Opinia, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 859-882)

1909-11-26 / nr. 879

*v Răspuns „Evenimentului“ Evenimentul—care de­sigur ocupă un loc a­parte în presă—n’a pierdut nici de data aceasta ocazia de a se semnala pu­blicului prin atitudinea sa. A găsit—ca foarte original—de a în­jura în mod trivial o societate de bine facere, a cărei scop e atît de frumos— atît de înalt—că probabil n'a putut fi în­ţeles de acel domn reporter pus să scrie articolul în chestiune. — Acel biet autor de articol—nu şi dă seamă—cred, de ridicolul situaţiunei I sale ca reporter—care în ultimul moment ignora încă ce ştiau toţi,—şi dacă se in­forma ceva mai bine poate îşi evita, pe­nibila şi trista situaţie în care s’a vărît. — Acel nenorocit reporter—mi se spune că e un domn Crăciun—probabil în incons­­cienţa sa nu şi-a dat seamă că înjurînd şi fiind mojic faţă de autorul sau autoa­rea Revistei jucate, ori care ar fi fost el —laxînd imorală reprezentaţia—era ne­cuviincios faţă de o mare parte a elitei noastre. Căci e de o necuviinţă fără margini ca un domn—Crăciun—să aibă îndrăzneala de a da lecţii de morală—unui comitet de doamne din înalta societate, care au în­cuviinţat, patronat, şi luat parte la orga­nizarea şi executarea programului.—Cre­dem că acele doamne, cît şi familiile di­letantelor ce şi-au dat concursul—erau mai în drept—şi mai în situaţie de a se preocupa de moralitatea spectacolului— la care contribuiau mai mult, sau mai pu­ţin direct. — Sper, pentru restul de bun simţ al d-lui reporter—că îşi dă seamă cît de puţin era chemat pentru acest rol şi cît e de „grotescă* situaţia ce şi-a creat. — Dacă dorea să cenzureze cu atîta rea credinţă—şi atîta răutate această serbare, trebuia să treacă condeiul unei persoane mai cu greutate, cărca să se poată cere socoteală de injuriile aduse. îmi place însă a crede că în partidul politic, a d-lui Crăciuni care are preten­ţia de a reprezenta clasa boierească— s’au găsit de ajuns oameni de bun simţ şi de creştere, pentru a-i dovedi necu­viinţa sa inconscientă—de aceia nu mai insist. Dar acest domn—nu e numai morali­zator—ci şi un critic de valoare. El poate înjura chiar pe terenul literar. — E cunoscut că ori­ce scriere, dată publicităței—e expusă şi supusă criticei iara drept de protestare.—Dar şi critica e expusă ridicolului cînd se prezintă ca în capul de faţă.— Dl. C.—ne dă în cîte­va fraze odată cu definiţia—şi reţeta unei reviste. A sa cerea, pretindea, chiar de la o revistă locală—ca persoanele ce apar să poată fi imediat recunoscute ca făcînd parte din Iaşi!—Inconsciinţa d lui Crăciun nu-l părăseşte nici în funcţiunea de critic. — Bine Domnule—într’un oraş în care a fost destul să se pronunţe cuvîntul de „automobil“ pentru ca toţi ce posedă ast­fel de vehicule—şi cărora li s’au în­­tîmplat accidente să se simtă atinşi— vroia să se desemneze, d­ar persoane ! De altmintrelea era mult mai uşor de a copia de pe natură, şi cazul de faţă ne arată, că se găseau chiar în redacţie de ziare locale destule parod­­ de Don Quisoţi groteşti pentru a fi puşi într’o revistă. Dar a trebuit din contra supri­mat din revistă tot ce făcea aluzii mai di­recte la politică, minister sau ministeria­bili, pentru a se putea juca pe scena subvenţionată a Teatrului Naţional. — De altmintrelea—revista a trecut prin cenzura preşedintelui comitetului teatral, care—îmi place a crede—nu ar fi tolerat spectacole—„pornografice“ (ci­tez