Opinia, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 620-642)

1909-01-14 / nr. 628

Cumpăraţi Bilete pentru Loteria V Clasa 1 a Regatului Român Cu tragerea la 3 şi 4 Februarie 1909 de la Noua şi Principala Colectură Romina TI­. P. Haximovici IHS! (Piaţa­­Unirii) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să prim­iţi plata cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat și pănă acum. Un Loz întreg Lei 32.*0 jumătate loz Lei 16 - Un sfert de loz Lei 8. Una optime lei 4. celor ce voesc să înlătureze vechile obi­ceiuri şi datini ale poporului nostru, in­trodu­cind în locul lor obiceiuri păgîneşti. Vai vouă învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor ! Nu vă gîndiţi că sunteţi chemaţi ca pe Ungă cartea ce trebue să învăţaţi pe copii, cărora le sînteţi ca pă­rinţi, mai aveţi şi o sfintă datorie de a cădi în inimile lor, iubirea de neam, iu­birea de patrie şi respectul către do­ri­nele şi obiceiurile păstrate pănă in ziua de astăzi de moşii şi strămoşii noştri ca prin minune, faţă de învăluirile prin cari a trecut ţara noastră. Au doară, nu vă gîndţi că prin intro­­d trecea obiceiurilor streinilor La datinile poporului nostru, nu se face alta de cît se răspîndtşîe un venin primejdios în suflatul tinerelor vlăstare menite a păs­tră naţionalitatea noastră şi bătrîneştile noastre obiceiuri? Au doară, nu socotiţi tă aveţi răspun­­dere de faptele voastre, şi că aveţi să daţi sa­u generaţiunilor viitoare? Dispreţul şi ura întregului neam re­­mtaese fis voită ! M­uia şi urgia lui Dumnezeu urmă­rească-vă pretutindeni, şi cadă asupra ca­petelor voastre! Sii­is-am aceste, ştiut să fie. Teodor T Burada. „Opinia în provincie“ (Corespondenţe particulare a ziarului «Opinia») DIN HUŞI Sociale.—In­­sişi viaţa de cafenea a luat o desvoltare foarte mare. Pe lîngă multe cafenele comerciale evreeşti şi ro­­mîneşti, pa lîngă cafenelele cu dame ein­­tareţe, cari atrag tineretul pănă în spre ziuă, să petreacă pe banii babacă), mai există un club social, unde toţi cetăţeni de seamă ai Haşilor erau membri, fără culoare politică. Jocul de cărţi era singura distracţie, şi cunoscătorii în specialitate nu se feresc a zice că Haşal este unul din cele diată oraşe la joc de cărţi. Unii şi-au pierdut averi, alţii le-au fă­cut şi în Huşi se numesc asemenea per­soane deochiate. V­ech­ul club s-a rupt îa două. Din lista celor 87 membri ai vechiului club au rămas numai 10—12, restul a trecut cu casă cu tot la noul club „Intim Club“, la casele lui caau Ion Cprivan, lingă grădina publică. Noul club e instalat luxos, are sală de lectură, sală de biliard şi 2 săli pentru joc de cărţi. Auspiciile supt care s’a deschis noul club sunt din cele mai favorabile, căci se zice că numiţi tu luna întâia şi-a ecos peste 1500 lei din josul de cărţi, şi a şi dat prima serată cu dans în seara de 4 ianuarie a. c. Preşedintele vechiului club a rămas d. V. Penu, decanul clubisnilor, iar la noul club intim a fost ales ludia Mitică, alias d. D. V. Andriescu, fost deputat, fost senator, fost de 2 ori primar al o­­raşului. Lucrurile sunt la început. Ruperea clu­­burilor la două va aduce ruperea lamei în două, şi lucru mai de semnalat că in­trigile nu vor lipsi, şi viaţa acestor 2 cluburi va periclita unitatea şi armonia famelionului. Neînîîluirea zilnică la aceiaşi masă verde, va aduse neapărat o răceală, o neîncredere, şi azi una mime alta se va pescui în apă tulbure, eolportiadu-se fel de fel de ştiri tendenţioase, cari au şi început a se purta de la unii la alţii. Noul club intim a avut să voteze o nouă serie de membri, îa număr de 16 . Ei b­ne la acest vot s’a făcut