Opinia, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 859-882)
1909-11-01 / nr. 859
mentare, stă toată puterea Elveţianului. Iată ce zicea, încă în 1872 Laveleye despre instrucţia în Elveţia : «Elveţia, graţie învăţămîntului obligator şi sacrifi- ciilor ce face pentru el, este împreună cu America de Nord, una din ţările unde instrucţia dă rezultatele morale, politice şi comerciale cele mai însemnate. Graţie răspîndirei generale a luminii, această ţară poate suporta regimul cel mai democratic şi poate împaca practica tuturor libertăţilor cu exerciţiul sufragiului universal, ceea ce aiurea este imposibil. Elveţia n’are nici flotă, nici porturi ; toate productele exotice, de care ea are nevoe, se încarcă cu mari cheltueli de transport. Ei îi lipseşte fierul şi cărbunele, aceste elemente indispensabile ale industriei moderne şi cu toate acestea, cifra comerţului său exterior, faţă cu populaţia, este mult mai mare decît a oricărei alte ţări, chiar a Engliterei. Şi după ce au atîtea desavantaje, cum poate ea să le întreacă ? Prin îndemânarea lucrătorilor ei, prin inteligenţa industrialilor şi a comercianţilor săi, adică prin superioritatea luminii". Vom vedea care-i este organizarea: V. C. Buţureanu. STRUNA ZILEI CAUZĂ ŞI EFECT Afară de boală şi de surmenaj, d. C. Stere are şi alte cauze de a refuza ministerul. «Ordinea» Boală, surmenaj!.. Iaşi zice : „Domnule Costică Stere, Ce te-o fi slăbit atîta ?—şederea la... putere“ OPINIA L..l.|lI TOTMmya». Cumpăraţi Bilete pentru Loteria VI Olana 6 a Regatului Român Cu tragerea de la 16 Octombrie—10 Noembrie 1909 de la km şi Principala Colectară Romina Th. P. Maximovici IAŞI Str. Lăpuşneanu No. 35 CONŞTIINCIOS servit la toata clasele şi să puneaiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat și pănă acum. Un Loz întreg Lei 160, jumătate Lei 80- Un sfert de loz Lei 40. Una optime loz lei 20 UlsifrŞtanţa-Arte Literatură contestată—Intre înfrîngerile artistico-literare suferite de Teatrul naţional din Bucureşti a fost şi reprezentarea piesei „In noaptea învierii“ de un începător literar, d. Herz. Piesa a trebuit contramandată după primele reprezentaţii din cauză de... timp nefavorabil, ori din cauza subitei îmbolnăviri a unui artist, după formula oficială. Piesa d-lui Herz, nu e numai o lucrare slabă, dar pare că e şi plagiată după o lucrare dramatică a d-lui Eugen Lovinescu, publicată cu cîţiva ani în urmă după cum acesta din urmă susţine într’un articol publicat în „Viitorul“ şi rămas pănă acum fără răspuns. Iată însă că „Convorbirile literare“ în fruntea numărului apărut ori, publică... piesa d-lui Herz, probabil pe temeiul, faptului că piesa a fost primită în repertoriul teatului naţional. Şi iată cum debutantul cu o lucrare şi slabă şi imitată a izbutit să însemne o scădere remarcabilă şi în nivelul literar al teatrului naţional şi totodată în nivelul unei alte... instituţiuni: revista cea mai veche a ţării,„Convorbirile literare“. * Din iniţiativa lui „International Union of Etical Societes“, s-a format un comitet internaţional cu sediul în Londra, pentru a organiza în 1911, luna iulie, un congres al tuturor raselor omeneşti, în capitala Angliei. Congresul are de scop de a reuni pe reprezentanţii raselor de nord şi de sud, să discute problemele stării şi evoluţiunii diferitelor naţiuni, să încerce rezolvirea lor, cum şi înlăturarea antagonismului şi neînţelegerilor şi urelor între rase şi naţiuni, statornicind o cooperare a tuturora la opera comună a progresului. In special se vor studia problemele referitoare la relaţiile dintre popoarele europene şi cele asiatice. * * Sumarul numărului de mîine din „Noua Revistă Romînă" de sub direcţiunea d-ui C. Rădulescu Motru, este: Noutăţi.—Procesul Steinheil: Acusata. Revista revistelor. Politica—C. Rădulescu-Motru : Naţionalismul, cum trebue să se înţeleagă . 1. Petrovici: Afurisenia de la Sfintul Sinod. Cestiuni sociale.