Opinia, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 859-882)

1909-11-01 / nr. 859

mentare, stă toată puterea Elveţianului. Iată ce zicea, încă în 1872 Laveleye des­pre instrucţia în Elveţia : «Elveţia, gra­ţie învăţămîntului obligator şi sacrifi-­ ciilor ce face pentru el, este împreună cu America de Nord, una din ţările unde instrucţia dă rezultatele morale, politice şi comerciale cele mai însemnate. Gra­ţie răspîndirei generale a luminii, această ţară poate suporta regimul cel mai de­mocratic şi poate împaca practica tutu­ror libertăţilor cu exerciţiul sufragiului u­­niversal, ceea ce aiurea este imposibil. Elveţia n’are nici flotă, nici porturi ; toate productele exotice, de care ea are nevoe, se încarcă cu mari cheltueli de transport. Ei îi lipseşte fierul şi cărbu­nele, aceste elemente indispensabile ale industriei moderne şi cu toate acestea, cifra comerţului său exterior, faţă cu po­pulaţia, este mult mai mare de­cît a ori­cărei alte ţări, chiar a Engliterei. Şi după ce au atîtea desavantaje, cum poate ea să le întreacă ? Prin îndemâna­rea lucrătorilor ei, prin inteligenţa indus­trialilor şi a comercianţilor săi, adică prin superioritatea luminii". Vom vedea care-i este organizarea: V. C. Buţureanu. STRUNA ZILEI CAUZĂ ŞI EFECT Afară de boală şi de surmenaj, d. C. Stere are şi alte cauze de a refuza ministerul. «Ordinea» Boală, surmenaj!.. I­aşi zice : „Domnule Costică Stere, Ce te-o fi slăbit atîta ?—şederea la... putere“ OPIN­IA L..l.|lI TOTMmya». Cumpăraţi Bilete pentru Loteria VI Olana 6 a Regatului Român Cu tragerea de la 16 Octombrie—10 Noembrie 1909 de la km şi Principala Colectară Romina Th. P. Maximovici IAŞI Str. Lăpuşneanu No. 35 CONŞTIINCIOS servit la toata clasele şi să puneaiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat și pănă acum. Un Loz întreg Lei 160, jumătate Lei 80- Un sfert de loz Lei 40. Una optime loz lei 20 UlsifrŞtanţa-Arte Literatură contestată—Intre înfrîn­­gerile artistico-literare suferite de Tea­trul naţional din Bucureşti a fost şi reprezentarea piesei „In noaptea învie­rii“ de un începător literar, d. Herz. Piesa a trebuit contramandată după primele reprezentaţii din cauză de... timp nefavorabil, ori din cauza subitei îmbolnăviri a unui artist, după formula oficială. Piesa d-lui Herz, nu e numai o lucrare slabă, dar pare că e şi plagiată după o lucrare dramatică a d-lui Eugen Lovi­nescu, publicată cu cîţi­va ani în urmă după cum acesta din urmă susţine într’un articol publicat în „Viitorul“ şi rămas pănă acum fără răspuns. Iată însă că „Convorbirile literare“ în fruntea numărului apărut ori, pu­blică... piesa d-lui Herz, probabil pe temeiul, faptului că piesa a fost primită în repertoriul teatului naţio­nal. Şi iată cum debutantul cu o lucrare şi slabă şi imitată a izbutit să însemne o scădere remarcabilă şi în nivelul li­terar al teatrului naţional şi tot­odată în nivelul unei alte... instituţiuni: re­vista cea mai veche a ţării,­­„Convor­birile literare“. * Din iniţiativa lui „International U­­nion of Etical Societes“, s-a format un comitet internaţional cu sediul în Lon­dra, pentru a organiza în 1911, luna iulie, un congres al tuturor raselor o­meneşti, în capitala Angliei. Congresul are de scop de a reuni pe reprezentanţii raselor de nord şi de sud, să discute problemele stării şi e­­voluţiunii diferitelor naţiuni, să încerce rezolvirea lor, cum şi înlăturarea an­tagonismului şi neînţelegerilor şi ure­­lor între rase şi naţiuni, statornicind o cooperare a tuturora la opera comună a progresului. In special se vor studia problemele referitoare la relaţiile dintre popoarele europene şi cele asiatice. * * Sumarul numărului de mîine din „Noua Revistă Romînă" de sub direc­ţiunea d-ui C. Rădulescu Motru, este: Noutăţi.