o selec­ţiune ridiculă, căci s’au respins oameni ca o situaţie socială şi politică, care a stîrnit cu drept cuvint indignare. I’au respins dala vot d. M. Gh. Botez, comic­­c­ant, absolvent de şcoală comercială su­perioară, ginerele d-lui Andrei Bu­gheru carpist, s’a respins d. V. Bedresg, licen­ţiat in drept şi director al poliţiei ora­şului Huşi, s’a respins de T­ată absol­vent al şcoalei de Arte­ frumoase din Iaşi şi ofiţerul stării civile de pe lingă Pri­măria de Huşi, şi alţii. T­ot aceşti respinşi protestează cu in­­d­inare contra votului clubului, căci văd că acolo le face o camarilă, care alege oamenii după sprinceană. Toate acestea vor avea urmările lor. — Poli­tica politică la Huşi a luat o formă nouă şi literară. Se trimet prin pitţica la cetăţeni foi volante cu versuri la adresa oamenilor zilei: A. Calciu, Al Rîşcanu (baritonul). Versurile vor fi ur­mate cu Budălii, cu palme şi publicul Husan va rîde. Vom avea prilejul să dăm cît­­va monstre da versuri şchioape ale por­ţ­ior de ocazie de la Huşi. — La noi iese o gazetă săptămînală, numită „Statul Poporului“, ceia ce mai bine s’ar numi „Duşmanul Poporului“, dat fiind că redactorii acestei foi sînt doctori: Dr. N. Lupu (Ignotus), doctor Lapteş (Probus). Tenul în care e scrisă această gazetă au merită s ne opri asupră-i de­cât că în dosul ei se ascunde un trafic din cele mai ruşinoase. Redacţia şi administraţia acestei reviste e la prefectură; adminis­tratorul gazetei e directorul prefectures, d. C. I. Dinescu, un neofit creştin social democrat. Ca dovadă că e aşa posedăm o circu­lară centigrafiată îa prefectură, şi serită de un cunosc®­ scriitor d­a prefectură , prin această «circulară ce fac agenţi înca­satori toţi primării, toţi notarii lucru ce constitue­au vădit abuz de patera din partea prefectului. Iată textul: Domnule Primar, Vă rog ca, de cîte ori veţi vsai la re­şedinţa judeţului sau veţi trimete pe no­tarul d-tră, că prezentaţi sub­semnatului socotelile de încasările abeasmsatelor b „Sfatul Poporului* precum şi sumele în­casate. Primiţi încredinţarea consideraţia ne mele. C­I­DINESCU Huşi 11 Iulie 1908 Nu ştiu de cînd primarii şi notarii s’au transformat în agenţi însasatori !d­e ga­zetă da scandal ca „Sfatul Poporului“ la Huşi. latre multele abuzuri ce ie-a făcut pre­fectul dr. N. Lupa e şi aeast abuz ce face de primari şi notari. Publicând a­­ceasta facem atent pe ministrul de in­terne să ia măsuri în consecinţă, căci lu­crurile se agravează la Huşi. Corespondent Li­t­-pinţi-Ms Basarabenii.—Un mare scriitor rus N. Durnovo, care e pentru prietenia cu Romînii şi redarea Basarabiei, descrie astfel starea bieţilor Romîni din Basarabia: „Poporul moldovean din Basarabia, mulţămită rusoficărei zilnice, a fost transformat într’o masă de robi inculţi şi muţi, care nu ştiu carte şi sunt aruncaţi la discreţia evreilor. Ii este absolut oprit Romi­naim nu numai de a învăţă limba romînă ei, şi de a se ruga lui Du­­mezeu în limba părintească. Sutimi de mii de hectare din pămînturile acestui popor s’au dat colonilor ruşi, bulgari şi germani, pentru a sili pe moldoveni să-şi părăsească ţara şi să se strămute aiurea. In anul 1900 s’a dat voie la 855 familii de ţărani moldoveni ca să se strămute in Si­beria, părăsind pămîntul fertil al Ba­sarabiei. La 16 Septembrie a. c. ar­­chiepiscopul Vladimir a fost mutat la Don. Vina prelatului a fost că dînsul a aratat dragostea păstorească pentru turma sa, că a iubit norodul moldovean. In locul său s’a aşezat la Chişinău archiepiscopul Serafin, menit a distruge opera apostol că a predecesorului său şi a rusifica Ba­sarabia. Prin toate acestea neamul