pe d. Crăciun) pe scena teatrului său. Dar, dat fiind că, cuvinte, şi aluzii „pipărate“ nu existau în text, nu au fost pronunţate de actori şi nici auzite de restul publicului—sau de reporter al „E­­venimentului“ ocupa în sală un loc unde acustica diforma complect cuvintele— probă citaţiile false ce le dă—sau avea porniri personale—pentru a găsi aluzii scabroase în tot ce se spunea. — Dl. Dr. n’a găsit spirit—bietul,—şi regretă lipsa de „perciuni“ şi de accen­te jidoveşti — i-o recomînd d-sale ca o aluzie plină de duh, originalitate şi gust ales. — A uitam, are şi indulgenţă, găseşte o notă spirituală—aceia a lui „Tante Lily“—însă şi aceia copiată de la d-sa, de altminterea mărturisim că acea notă nu o credem originală, a fost împrumu­tată de autoare de la d-na Steinheil — care probabil și ea se Inspirase, după cum ne spune d. Coco, din articolul d-sale din 2 Noembrie 1907. — Cit despre învinuirea de sectarism politic—e tot atît de ridicol ca tot res­tul articolului. Trebuie să fie cineva orbit complect de patimă, pentru a aduce asemenea în­vinuiri — sau — să aibă o mentalitate cu totul —specială— pentru a vedea artiste „coreografice“, scene „pornografice“ alu­zii pătimașe politicei Evenimentului, a­­colo unde nu sunt. — Mi se pare că a­­semenea manifestaţii se chiamă „halu­­cinări. — In rezumat autorul frumoaselor ar­ticole de critică din „Evenimentul“—s’a aratat Ca reporter... foarte slab Critic — grotesc Şi ca om... lipsit de orice creştere— — Profit de ocaziune pentru a da pu­dicului oare­care lămuriri. —Spectacolul organizat anul acesta— ca şi anul trecut, era menit a spori fon­durile necesare, întreţinerei elevelor să­tence, de la şcoala Domniţa Ruxanda. Scopul acestei şcoli se cunoaşte: e de a ridica şi în Moldova—după cum Doam­nele din Muntenia au parvenit să o facă acolo—starea economică a ţărancei, pro­­curîndu-i în timpul eunei lucru—care pe lîngă cîştig ar reînvia şi gustul pentru ţăsăturile noastre Româneşti. — Comitetul acestei societăţi a evitat a face apel la cotizaţiuni lunare—cerînd ca singură contribuţie publicului eşan, obolul ce el îl aduce de bună voie cu ocazia reprezentaţiilor anuale oferite de această societate. Comitetul avea dorinţa anul acesta să ofere publicului o serbare cel puţin tot aşa de reuşită ca cea din anul trecut— şi avea făgăduit concursul unei artiste de reputaţie mondială—care însă în ul­timul moment a fost împiedicată de cir­cumstanţe dureroase de a participa la serbare. — Spectacolul neputînd fi amînat — comitetul a crezut că societatea eşană, care şi a adus din toată inima obolul— va judeca tot cu inima înaltul acop ur­mărit, trecînd cu indulgenţă peste unele lipsuri ce s’au ivit. O doamna din comitet. Ultime informaţii □ Pendinte de secţia a II-a a Cur­­ţei de Iaşi este un proces privitor la calcarea legei trustului arendăşesc. Ministrul justiţiei, autorul acelei legi, da mare importanţă procesului în ches­tie. Special s’a trimis în Iaşi pe in­spectorul curţilor de Apel, ca să se in­tereseze de dosar şi, precum din timp am anunţat, afacerea a fost obiectul unei adrese, pe care ministrul a tri­mis-o presidentului Curţei La termenul de astă­zi s’a ivit ca avocat al contravenienţilor d. M. Fe­­rekide, preşidentul Camerei, al acele­iaşi Camere care a votat legea. D. Ferekida a fost jenat el singur de situaţia sa şi a declarat, că, întru­cît Curtea a exclus frauda, d-sa nu mai are motiv să nu poată pleda. Dar