—Procesul Steinheil: Acusata. Revista revistelor. Politica—C. Rădulescu-Motru : Naţio­nalismul, cum trebue să se înţeleagă . 1. Petrovici: Afurisenia de la Sfintul Sinod. Cestiuni sociale.—Dr. N. Leon: Fluxul şi refluxul mentalităţei omeneşti. Ştiinţa.—Dr. I. Duscian.—Cesare Lom­­broso şi teoriile sale asupra geniului. Literatura şi Teatru.—N­. Chendi. A. C. Cuza : Poezii, Epigrame şi Cugetări în proză; Eugen Porn. Teatru Naţional : Corbii de Henry Bocque Compania dramatică Davila: Refugiul de Dario Niccodemi ; Doi cocoşi de Tristan Ber­nard. Note şi Discuţiuni —A. Herz : Răs­puns domnului Lovinescu ; E. Lovi­­nescu : Pentru a sfirşi o polemică. * Din Buda­pesta se anunţă moartea bătrînului poet şi scriitor Paul Gyulai, în vrîstă de 84 de ani. Era unul din cei mai populari poeţi şi din cei mai însemnaţi critici unguri, membru al mai tuturor societăţilor literare ungare şi şeful unei şcoli literare critice. Zeci de ani a fost profesor universitar şi redactor la revista academică : „Buda­pesti Szemle“. Opereta vieneză. P­leşănilor fi-e re­zervată o foarte plăcută surpriză pentru zilele de 14, 15, 16, 17 şi 18 Noembrie a. c. cînd escelenta trupă de operete din Viena va da 5 reprezentaţiuni la Teatrul Naţional din Iaşi cu Walzertraum Foerster-Caristl, Blitz­maedl („Ştrengă­­riţa“), pentru prima oară la Iaşi­, Dollar- Prinzessin şi Herbstmano­ver. Din această trupă de operetă vieneză fac parte Mila Theren prima subretă de la „Theater an der Wien“, artistă de pri­mul rang care prin veselia ei comunica­tivă, prin graţia ei cucereşte asistenţa ; minunatul prim comic al „Karlteatrului“ Paul Gutman; d­rele F. Schubert şi E­vijacco prime cîntăreţe la „T­olksoper“ Mizzi Friese distinsa primă cîntăreaţă la „Karltheater“; Olga Windhoop creatoa­re la Viena a rolului Treska din „Hu­sarii la manevră“ , d-rele M Bernard Olga Clement, d-nii Cl. Marinsky, Fr. Molick, H. Mandl, P. Olmühl. Lang toţi primii artişti de la teatrele „an der Wien“, „Karltheater“ şi „ Volksoper“ din Viena. Şefi de orchestră : d-nii Oscar Kapp prin „Kappelmeister“ la teatrul „An der Wien“ şi Karl Riedel de la teatrul „An der Wien“. Corul compus din 40 persoane, 20 băr­baţi, 20 femei. Orchestra propie. Costume bogate. Biletele se iau cu asalt la agenția teatrală „Thalia“ (Maximovici) de ieşă­nii doritori de a auzi artă în adevăratul înțeles al cuvîntului.* „New Theater“ din Newyork, inaugu­rat zilele aceste cu piesa lui Shakes­peare „Antoniu şi Cleopatra“ este opera celor treizeci miliardari newyorkezi şi după o tradiţie americană, ei au apărut pe scenă înainte de începerea spectaco­lului, avînd în mijlocul lor pe Morgan, căruia arhitectul i-a predat cheia de ar­gint a teatrului. Morgan a rostit şi o mică cuvîntare în numele colegilor săi donatori. Teatrul a costat peste 15 mi­lioane mărci şi sumele s-au acoperit de cătră zişii patroni care şi-au închiriat pe forte mulţi ani ori pentru totdeauna lojile teatrului. Prima reprezentaţie a fost de o so­lemnitate şi o strălucire extraordinară. * Primim la redacţie un frumos şi e­­legant volum, întitulat „Din trecu­tul nostru“, de d. dr. C. I Ish­ahi. Asupra acestei lucrări vom reveni pe larg.