romînesc va trăi totuşi în Basarabia. # Opereta vieneză a lasat ieşenilor o ex­celentă dnipresiune. Cu deosebire a ucis reprezentaţie, la care d-ra Mira Theren a jucat suberbul rol titular : „Foerster- Christel“ a provocat entuziasm. A fost o creştiune care va contribui a menţinea bunul renume al graţioasei ar­tiste şi-i va servi pentru viitoarele tur­nee în ţară. * O mare mişcare de curiozitate publică se observă pentru cele două reprezentaţii ale trupei franceze, Cora Laparcerie cu trupa ei de la Odeon. Spectacolele sunt foarte atrăgătoare: L’Eventail (Csillavel și Da Flers), Le Chemineau celebra co­medie lirică a lui Rich­­in. * Aată seară Miercuri are loc interesan­tul concert vocal al copilei da 11 ani Annia Jaekaia și al micului Blaessu. Pro­gramul s’a publicat in numărul de ier­i. * Printre nemuritorii spanioli figurează de curînd preotul jesuit Goloma autorul unui roman intitulat „Nimicuri“. Această lu­crare, la care autorul atacă cu violenţă societatea înaltă din Madrid a avut un mare succes, atU din punctul de vedere literar at şi acel al librăriei. Discursul său de recepţiune la Academie era aşteptat cu multă nerăbdare. Curiozitatea publică n’a fost dezamă­gită; părintele Od­oma a cerut umolit iertare p­entru romanul său,­­despre care a vorbit in termeni foarte aspri, regre­ tind că n’a putut prevedea polemicele la cari a dat naştere publicarea lucrărei sale. * Viaţa românească.—A apărut No. 12 al acestei reviste cu următorul sumar : „Baba Marga“, de D. Mihalache. „Din preajma leagănului“ (poezie), de Elena Farago. „Scrisorile politice ale lui Dumitru B­ă­­tiaaa“, de N. Bănescu. „Ua nor...“, de D. Nana. „Thomas Carlyle (II)“, d­ez . S.l­doveanu. „Sbacium“ (poesie), de Vs .­irniv. „Inspecţiunea muncii“, de *en. „Ochi albaştri“ (versuri); I­ mpal şi A*sorui“ (din italieneşte); Rada. „Râsipă“ „La poarta raiului“; „Veacuri păgâne“, de Qb. din Moldova. „Clasificările literare“, de H. Sanieleviei. „Din cerul limpede“ (poesie după Paul Verlaine), de M. Petrov. „Vârvoara“, de I. Agârbiceanu. „Cronica medicală“ (msdi cina la ţară), de dr. N. Lapteş. „Cronica externă“ (Liberali şi lorzi), de I. G. Daca. „Cronica artistică“, de Spiridon Anto­­nescu. „Cronica pedagogică“ de I. Botez. „Conica veselă“ (Caleidosea.a Unui fost ministru), de A. Mirea.­ „Scrisoare din Germania, de G. C. Io­­nessu-Siaeşti. „Viaţa romtaească în Bucovina“ (Soci­etăţile studenţeşt), de Gt. „ Miscellanea“.—­Recenzii. Informaţii □ O tristă aniversare.—Cinci ani se împlinesc astăzi, de cînd o moarte vio­lentă, prea de timpuriu, a rîpit din mij­locul nostru, pe unul din cei mai iubiţi prieteni şi din cei mai aleşi fii ai Iaşu­lui, pe acel ce a fost Spiru Prasin. Cei care l’au cunoscut, păstrează încă şi astăzi tristeţa încercată prin cruda lovitură de acum cinci ani. Acei care l’au iubit şi l’au preţuit vor păstra încă multă vreme amintirea de dragul lor prie­ten şi vor simţi încă mult timp golul ce a lăsat în urma-i. Prin munca sa incontinuă şi prin firea sa aleasă, prin calităţile sale intelectuale cu inima sa largă şi simţitoare, Prasin îşi asigurase înălţarea într’o lume mai fru­moasă, de­cît aceia în care trăia. Viaţa sa a fost o viaţă de muncă , firea sa fire de luptător, care nu dezar­mează nici­odată. Prasin era neclintit a­­colo unde’l chema datoria, mereu în ac­ţiune. De­şi modest şi de­şi evita onorurile sgomotoase, Prasin ocupa un loc, pe care viitorul i l-ar fi făcut cu mult mai fru­mos şi cu mult mai înalt. Timp de 6 ani, de-a rîndul, Prasin a condus cu demnitate ziarul „Opinia“, luptînd în­tot­deauna pentru întemeierea unei prese libere şi demnă de o societate