nu este adevărat, că frauda ar fi fost exclusă; adevărat este numai, că colectiviştii, chiar in materie de legi celebre, sunt simpli falsori. Adevărul mai este, că presidentul Camerei a fost gras plătit, ca să se ivească în procesul de astă­zi. □ Ern, consiliul de disciplină al baro­m­ului de avocaţi din Vaslui, compus din d-nii: Pavel Gorgos decan, Gh. Volenti şi Gh. Marinescu membri, a judecat pe d. avocat Eduard Motăş, primarul acelui oraş, pentru faptul că în ziua de 19 a.c., după predarea unui proces, pe cînd tri­bunalul se afla în deliberare, a lovit cu pumnul peste cap pe d. avocat Teodor Mândrea, adversarul său din acel proces. Consiliul de disciplină, ţinînd seamă de dovezile aduse, cît şi de gravitatea faptu­lui, a dat ca pedeapsă avocatului El. Mo­tăş, interzicerea de a pleda timp de o lu­nă de zile înaintea tuturor instanţelor ju­decătoreşti din ţară. □ Iorga batjocoreşte pe I. Creangă. La Dorohoi a avut loc un soi de şă­zătoare literară, prezidată de intermina­bilul lorga. Un student a citit Popa Duhliu a lui Creangă. Pe d. lorga în vedere că se a­­flau mai mulţi preoţi bucovineni în sală l-a iritat faptul. — Nu mai continua, se adresă d. lorga studentului.­ Iar adresîndu-se publicului: — Creangă a fost un beţiv, un ticălos, un răspopit. □ Sărbătorirea d-lui Maiorescu în Iaşi .—Marele colegiu universitar din Iaşi, compus din consiliile tuturor fa­cultăţilor, s-a întrunit ieri seara spre a întocmi programa sărbătorirei în Iaşi a d-lui Titu Maiorescu. Au asistat, d-nii: rector Bogdan, A. D. Xenopol, dr. Hurmuzescu, I. Burada, P. Rîşcanu, I. Bărbulescu, dr. Manica Jide, dr. Riegler, dr. Bacaloglu, Al.Po­­povici ş. a. D. profesor Bogdan a comunicat că dorinţa d-lui T. Maiorescu este ca ser­­bărei să­ i se dee un caracter cît mai intim, să fie o serbare pur academică. D. Maiorescu, a adăugit rectorul, va lua parte la serbare. D-nii A. D. Xenopol şi Hurmuzescu au vorbit în sensul ca serbarea să fie cît mai înălţătoare, căci serbarea va a­­vea loc în Iaşi unde, Maiorescu a des­făşurat o activitate prodigioasă. In urmă s-au decis următoarele : Serbarea va avea loc Duminică, 29 No­emime, ora trei jumătate, în aula Uni­versităţi. D. Maiorescu va sosi în Iaşi în ziua serbărei, cu acceleratul de 8.25, şi va fi întimpinat de profesori şi studenţi. Ilustrul oaspete va fi găzduit a­casă la di­rector Bogdan. La ora zece a. m., d. Maiorescu, în­soţit de profesori, va veni la Primărie, în localul ocupat altă dată de Banca Moldovei, unde ilustrul profesor ţinuse­­celebrele sale 12 prelegeri. Primarul şi întreg consiliul comunal vor întîmpina pe d. Maiorescu. De la primărie, sărbătoritul şi pro­fesorii vor pleca, în automobile, la şcoala normală „Vasile Lupu“, în amin­tirea faptului că Maiorescu fusese di­rectorul acelei şcoli, pe cînd ea se afia instalată în localul şcoalei Trei-Erarhi. De la şcoala normală, va fi condus la liceul internat—foasta secţie internat a liceului naţional (Academia de altă dată), unde d. Maiorescu funcţionase ca director. La liceul internat va lua masa îm­preună cu elevii acelui liceu, aşa pre­cum obişnuia cind era director. La ora 3 luni va avea loc marea ser­bare în aula Universităţei. Vor vorbi: 1) . 