* Informaţii □ Să bine­voiască...—Directorul zia­rului liberal local, în ultimul său arti­col, apărut ca răspuns la cele zise de ziarul nostru, relativ la neregularităţile epitropiei Sf.­tului Spiridon, se năpus­teşte asupra amicului nostru profesor dr. E. Juvara. D-rul Juvara ar fi un veninos, pen­tru că s’ar fi exprimat—de altfel ca şi ceilalţi colegi şi totalitatea medicilor ,contra posibilităţei transferării doc­torului Mirzescu, de la spitalul mixt din Roman, la serviciul special de chi­rurgie din Iaşi. In lungul acestui arti­col, natural, directorul încearcă să a­­tace, în diferite direcţiuni, pe amicul nostru. Ca chirurg mai mult îl laudă, căci din articolul d-lui Mîrzescu, reesă că d-rul Juvara este un chirurg de o abi­litate extremă—un adevărat artist, a­­ceia ce n’ar putea strica de loc într’un meşteşug, care nu-i de cît o artă. D. Mirzescu promite însă o straşnică ră­fuială relativ la chipul în care d-rul Juvara a fost numit profesor, asupra competenţei şi solicitudinei pe care a pus o pentru instituţiile noastre de a­­sistenţă publică şi culturale—probabil rolul profesorilor în facultate—şi asu­pra lucrărilor sale ştiinţifice, citate în lucrările clasice. Aprecind serviciile pe care d. Mir­zescu le-ar aduce amicului nostru din desvoltarea acelor subiecte, îl rugăm să o facă, să nu­­ cruţe întru nimic. Aceasta ar da ocazie d-rului Juvara să răspundă, să arate, in detaliu, ce a făcut şi ce ar trebui să facă cineva pen­tru a ajunge, numai prin muncă seri­oasă şi judecată, şi în ţară şi în străi­nătate. Aide, d­le Mirzescu, publică-ţi arti­colul, căci d-rul Juvara are nevoe de reclamă şi e mai bine cînd vine de la vrăjmaşi. □ Pe ziua de ieri au fost de înregistrat­­ în oraş 3 cazuri mortale de febră tifoidă. Astă­zi au fost alte 2 cazuri mortale. „ Excelenta administraţie comunală din Iaşi este neobosită. Dupe cite a făcut pănă în prezent, acum s’a dedat la manifeste. Tipărite pe hărtie roşie galbenă, albastră—manifestele comunale cari încep cu „Cetăţeni !“—sfătuesc să nu se bee de cit apă fiartă. Onoare neobositei administraţii co­munale, care a făcut măcar atît pe vremurile de cumplită epidemie prin care trece Iaşul. □ Eforii Pennescu şi dr. Puşcariu au plecat astăzi dimineaţă la Roman unde are loc inaugurarea spitalului Spiri­­doniei. □ Pentru posturile vacante de sub­comisari din poliţia locală, au fost re­comandaţi d-nii: G. Marcopol, Brătianu şi Lisievici. □ Tabelele de recensemânt ale tine­rilor care vor forma contingentul 1911, trebuesc terminate pănă la 15 Noemb. □ Direcţia generală a serviciului sa­nitar al oraşului, a cerut administraţiei serviciului sanitar al oraşului un tablou de bîlciurile care se ţin în oraş la anu­mite epoci, aceasta pentru a se alcătui o statistică care să fie la îndemîna ne­gustorilor şi crescătorilor de vite. 3 Ministerul de interne comunică prefecturei judeţului că, contractele în­cheiate între ţarani şi primărie fie pen­tru islaz, fie pentru