—Dr. N. Leon: Fluxul şi refluxul mentalităţei omeneşti. Ştiinţa.—Dr. I. Duscian.—Cesare Lombroso şi teoriile sale asupra geniului. Literatura şi Teatru.—N. Chendi. A. C. Cuza : Poezii, Epigrame şi Cugetări în proză; Eugen Porn. Teatru Naţional : Corbii de Henry Bocque Compania dramatică Davila: Refugiul de Dario Niccodemi ; Doi cocoşi de Tristan Bernard. Note şi Discuţiuni —A. Herz : Răspuns domnului Lovinescu ; E. Lovinescu : Pentru a sfirşi o polemică. * Din Budapesta se anunţă moartea bătrînului poet şi scriitor Paul Gyulai, în vrîstă de 84 de ani. Era unul din cei mai populari poeţi şi din cei mai însemnaţi critici unguri, membru al mai tuturor societăţilor literare ungare şi şeful unei şcoli literare critice. Zeci de ani a fost profesor universitar şi redactor la revista academică : „Budapesti Szemle“. Opereta vieneză. Pleşănilor fi-e rezervată o foarte plăcută surpriză pentru zilele de 14, 15, 16, 17 şi 18 Noembrie a. c. cînd escelenta trupă de operete din Viena va da 5 reprezentaţiuni la Teatrul Naţional din Iaşi cu Walzertraum Foerster-Caristl, Blitzmaedl („Ştrengăriţa“), pentru prima oară la Iaşi, Dollar- Prinzessin şi Herbstmanover. Din această trupă de operetă vieneză fac parte Mila Theren prima subretă de la „Theater an der Wien“, artistă de primul rang care prin veselia ei comunicativă, prin graţia ei cucereşte asistenţa ; minunatul prim comic al „Karlteatrului“ Paul Gutman; drele F. Schubert şi Evijacco prime cîntăreţe la „Tolksoper“ Mizzi Friese distinsa primă cîntăreaţă la „Karltheater“; Olga Windhoop creatoare la Viena a rolului Treska din „Husarii la manevră“ , d-rele M Bernard Olga Clement, d-nii Cl. Marinsky, Fr. Molick, H. Mandl, P. Olmühl. Lang toţi primii artişti de la teatrele „an der Wien“, „Karltheater“ şi „ Volksoper“ din Viena. Şefi de orchestră : d-nii Oscar Kapp prin „Kappelmeister“ la teatrul „An der Wien“ şi Karl Riedel de la teatrul „An der Wien“. Corul compus din 40 persoane, 20 bărbaţi, 20 femei. Orchestra propie. Costume bogate. Biletele se iau cu asalt la agenția teatrală „Thalia“ (Maximovici) de ieşănii doritori de a auzi artă în adevăratul înțeles al cuvîntului.* „New Theater“ din Newyork, inaugurat zilele aceste cu piesa lui Shakespeare „Antoniu şi Cleopatra“ este opera celor treizeci miliardari newyorkezi şi după o tradiţie americană, ei au apărut pe scenă înainte de începerea spectacolului, avînd în mijlocul lor pe Morgan, căruia arhitectul i-a predat cheia de argint a teatrului. Morgan a rostit şi o mică cuvîntare în numele colegilor săi donatori. Teatrul a costat peste 15 milioane mărci şi sumele s-au acoperit de cătră zişii patroni care şi-au închiriat pe forte mulţi ani ori pentru totdeauna lojile teatrului. Prima reprezentaţie a fost de o solemnitate şi o strălucire extraordinară. * Primim la redacţie un frumos şi elegant volum, întitulat „Din trecutul nostru“, de d. dr. C. I Ishahi. Asupra acestei lucrări vom reveni pe larg.* Informaţii □ Să binevoiască...—Directorul ziarului liberal local, în ultimul său articol, apărut ca răspuns la cele zise de ziarul nostru, relativ la neregularităţile epitropiei Sf.tului Spiridon, se năpusteşte asupra amicului nostru profesor dr. E. Juvara. D-rul Juvara ar fi un veninos, pentru că s’ar fi exprimat—de altfel ca şi ceilalţi colegi şi totalitatea medicilor ,contra posibilităţei transferării doctorului Mirzescu, de la spitalul mixt din Roman, la serviciul special de chirurgie din Iaşi. In lungul acestui articol, natural, directorul încearcă să atace, în diferite direcţiuni, pe amicul nostru. Ca chirurg mai mult îl laudă, căci din articolul d-lui Mîrzescu, reesă că d-rul Juvara este un chirurg de o abilitate extremă—un adevărat artist, aceia ce n’ar putea strica de loc într’un meşteşug, care nu-i de cît o artă. D. Mirzescu promite însă o straşnică răfuială relativ la chipul în care d-rul Juvara a fost numit profesor, asupra