1). rector Bogdan, din partea u­­niversităţei ; 2) . D. I. Găvănescul, din partea fa­­cultăţei de litere ; 3) . D. P. Rîşcanu, din partea Sena­tului universitar; 4) . D. A. D. Xenopol, în calitate de coleg la Academie ; 5) . D. prof. dr. Riegler fost coleg la Junimea; 6) . Studentul Radu Manoliu, din par­tea studenţilor şi 7) . Răspunsul d-lui Maiorescu. Seara, cu trenul de 9.5, ilustrul săr­bătorit va părăsi oraşul. □ Epidemiile din Iaşi. — Ne plîngem că epidemiile nu se mai sfirşesc în laţi şi că autorităţile locale nu ’şi fac pe deplin datoria, pentru combaterea lor. Avem dovezi că autorităţile fac mai rău de cît atît, contribuesc într’un mod condamnabil la propagarea epidemiilor. Ast­fel, ni se comunică, că în str. Sf. Lazăr No. 45 s’a deschis de curînd, lîngă localul de şcoală de băeţi o fabrică de spălătorie şi boiangerie. Toate mur­dăriile din această fabrie se scurg drept în ograda şcoalei, făcînd un focar de infecţiune de nemai­pomenit. Faptul acesta este de două ori con­damnabil : întăi, că se permite funcţio­narea unei asemenea fabrici în mijlocul oraşului, cînd după regulamentele sani­tare aceste fabricii pot exista numai la periferii; şi al doilea, pentru că s’a au­torizat înfiinţarea ei tocmai lîngă un lo­cal de şcoală de băeţi. Se vorbeşte că autorizaţia a fost dată de Primărie după oare­cari stăruinţi in­teresate cari sunt de natură a compro­mite şi pe cei cari au solicitat-o şi pe cei cari au dat-o. In tot cazul am dori să ştim dacă serviciul technic al Comu­nei şi-a dat sau nu avizul său cînd au­toritatea comunală a încuviinţat instala­rea acestui local de infecţiune lîngă o şcoală publică de băeţi. Noi ne facem de­o­cam­dată datoria să atragem atenţia d-lui primar Gane asupra acestui fapt, de care ştim ei este cu totul străin şi să-l rugăm a retrage autorizaţia dată de subalternii săi prin nesocotirea regulamentelor sanitare şi în contra sănătaţei publice. Altfel vom fi nevoiţi să revenim, ceia ce socotim că nu va face de loc plăcere celor din capul Primăriei şi de la servi­ciul tehnic comunal. □ Curtea secţia II a respins apelurile în procesul pentru calcarea legei trustu­lui, menţinînd sentinţa trib. Dorohoi. CJ D. I.Manolescu, şeful deviziei mun­­cei din ministerul industriei, a sosit astă­zi în localitatee şi a vizitat fabri­­cele de frîngh­ii şi de mobile. □ Universitate.— D. P. Mih­ailescu, doctor în filologie a cerut suplinirea ca­tedrei de limba şi literatura latină de la facultatea din Iaşi. — La rectorat a sosit numirea d-lui Gr. Demetrescu ca agregat la catedra de drept Roman de la facultatea din Iaşi. Pl D. Vasile Iaraandi, conferenţiar la facultatea de drept, şi-a înaintat demi­sia din clubul liberal local. □ Comitetul executiv şi comitetul electoral al clubului liberal local, s’au întrunit ieri seara la orele 5. Potrivit statutelor s’au ales un comitet de cinci persoane, care să propună candidatul. S’au ales d-nii: C. B. Pennescu, Ath. Gh­iorghiu, d-l Brătescu, P. Cujbă şi G. Mirzescu, care s’au pronunţat pen­tru prof. Manicatide. Clubul, întrunit seara în şedinţă ple­nară, a aprobat candidatura. Judiciare. — Curtea s. I, într’un proces d’intre d-nii Gr. Heiban și Mel­­zer, pe care l a judecat eri, a găsit con­cludent jurămîntul deferit lui Melzer și l’a obligat să jure more­ judaico în sinagoga cea mare. — Cererea de declarare în stare de faliment a firmei Daniel Rosenberg, s’a amînat astă­zi a fi judecată, pînă la 3 Decembrie. — La curtea s. N­, in camera de con­siliu, se judecă astă­zi divergința ce-a intervenit in procesul pentru calcarea legei trusturilor. Curtea s’a complectat cu d. consilier Crivăț. □ Facem cunoscut că, în urma nume­roaselor cereri ce le-am primit de la­ învă­­ţătorii săteşti „ Opinia“ acordă o reducere la abonament pentru aceştia, fixînd pen­tru ei 12 lei pe an, şi 6 lei pe jum. an, plătiţi înainte. „ o­pinia ULTIMA ORA —­ Serviciul telegrafic special al „ Opinii“ Bucureşti 25 Noembrie Mişcarea prefectorială Bucureşti.