păşunatul, vitelor, la alcătuirea lor trebue observat a a­­plica toate dispoziţiunile legii, relativ la încheierea contractelor de păşunare şi arendare. Ele trebuesc transcrise în registrele comunei, pentru învoeli, iar apoi să se înainteze copie de pe ele Consiliului superior agricol. Al Miine se încorporează toţi tinerii din clasa­ anului 1910. Acei ce pănă în 10 zile nu se vor prezenta vor fi daţi ca nesupuşi. □ In afacerea furtului de la fraţii Goldenberg, din str. de Sus, poliţia bă­­nueşte ca autor pe un oare­care Sfartz, un vestit spărgător din Bucureşti, care operează spargeri prin toate oraşele. □ Prefectura judeţului a aprobat voturile mai multor consilii comunale, prin care s-au respins cererea de a se stabili în comunele rurale a unor stră­ini, care nu posedă actele în regulă. C. F. R.—Pe distanţa Craiova-Iaşi ■ Bucureşşti-Constanţa, şi pănă la 20 De­cembrie 1909 st. n. s’a acordat trupei vieneze, o reducere de 50 la sută pe cfr. 50 persoane ce compun trupa. — D. Victor Gavrilescu, impiegat din centralul inspecţiei a VI de mişcare a fost permutat în staţia P.­Neamţ. — In locul d lui Ermil Popescu de­misionat din postul de impiegat la biuroul de expediţie a fost adus d. Gri­­gore Popescu, de la Burdujeni. □ D. General Tătărăscu, comandan­tul corpului 4 de armată, a fost alaltă­­eri la Vaslui unde a inspectat trupele. Astă­zi d. general Tătărăscu inspec­tează la Huşi. □ Fostul Ministru plenipotenţiar al Romăniei în Belgia, d. Mavrodi, a fost numit director al loteriei de Stat. □ D. Spiru Haret va pleca Luni în străinătate, pe timp de o lună. Nu nu e că pleacă.... □ D. Dimcea, şeful de cabinet al ministrului Industriei a fost numit in­­spector al Camerelor de meserii. □ Astăzi a fost adus în Iaşi corpul inginerului D. Văsescu, mort în Bucu­reşti. Văsescu, excelent inginer, era profe­sor la şcoala de poduri şi şosele. □ O statistică acum apărută arată că în România sunt actualmente 113.903 funcţionari publici, retribuiţi cu 136. 963.000 lei anual. Numărul total al pensionarilor este de 9.867, cari primesc în total, 19.367. 000 lei anual. □ Preotul Valeriu Iordăchescu, li­cenţiat în teologie, de curînd hirotonisit a fost numit preot ajutător la biserica Trei-Erarhi, din localitate, seminaristul Ion Grigoraş, a fost hirotonisit preot paroh, la Mitropolia din judeţul Pra­hova, iar seminaristul I. Dananache a fost hirotonisit pentru biserica din Po­­mîrla, judeţul Dorohoiu. □ Mîine Duminică, la ora 4 p. m­., va avea loc o adunare generală a membri­lor societăţei, în localul şcoalei „V. A­lexandri“ din strada Sf. Haralamb, spre a se consfătui cu noii maiştri in privinţa reorganizărei corului şi orchestrei socie­­tăţei. De asemeni pot lua parte toţi iubito­rii de muzică, care doresc a se înscrie in această societate. □ Epitropia bisericei Tom­a Cozma din Iaşi, aduce călduroase mulţumiri d-lor Fraţi Smirnov (comercianţi) pentru o­­franda făcută bisericei, una sobă nouă de fontă care a costat una suta lei. □ In urma plecărei in străinătate a d-lui Antoniu Ciolan, maistru de cor şi orchestră al societăţei de muzică din Iaşi, au fost aleşi d-na Sofia Teodoreanu maistră de cor şi d. Eduard Caudella maistru al orchestei societăţei. OP Duminică 1 Noembrie a. c. orele 3 p. m. are loc în localul Clubului Me­seriaşilor, din piaţa