin alegerea unui Episcop ca Mitropolit. In acest caz va deveni vacant un Ioc de Arhiereu. In acest loc va fi ales probabil P. G. S. Archimandritul Teodosie Atanaeiu, fostul Egumen al bisencei sf. Spiridon și actual egumen al bisericei Precista Mare din Roman, sau P. C. S. Archimandritul Nicodim Munteanu, actual Arhimandrit de scaun la Episcopia Dunărei de jos. 1. Pentru serbătorirea zilei de 24 ianuarie, universitatea a admis să participe în chipul următor: toţi d-nii profesori vor asista dimineaţa, la orele 10 a. m. la tedeumul ce se va oficia la Mitropolie. Sîmbătă la orele 3 jum. p. m. va avea loc la teatru o şezătoare la care va vorbi ilustrul nostru istoric d. A. D. Xenopol. Tot Sîmbătă, la orele 8 jum. seara va avea loc un festival la teatru. Duminică va continua serbarea la universitate cînd în aula universităţii va vorbi de profesor P. Răşcanu. □ Din Ungheni se telefonează că locuitorul Gh. Iordache Margină din Tomeşti, care suferea de epilepsie, într’un acces, şi-a dat o lovitură de cuţit în abdomen. Intr’o stare foarte gravă, nenorocitul a fost adus la Iaşi şi internat la spitalul sf. Spiridon. □ D-nii N. Iorga şi M. Dragomirescu, care au avut cunoscutul incident d in cancelaria universităţei din Bucureşti, vor fi judecaţi la sfîrşitul lunei aceştia de către comisiunea de judecată a profesorilor universitari. Această comisiune se va compune din d-nii: Caragiani, fost decanul facultăţii de tere din Iaşi ca preşedinte; Ermil Pangrati, decanul facultăţei de ştiinţe din Bucureşti şi dr. I. Cantacuzino, profesor la facultatea de medicină din Capitală şi director general al serviciului sanitar, ca asesori. Ca supleanţi vor fi d-nii profesori universitari dr. N. Măldărescu şi P. P. Negulescu; grefier al comisiunei de judecată va fi d. Gr. Cernescu, secretarul universităţei din Bucureşti. Acuzarea va fi susţinută de d. St. Sihleanu, inspector general al învăţămîntului secundar şi superior. D-nii Iorga şi Dragomirescu nu şi-au anunţat nici un apărător, d-Ior se vor apăra singuri. Alaltăieri dosarul afacerei a fost trimes la Iaşi d-lui Caragiani, care va fixa ziua judecăţei. „ Azi dimineaţă s-a oficiat la cimitirul „Eternitatea“ un parastas, pentru odihna sufletului mult regretatului Spiru Prasin, cu ocazia aniversărei a 5 ani de la moartea lui. □ Ziarul „Vecerna Posta“ din Sofia comunică că zilele trecute d-nul Constantin Ionescu, student de la Universitatea din Paris, s-a prezentat la redacţia acelui ziar. Studentul s’a angajat a face ocolul mmnei, pe jos, în 6 ani, ca să ciştige premiul de 40.000 Iei. A plecat din Paris la 1 Iulie 1905 şi a fost pînă acuma la Londra, în America de nord şi de sud, Portugalia, Spania, Italia şi Austria, iar acum prin Bulgaria trece spre Asia mică, India China etc. Studentul va trebui să fie la 1 Iulie 1911 inapoi la Paris. El călătoreşte cu 25 bani în pungă, întreţinîndu-se din conferinţele ce le ţine şi vînzarea de cărţi poştale ilustrate. DIVERSE — Astă noapte a fost găsit în strada albă un copilaş abandonat ca de 8 luni. Micuţul e băiat. El a fost internat la institutul Grigore Gyka. — Acţionarii Casei de Economie din Păcurari, sunt convocaţi a se întruni Duminică la orele 3 pînă, pentru alegerea unor membri în consiliul de administraţie. — La comisia secţia I-a au fost arestaţi : Neculai Stan, Gh. Raţă şi Mihai Rusu zis Huţanu, bănuiţi a fi autorii Îndrăzneţului furt comis în noaptea de 7 ianuarie la măcelarul Vasile Dorofte, din strada Păcurari. — Serva Lucreţia Săndulescu, în etate de 14 ani, a dispărut din serviciul d-lui Ilie Nicolau, din strada Florilor No. 4, după ce a furat mai multe lucruri, precum şi nişte linguriţe de aur.