civilizată. Prasin a dispărut prea de timpuriu dintre noi şi golul lasat de el se va simţi încă multă vreme în ziaristică. Trista aniversare de astăzi reînoeşte şi mai mult în noi, amintirea acestui drag prieten dispărut. □ Parastasul pentru fericitul întru po­menire Mitropolitul Iosif Naniescu se va oficia în ziua de 26 Ianuarie, căci în a­­cea zi se împlinesc 7 ani de la moartea Înaltului Prelat, iar nu în ziua de 23 Ia­nuarie, cum din eroare s’a anunţat. Moartea fericitului întru pomenire a a­­vut loc Sîmbătă 26 Ianuarie 1902 ora 9 şi 40 a. m. Parastasul va fi oficiat de toţi preoţii din localitate. „ Sf. Sa preotul Gheorghe Gheorghiu paroch în comuna Girovu, judeţul Neamţ, a fost transferat în aceiaşi calitate la Mărgineni, acelaş judeţ, în locul preotu­lui C. Trifan, care trece la Girovu.­­­ De multe­ ori s’a anunţat retrage­­rea la pensie a d-lui dr. C. Buicliu,me­­dicul şef al oraşului. Acum aflăm din sorginte sigură că d. dr. C. Buicliu, îşi va regula drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c. Se zice că în locul d-lui Buicliu va fi numit d. dr. Slătineanu, actual inspector sanitar. „ La Teatrul Naţional vor avea loc în zilele de Vineri 16 şi Sâmbătă 17 Ianu­arie 1909, 2 reprezentaţiuni date de M-lie Cora Laparcerie, de l’Odeon du vaudé ville et des principaux Theatres de Pa­ris şi de trupa sa. Vineri 16 Ianuarie 1909 mare succes al Teatrului de Gymnase -L’eventail", piesă în 4 acte de M. de Flers şi de Caillavet. Sîmbătă 17 ianuarie 1909, mare suc­­ces al teatrului Odeon „Le Chemineau“, de Jean Richepin. Biletele sunt de vînzare la Agenţia „Thalia“, (Th. Maximovici). . .­­in Bucovina.—La Cernăuţi a so­sit ştirea că împăratul a sancţionat legea privitoare la salarizarea învăţătorilor, care s’a votat în ultima seziune dietală. — Mîine Marţi se încep la Cernăuţi alegerile pentru consiliul comunal. Ale­gerea se face pe suburbii. Pentru mîine, din partea romînilor candidează d-nii: Tit cavaler de Onciul, inginer superior şi Mihail Chisanovici, învăţător. Joui va fi alegerea pentru suburbiile Roşa şi Ma­­nasterişte, din partea romînilor candi­dează d-nii: Modest Scarlat asistent la banca ţărei şi Mihai a lui Ioan Ducek, proprietar. — O anchetă s’a deschis contra vice­­secretarului Anton Zachar. S’a consta­tat că el şi-a însuşit o sumă de bani şi că a comis o serie de excrocherii. — S’a făcut intervenţie la comitetul ţărei ca să se tipărească noile legi co­munale în limba romînă. d VetOrinar©. — Mişcarea punctului de observaţie veterinară Ungheni, după raportul medicului veterinar al acelui punct a fost în anul 1908, următoarea : Export în Rusia : 31 tauri, 4869 boi, 715 vaci şi 565 viţei, adică 5661 bovine 4 bivoli şi 728 oi. In anul trecut s’a exportat mai multe bovine ca în 1907, cu un plus de 3167 oi 140 şi boi 4. Acest plus provine din pricină că în Rusia animalele sunt mai scumpe la noi. Medicul veterinar al punctului Ungheni exprimă dorinţa ca direcţia sanitară să aducă acestui punct următoarele îmbu­nătăţiri : 1. Construirea unui grajd sistematic pentru maternizarea cailor. 2. Un post de agent veterinar pentru controlarea pieilor şi numerotarea balo­turilor. 3. Un grajd de rîmători sistematic ca la T.­Severin. In afară de aceasta medicul veterinar al punctului de observaţie veterinară Un­gheni a mai cerut direcţiunei sanitare ca să iea măsuri pentru schimbarea punctu­lui actual din spatele satului Ungheni în faţa caprei podului Ungheni pentru a corespunde prevederilor legei de poli­ţie sanitară veterinară şi spre a se e­­vita o probabilă infecţiune cu trecerea animalelor importate prin satul Ungheni. Punctul cel nou a fost ales chiar de d. prof. Motăş, şeful serviciului vete­rinar, d­r. Ioan Prassa, profesor în învă­­ţămîntul secondar, a fost numit mem­bru în comisiunea pedagogică pentru şcolele secondare. d Legea consiliilor generale.