competenţei şi solicitudinei pe care a pus o pentru instituţiile noastre de asistenţă publică şi culturale—probabil rolul profesorilor în facultate—şi asupra lucrărilor sale ştiinţifice, citate în lucrările clasice. Aprecind serviciile pe care d. Mirzescu le-ar aduce amicului nostru din desvoltarea acelor subiecte, îl rugăm să o facă, să nu cruţe întru nimic. Aceasta ar da ocazie d-rului Juvara să răspundă, să arate, in detaliu, ce a făcut şi ce ar trebui să facă cineva pentru a ajunge, numai prin muncă serioasă şi judecată, şi în ţară şi în străinătate. Aide, dle Mirzescu, publică-ţi articolul, căci d-rul Juvara are nevoe de reclamă şi e mai bine cînd vine de la vrăjmaşi. □ Pe ziua de ieri au fost de înregistrat în oraş 3 cazuri mortale de febră tifoidă. Astăzi au fost alte 2 cazuri mortale. „ Excelenta administraţie comunală din Iaşi este neobosită. Dupe cite a făcut pănă în prezent, acum s’a dedat la manifeste. Tipărite pe hărtie roşie galbenă, albastră—manifestele comunale cari încep cu „Cetăţeni !“—sfătuesc să nu se bee de cit apă fiartă. Onoare neobositei administraţii comunale, care a făcut măcar atît pe vremurile de cumplită epidemie prin care trece Iaşul. □ Eforii Pennescu şi dr. Puşcariu au plecat astăzi dimineaţă la Roman unde are loc inaugurarea spitalului Spiridoniei. □ Pentru posturile vacante de subcomisari din poliţia locală, au fost recomandaţi d-nii: G. Marcopol, Brătianu şi Lisievici. □ Tabelele de recensemânt ale tinerilor care vor forma contingentul 1911, trebuesc terminate pănă la 15 Noemb. □ Direcţia generală a serviciului sanitar al oraşului, a cerut administraţiei serviciului sanitar al oraşului un tablou de bîlciurile care se ţin în oraş la anumite epoci, aceasta pentru a se alcătui o statistică care să fie la îndemîna negustorilor şi crescătorilor de vite. 3 Ministerul de interne comunică prefecturei judeţului că, contractele încheiate între ţarani şi primărie fie pentru islaz, fie pentru păşunatul, vitelor, la alcătuirea lor trebue observat a aplica toate dispoziţiunile legii, relativ la încheierea contractelor de păşunare şi arendare. Ele trebuesc transcrise în registrele comunei, pentru învoeli, iar apoi să se înainteze copie de pe ele Consiliului superior agricol. Al Miine se încorporează toţi tinerii din clasa anului 1910. Acei ce pănă în 10 zile nu se vor prezenta vor fi daţi ca nesupuşi. □ In afacerea furtului de la fraţii Goldenberg, din str. de Sus, poliţia bănueşte ca autor pe un oarecare Sfartz, un vestit spărgător din Bucureşti, care operează spargeri prin toate oraşele. □ Prefectura judeţului a aprobat voturile mai multor consilii comunale, prin care s-au respins cererea de a se stabili în comunele rurale a unor străini, care nu posedă actele în regulă. C. F. R.—Pe distanţa Craiova-Iaşi ■ Bucureşşti-Constanţa, şi pănă la 20 Decembrie 1909 st. n. s’a acordat trupei vieneze, o reducere de 50 la sută pe cfr. 50 persoane ce compun trupa. — D. Victor Gavrilescu, impiegat din centralul inspecţiei a VI de mişcare a fost permutat în staţia P.Neamţ. — In locul d lui Ermil Popescu demisionat din postul de impiegat la biuroul de expediţie a fost adus d. Grigore Popescu, de la Burdujeni. □ D. General Tătărăscu, comandantul corpului 4 de armată, a fost alaltăeri la Vaslui unde a inspectat trupele. Astăzi d. general Tătărăscu inspectează la Huşi. □ Fostul Ministru plenipotenţiar al Romăniei în Belgia, d. Mavrodi, a fost numit director al loteriei de Stat. □ D. Spiru Haret va pleca Luni în străinătate, pe timp de o lună. Nu nu e că pleacă.... □ D. Dimcea, şeful de cabinet al ministrului Industriei a fost numit inspector al Camerelor de meserii. □ Astăzi a fost adus în Iaşi corpul inginerului D. Văsescu, mort în Bucureşti. Văsescu, excelent inginer, era profesor la şcoala de poduri şi şosele. □ O statistică acum apărută arată că în România sunt actualmente 113.903 funcţionari publici, retribuiţi cu 136. 