Unirei, prima lec­­ţiune a cursului gratuit de esperanto. Persoanele cari s-au înscris Duminica trecută 25 Octombrie cît şi alţi doritori de a învăţă limba esperantistă, sunt rugaţi a fi prezenţi la data şi ora ara­­tată mai sus. □ Prima reprezentaţie a trupei de operete din Viena va avea loc la Iaşi Sîmbătă 14 Noembrie a. c. cu Waltzer­­traum opereta favorită a ieşenelor. Judecind după graba cu care ieşe­nii îşi procur bilete de intrare la agen­ţia teatrală „Thalia„ (Maximovici) se prevăd săli archipline la toate cele cinci reprezentaţii anunţate. □ 0 Circulară.—Ministerul instruc­­ţiunei publice a trimis o circulară revi­zorilor şcolari cl. I şi H, cu privire la şe­dinţele cercurilor culturale. Circulara spune că şi anul acesta, casa şcoalelor a înfiinţat un serviciu de şapte controlori conferenţiari din d­nii: G. Coş­­buc, Al. Vlăhuţă, M. Sadoveanu, A. Go­­rovei, dr Iliescu, Ion Ciocirlan, şi Şt O. Iosif­ Î Atribuţia acestor controlori confe­renţiare este : a) să supraveghieze cum învăţătorii îşi îndeplinesc îndatoririle la cercurile culturale, şi b) să dea sfaturi şi Îndrumări ca conferenţile să fie de aşa natură, ca să îndrepte o stare de lu­cruri. Şedinţele publice ale cercurilor se vor ţinea în orele de după amiază iar şedin­ţele intime dimineaţa, după ieşirea din biserică. Cînd e vorba de unele obiceiuri luate de la tîrgoveţi, de port stricat, de con­cubinaj, de beţie să nu se servească ni­meni de ridiculizări în combaterea rău­lui. Lucrurile trebuesc spuse cu linişte şi seriozitate ; alt­fel odată se creiază protivnici, din cei jigniţi şi în aceste im­prejurări e bine ca vorbitorul să fie om cu tact. Circulara mai spune apoi că chestia pămîntului va fi evitată din subiectul conferinţelor, mai cu seamă de acei vor­bitori cari nu sunt pregătiţi in deajuns asupra acestei chestiuni. Dar cînd ea este ridicată de unul sau mai mulţi săteni, învăţătorul nu e bine să tacă. El trebue să explice că Statul nu e dator să dea pămint la oameni ; că Statul nu poate să ia cu sila moşiile pro­prietarilor şi să le dea lor, că sunt legi care orînduesc toate intr’o ţară şi că Statul nu este un individ, un autocrat, care să poată face ce vrea. Statul este ţara aceasta, cu oamenii car­e o locuesc şi trăesc, potrivit cu aşezăminte şi legile ce nu se pot călca. Cel întrebat va trebui să desvolte i­­deia economiei, a intovărăşirei şi putinţa de a deveni proprietar prin Cassa Ru­rală. Trebue să mai spue că înmulţirea poporului, care aduce micşorarea pro­­prietăţei, e ceva firesc. înmulţirea popo­rului este pretutindeni, iar pămîntul ră­­mîne acelaş. Peste cîtăva vreme, chiar dacă sătenii ar dobîndi prin munca şi stăruinţa lor cea mai mare parte din pămîntul ţarei, tot nu se vor putea hrăni toţi din holdele acestui pămint. Înmulţi­rea poporului nu se poate opri, dar că un popor nu piere din pricina aceasta, că sunt şi alte izvoare de cîştig: negus­toria şi meşteşugul. Dacă acum sătenii­, noştri n’ar merge de voie spre meşte­şug şi negoţ, ar merge mai târziu de nevoie, cînd pămîntul nu-i va mai putea hrăni pe toţi; aşa a păţit şi au făcut şi alte popoare. Aci ar fi locul ca vorbito­rul să arăte sătenilor ajutorul ce le dă Statul, prin înfiinţarea a o mulţime de şcoli de meserii şi şcoli de agricultură, unde pot să înveţe ca să scoată un mai mare câştig din pământul ce-l au. De ce să aştepte vreme mai rea, de ce să pri­vească cum câştigă străinii din negoţ şi meşteşuguri şi de ce nu caute încet-încet şi ei să se îndrepte spre aceste isvoare de câştig. Pământul nu se poate întinde decât e, numai dibăcia omului se întinde cât vrei. □ Conferinţe didactice.