—Gu­vernul a întocmit definitiv anti proectul pentru modificarea legei consiliilor ge­nerale, proect care a fost comunicat prefecţilor de judeţ pentru a -l studia. In ceia­ ce priveşte colegiul electoral,* alegătorii pentru consiliile judeţiene, vor trebui: 1) să fie romîni sau naturalizaţi, 2) să aibă vr­stă de 21 ani împliniţi, 3) să aibă domiciliul real în una din co­munele judeţului. Alegătorii care ştiu citi şi scrie vor vota direct. Cei care nu vor împlini a­­ceastă condiţie vor vota prin delegaţie. Alegătorii direcţi, militari în activitate şi funcţionarii statului, ai judeţelor şi ai comunelor, nu vor fi aleşi delegaţi. Dispoziţia legii pentru stabilirea revi­zuirea şi permanenţa listelor electorale va fi aplicată şi la listele electorale ju­­deţiene, care vor fi întocmite de jude­cători şi de tribunale. In cazul cînd numărul alegătorilor u­­nei circumscripţii rurale va depăşi de 1200 ea va fi subdivizată în secţiuni. Alegătorii, direcţi şi delegaţii vor constitui, în loc de trei colegii, ca pînă în prezent, un singur colegiu electoral. Numărul membrilor consiliilor jude­ţiene va fi de la 18—24 aleşi pe un pe­riod de 9 ani. □ Iată mişcarea populaţiunei oraşului Iaşi pe anul 1908, după statistica întoc­mită de d. D. Sadoveanu, sub-şef de bi­rou la starea civilă. Născuţi: băeţi: 651 ortodoxi, 43 alte religii, 513 mozaici; fete: 575 ortodoxi, 39 alte religii, 471 mozaice. Total 1207 băeţi şi 1085 fete. Căsătoriţi: Total 575, din care 370 or­todoxi, 39 alte religii, 166 mozaici ; di­­versaţi : total 58 din care 46 ortodoxi şi 12 mozaici. Morţi: Total 1098 barbarţi şi 871 fe­mei , din care bărbaţi : 747 ortodoxi, 301 mozaici şi 50 alte religii; femei: 553 ortodoxe, 284 mozaice şi 34 alte religii. Din aceştia 288 sunt veniţi din alte lo­calităţi şi morţi ia spitale. Dintre toate boalele, tuberculosa are numărul cel mai cuprins de cazuri: 248 ; febra tifoidă 50; celelalte boli contagioa­sa ca anghina difterică, sfarlatină, tusa convulsivă etc., numărul se ridică la 55 de cazuri. Sisucideri, omucideri, moarte acciden­tală sunt 47 cazuri. □ D. căpit. Alex. Vivoachi, din regi­mentul 13 Ştefan cel Mare, din locali­tate a inventat un aparat mobil contra gloanţelor, care prin felul de construcţie pune capăt tuturor nenorocirilor, ce dese­ori isvorau din rătăcirea gloanţelor pe cîmpurile de tragere la tir şi cami neno­rociri se întîmplă mai ales la primile trageri ale primilor soldaţi. Acest aparat pune in imposibilitate a se mai rărăşi gloanţele, trase on eit de nedibaci şi care aparat le înregistrează, oprindu-le în el. D. căpit. Vivoschi a primit din partea direcţiei artileriei din ministerul de răs­­boiu o călduroasă­ adresă" pentru inven­ția sa. Inventatorul a încredințat executarea planurilor şi formelor necesare d-lui E­­mil C. Sa­kellar­y, antreprenor constructor din Iaşi cu însărcinarea de a le supune brevetărei. D. Sakellary le va expune în incinta lucrărilor române din Roma, ce se va deschide la sfîrşitul lunii Februarie. D. Sakenlary va mai expune şi alte­­ dife­rite invenţiuni, apărute în cursul anului trecut in Iaşi. □ După cum am anunţat, actualul locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Su­cevei, P. S. S. Archiereul Ghenadie Geor­­gescu Băcăoanul, e cel mai indicat pen­tru a fi ales Episcop în locul vacant ce va fi prin alegerea unui Episcop ca Mi­tropolit. In acest caz va deveni vacant un Ioc de