963.000 lei anual. Numărul total al pensionarilor este de 9.867, cari primesc în total, 19.367. 000 lei anual. □ Preotul Valeriu Iordăchescu, licenţiat în teologie, de curînd hirotonisit a fost numit preot ajutător la biserica Trei-Erarhi, din localitate, seminaristul Ion Grigoraş, a fost hirotonisit preot paroh, la Mitropolia din judeţul Prahova, iar seminaristul I. Dananache a fost hirotonisit pentru biserica din Pomîrla, judeţul Dorohoiu. □ Mîine Duminică, la ora 4 p. m., va avea loc o adunare generală a membrilor societăţei, în localul şcoalei „V. Alexandri“ din strada Sf. Haralamb, spre a se consfătui cu noii maiştri in privinţa reorganizărei corului şi orchestrei societăţei. De asemeni pot lua parte toţi iubitorii de muzică, care doresc a se înscrie in această societate. □ Epitropia bisericei Toma Cozma din Iaşi, aduce călduroase mulţumiri d-lor Fraţi Smirnov (comercianţi) pentru ofranda făcută bisericei, una sobă nouă de fontă care a costat una suta lei. □ In urma plecărei in străinătate a d-lui Antoniu Ciolan, maistru de cor şi orchestră al societăţei de muzică din Iaşi, au fost aleşi d-na Sofia Teodoreanu maistră de cor şi d. Eduard Caudella maistru al orchestei societăţei. OP Duminică 1 Noembrie a. c. orele 3 p. m. are loc în localul Clubului Meseriaşilor, din piaţa Unirei, prima lecţiune a cursului gratuit de esperanto. Persoanele cari s-au înscris Duminica trecută 25 Octombrie cît şi alţi doritori de a învăţă limba esperantistă, sunt rugaţi a fi prezenţi la data şi ora aratată mai sus. □ Prima reprezentaţie a trupei de operete din Viena va avea loc la Iaşi Sîmbătă 14 Noembrie a. c. cu Waltzertraum opereta favorită a ieşenelor. Judecind după graba cu care ieşenii îşi procur bilete de intrare la agenţia teatrală „Thalia„ (Maximovici) se prevăd săli archipline la toate cele cinci reprezentaţii anunţate. □ 0 Circulară.—Ministerul instrucţiunei publice a trimis o circulară revizorilor şcolari cl. I şi H, cu privire la şedinţele cercurilor culturale. Circulara spune că şi anul acesta, casa şcoalelor a înfiinţat un serviciu de şapte controlori conferenţiari din dnii: G. Coşbuc, Al. Vlăhuţă, M. Sadoveanu, A. Gorovei, dr Iliescu, Ion Ciocirlan, şi Şt O. Iosif Î Atribuţia acestor controlori conferenţiare este : a) să supraveghieze cum învăţătorii îşi îndeplinesc îndatoririle la cercurile culturale, şi b) să dea sfaturi şi Îndrumări ca conferenţile să fie de aşa natură, ca să îndrepte o stare de lucruri. Şedinţele publice ale cercurilor se vor ţinea în orele de după amiază iar şedinţele intime dimineaţa, după ieşirea din biserică. Cînd e vorba de unele obiceiuri luate de la tîrgoveţi, de port stricat, de concubinaj, de beţie să nu se servească nimeni de ridiculizări în combaterea răului. Lucrurile trebuesc spuse cu linişte şi seriozitate ; altfel odată se creiază protivnici, din cei jigniţi şi în aceste imprejurări e bine ca vorbitorul să fie om cu tact. Circulara mai spune apoi că chestia pămîntului va fi evitată din subiectul conferinţelor, mai cu seamă de acei vorbitori cari nu sunt pregătiţi in deajuns asupra acestei chestiuni. Dar cînd ea este ridicată de unul sau mai mulţi săteni, învăţătorul nu e bine să tacă. El trebue să explice că Statul nu e dator să dea pămint la oameni ; că Statul nu poate să ia cu sila moşiile proprietarilor şi să le dea lor, că sunt legi care orînduesc toate intr’o ţară şi că Statul nu este un individ, un autocrat, care să poată face ce vrea. Statul este ţara aceasta, cu oamenii care o locuesc şi trăesc, potrivit cu aşezăminte şi legile ce nu se pot călca. Cel întrebat va trebui să desvolte ideia economiei, a intovărăşirei şi putinţa de a deveni proprietar prin Cassa Rurală. Trebue să mai spue că înmulţirea poporului, care aduce micşorarea proprietăţei, e ceva firesc. înmulţirea poporului este pretutindeni, iar pămîntul rămîne acelaş. Peste cîtăva vreme, chiar dacă sătenii