­­ Profesorii şcoalei Normale „Vasile Lupu“ au în­ceput seria conferinţelor şcolare. Întru­nirile au loc în saloanele cercului didac­tic din Iaşi, strada Lipuşneanu. Intre chestiunile puse în discuţie cu referinţă la organizarea şcolilor normale, a fost de astă dată „anteproectul programelor analitice“ ce se va supune consiliului general de instrucţie în sesiunea de No­embrie In acest anteproect se cuprind nu numai modificări in programele şcoa­lelor primare, ci şi in cel al şcoalelor normale.­­ Ce-i drept anteproectul nu cuprinde întregul program, ci anumite obiecte şi anumite clase, în special clasele supe­rioare. Conferinţa profesorilor, luînd în discuţie programul, a legat cu dezidera­tele de anul trecut, luate tot în confe­rinţă. Se cerea prin acele deziderate intro­ducerea unei limbi moderne, şi anume franceza, nu Italiana, cum era propusă de minister. Ca dovadă că propunerea ministerului , adică a inspectorului şco­lar d. Sol. Haliţa, nu era serioasă, este că de astă dată, nici nu e cuprinsă în anteproectul de program. In legătură cu­ aceasta s’a mai cerut crearea anului al VII la şcolile normale, pentru ca să se uşureze clasele inferi­oare şi să se facă pregătirea practică mai temeinică. S'a discutat poziţia viitorului învăţător ridicat la rangul de institutor urban, a cărui nivel cultural va fi inferior mediu­lui, unde va profesa. S’a pus în legătură cu cultura umanitaristă ce primesc preo­ţii în seminar, şi s’a opinat că trebuie sporită cultura generală în şc. normală şi mai armonizate diferitele culturi spe­ciale în vederea misiunii învăţătorului. Dacă Seminariile sunt nişte secţii clasice teologice, şcolile normale să fie nişte sec­ţii moderne pedagogice a liceelor noastre. Multiplicitatea ţelurilor ce se urmăresc azi în învăţămîntul pedagogic cam stin­gheresc şi ştirbează cultura generală. Restul discuţiilor s’a lasat pe altă şe­dinţă, Vinerea fiind aleasă pentru aceste conferinţe. (J Membrii cercului Harfa sunt convo­caţi pentru astă seară 31 Octombrie, în lo­calul cercului din str. Primăriei, in şe­dinţă extraordinară, cînd se va ținea o conferință de către un membru al cercului. PIVRIUra — Societatea domnişoarelor „Spriji­nul“ va distribui mîine Duminică, îmbră­­căminte şi incălţăminte la un număr da­­ 300 elevi şi eleve fără mijloace. — Aflăm cu plăcere că mîine va avea loc căsătoria d­lui C. Munteanu, funcţi­onar la primărie, cu d­­oara Viorica Gri­­goriu, din Botoşani. Nuni vor fi d­na şi d. Victor Mun­teanu, institutor. — D. C Florescu a fost numit per­ceptor fiscal la circ. 14 Ţiganaşi, din judeţul nostru. Singurul Parfum distins­­ pentru gentlemeni Cologne JL Aroma delicioasă şi­­discretă. Mijloc universal de toaletă. Pentru rufe, vest­minte, precum şi o îngrijire specială a pielei. Netedă este pielea după ras şi o iape fragedă. Veritabil anunat cu înregistrata marcă tipe etichetă albastră-aurie Furnisorul multora,Curți Casă fondată în 1872 Reprezentant JACQUES L METHSAFT IAŞI

Next