A­rhiereu. In acest loc va fi ales probabil P. G. S. Archimandritul Teodosie Atanaeiu, fos­tul Egumen al bisencei sf. Spiridon și actual egumen al bisericei Precista Mare din Roman, sau P. C. S. Archimandritul Nicodim Munteanu, actual Arhimandrit de scaun la Episcopia Dunărei de jos. 1. Pentru serbătorirea zilei de 24 ia­nuarie, universitatea a admis să parti­cipe în chipul următor: toţi d-nii profe­sori vor asista dimineaţa, la orele 10 a. m. la tedeumul ce se va oficia la Mi­tropolie. Sîmbătă la orele 3 jum. p. m. va avea loc la teatru o şezătoare la care va vorbi ilustrul nostru istoric d. A. D. Xeno­­pol. Tot Sîmbătă, la orele 8 jum. seara va avea loc un festival la teatru. Duminică va continua serbarea la uni­versitate cînd în aula universităţii va vorbi de profesor P. Răşcanu. □ Din Ungheni se telefonează că lo­cuitorul Gh. Iordache Margină din To­­meşti, care suferea de epilepsie, într’un acces, şi-a dat o lovitură de cuţit în ab­domen. Intr’o stare foarte gravă, nenorocitul a fost adus la Iaşi şi internat la spitalul sf. Spiridon. □ D-nii N. Iorga şi M. Dragomirescu, care au avut cunoscutul incident d in can­celaria universităţei din Bucureşti, vor fi judecaţi la sfîrşitul lunei aceştia de că­tre comisiunea de judecată a profesori­lor universitari. Această comisiune se va compune din d-nii: Caragiani, fost decanul facultăţii de tere din Iaşi ca preşedinte; Ermil Pan­­grati, decanul facultăţei de ştiinţe din Bucureşti şi dr. I. Cantacuzino, profesor la facultatea de medicină din Capitală şi director general al serviciului sanitar, ca asesori. Ca supleanţi vor fi d-nii pro­fesori universitari dr. N. Măldărescu şi P. P. Negulescu; grefier al comisiunei de judecată va fi d. Gr. Cernescu, se­cretarul universităţei din Bucureşti. A­­cuzarea va fi susţinută de d. St. Sih­­leanu, inspector general al învăţămîntului secundar şi superior. D-nii Iorga şi Dragomirescu nu şi-au anunţat nici un apărător, d-Ior se vor apăra singuri. Alaltăieri dosarul afacerei a fost tri­mes la Iaşi d-lui Caragiani, care va fixa ziua judecăţei. „ Azi dimineaţă s-a oficiat la cimiti­r­­ul „Eternitatea“ un parastas, pentru o­­dihna sufletului mult regretatului Spiru Prasin, cu ocazia aniversărei a 5 ani de la moartea lui. □ Ziarul „Vecerna Posta“ din Sofia comunică că zilele trecute d-nul Constan­tin Ionescu, student de la Universitatea din Paris, s-a prezentat la redacţia a­­celui ziar. Studentul s’a angajat a face ocolul m­mnei, pe jos, în 6 ani, ca să ciş­­tige premiul de 40.000 Iei. A plecat din Paris la 1 Iulie 1905 şi a fost pînă a­­cuma la Londra, în America de nord şi de sud, Portugalia, Spania, Italia şi Aus­tria, iar acum prin Bulgaria trece spre Asia mică, India China etc. Studentul va trebui să fie la 1 Iulie 1911 inapoi la Paris. El călătoreşte cu 25 bani în pungă, întreţinîndu-se din conferinţele ce le ţine şi vînzarea de cărţi poştale ilus­trate. DIVERSE — Astă noapte a fost găsit în strada albă un copilaş abandonat ca de 8 luni. Micuţul e băiat. El a fost internat la in­stitutul Grigore­ Gyka. — Acţionarii Casei de Economie din Păcurari, sunt convocaţi a se întruni Du­minică la orele 3 pînă, pentru alegerea unor membri în consiliul­ de administraţie. — La comisia secţia I-a au fost are­staţi : Neculai Stan, Gh. Raţă şi Mihai Rusu zis Huţanu, bănuiţi a fi autorii În­drăzneţului furt comis în noaptea de 7 ianuarie la măcelarul Vasile Dorofte, din strada Păcurari. — Serva Lucreţia Săndulescu, în etate de 14 ani, a dispărut din serviciul d-lui Ilie Nicolau, din strada Florilor No. 4, după­ ce a furat mai multe lucruri, pre­cum şi nişte linguriţe de aur.

Next