ar dobîndi prin munca şi stăruinţa lor cea mai mare parte din pămîntul ţarei, tot nu se vor putea hrăni toţi din holdele acestui pămint. Înmulţirea poporului nu se poate opri, dar că un popor nu piere din pricina aceasta, că sunt şi alte izvoare de cîştig: negustoria şi meşteşugul. Dacă acum sătenii, noştri n’ar merge de voie spre meşteşug şi negoţ, ar merge mai târziu de nevoie, cînd pămîntul nu-i va mai putea hrăni pe toţi; aşa a păţit şi au făcut şi alte popoare. Aci ar fi locul ca vorbitorul să arăte sătenilor ajutorul ce le dă Statul, prin înfiinţarea a o mulţime de şcoli de meserii şi şcoli de agricultură, unde pot să înveţe ca să scoată un mai mare câştig din pământul ce-l au. De ce să aştepte vreme mai rea, de ce să privească cum câştigă străinii din negoţ şi meşteşuguri şi de ce nu caute încet-încet şi ei să se îndrepte spre aceste isvoare de câştig. Pământul nu se poate întinde decât e, numai dibăcia omului se întinde cât vrei. □ Conferinţe didactice. Profesorii şcoalei Normale „Vasile Lupu“ au început seria conferinţelor şcolare. Întrunirile au loc în saloanele cercului didactic din Iaşi, strada Lipuşneanu. Intre chestiunile puse în discuţie cu referinţă la organizarea şcolilor normale, a fost de astă dată „anteproectul programelor analitice“ ce se va supune consiliului general de instrucţie în sesiunea de Noembrie In acest anteproect se cuprind nu numai modificări in programele şcoalelor primare, ci şi in cel al şcoalelor normale. Ce-i drept anteproectul nu cuprinde întregul program, ci anumite obiecte şi anumite clase, în special clasele superioare. Conferinţa profesorilor, luînd în discuţie programul, a legat cu dezideratele de anul trecut, luate tot în conferinţă. Se cerea prin acele deziderate introducerea unei limbi moderne, şi anume franceza, nu Italiana, cum era propusă de minister. Ca dovadă că propunerea ministerului , adică a inspectorului şcolar d. Sol. Haliţa, nu era serioasă, este că de astă dată, nici nu e cuprinsă în anteproectul de program. In legătură cu aceasta s’a mai cerut crearea anului al VII la şcolile normale, pentru ca să se uşureze clasele inferioare şi să se facă pregătirea practică mai temeinică. S'a discutat poziţia viitorului învăţător ridicat la rangul de institutor urban, a cărui nivel cultural va fi inferior mediului, unde va profesa. S’a pus în legătură cu cultura umanitaristă ce primesc preoţii în seminar, şi s’a opinat că trebuie sporită cultura generală în şc. normală şi mai armonizate diferitele culturi speciale în vederea misiunii învăţătorului. Dacă Seminariile sunt nişte secţii clasice teologice, şcolile normale să fie nişte secţii moderne pedagogice a liceelor noastre. Multiplicitatea ţelurilor ce se urmăresc azi în învăţămîntul pedagogic cam stingheresc şi ştirbează cultura generală. Restul discuţiilor s’a lasat pe altă şedinţă, Vinerea fiind aleasă pentru aceste conferinţe. (J Membrii cercului Harfa sunt convocaţi pentru astă seară 31 Octombrie, în localul cercului din str. Primăriei, in şedinţă extraordinară, cînd se va ținea o conferință de către un membru al cercului. PIVRIUra — Societatea domnişoarelor „Sprijinul“ va distribui mîine Duminică, îmbrăcăminte şi incălţăminte la un număr da 300 elevi şi eleve fără mijloace. — Aflăm cu plăcere că mîine va avea loc căsătoria dlui C. Munteanu, funcţionar la primărie, cu doara Viorica Grigoriu, din Botoşani. Nuni vor fi dna şi d. Victor Munteanu, institutor. — D. C Florescu a fost numit perceptor fiscal la circ. 14 Ţiganaşi, din judeţul nostru. Singurul Parfum distins pentru gentlemeni Cologne JL Aroma delicioasă şidiscretă. Mijloc universal de toaletă. Pentru rufe, vestminte, precum şi o îngrijire specială a pielei. Netedă este pielea după ras şi o iape fragedă. Veritabil anunat cu înregistrata marcă tipe etichetă albastră-aurie Furnisorul multora,Curți Casă fondată în 1872 Reprezentant JACQUES L METHSAFT IAŞI