—După cum am anun­ţat s’a hotărît a se face o mişcare prefectorială. Mişcarea se va face pe ziua 1 De­cembrie c. şi va cuprinde următoa­rele : D. I. Ghica actual inspector ad­ministrativ va fi numit prefect al județului Constanta; d. C. Iliescu, va fi numit inspector ad-tiv, în lo­cul d-lui Ghica; d. Poenaru-Iatan, actual prefect de Vlaşca, va fi nu­mit în aceiași calitate, la R.­Sarat; d. C. Angh­el, actual prefect de Pra­hova, va fi transferat la Vlaşca; d-l T. Anghelescu va fi numit prefect la Prahova; d. Victor Popp, mare proprietar, va fi numit prefect de Dolj, în locul d-lui. V. Ştefan, care va fi numit avocat al statului la Bucureşti. SENATUL Bucureşti.—Se votează împămînteni­­rea d-lui Klein, cumnatul d-lui Gh. Panu, care a asistat la şedinţa de azi a Senatului. O neînţălegere a isbucnit între d. Nacu, raportorul proectului de răspuns la mesaj şi între membrii acestei comi­­siuni. D. Nacu din­ cetire acelui pro­iect, membrii nu l-au admis şi astă seară se vor întruni acasă la d. Nacu, spre a­­ redacta din nou. D. Leca la Bucureşti Demisiile de la Teatrul Naţional Bucureşti.—In urma numirei d-nului Haralamb Lecca ca director de scenă al Teatrului Naţional, d. Soreanu, unul din distinşii artişti, şi-a dat demisia. Sunt iminente şi alte demisiuni din Teatru. Epidemiile Dorohoi.—Aci bîntuie de cît­va timp, cu mare furie pojarul. In clasa I-a a şcoalei primare sunt 20 de elevi bolnavi de pojar. O agapă Ploeşti.—Aseară a avut loc aci o a­­gapă a comitetului de redacţie al zia­rului „Democraţia Conservatoare“. D. Gogu Negulescu a toastat pentru tineretul conservator-democrat, d. Pâr­­vulescu pentru Gogu Negulescu şi d. Gh. Teodorescu pe d. Bucur Spirescu Acţiunea podgorenilor Focşani.­Alaltă­eri d. T. Odobeşteanu director al societăţei podgorenilor a con­vocat pe membrii biroului, pentru a dis­cuta asupra memoriului întocmit la 12 oc­tombrie. Acel memoriu a fost aprobat şi s-a decis ca el să fie prezentat d­lui Bră­­tianu. Duminică 29 Noembrie, va avea loc o adunare generală a tuturor membrilor soc. podgorenilor dîn judeţul Putna. Boala Regelui Leopold Bruxelles.— Regele Leopold se află grav bolnav. Foşti miniştri daţi judecăţei Copenhaga—Camera „Polketing" a hotărît conform cu propunerea co­­misiunei de anchetă, să daa în ju­decată în faţa curţei supreme, pe foştii miniştri Christensen şi Aery. Explozie într’o fabrică, Durban.—(Africa de Sud). In urma * unei explozii întîmplată într’o fabri­­că de praf de puşcă, doi europeni şi trei indigeni au fost omorîţi. Un european şi cinci indigeni au fost rîniţi. Marea nenorocire din Hamburg Hamburg.—Azi după prînz în portul liber, noul gazometru a făcut explozie, a­­poi flăcările trecînd pe deasupra acoperi­şului vechiului gazometru, acesta a făcut şi el explozie. Până acum şase cadavre au fost scoase de sub dărâmături şi 40 de răniţi au fost transportaţi la spital, din care mulţi au şi murit. Hamburg.—Iată detaliile privitor la in­cendiul uzinei de gaz din mahalaua Kle­iner Gasbrosk. Până acum cauza incendiului e necu­noscută. Noul gazometru care şi acum e în construcţie, conţinea 10 mii metri cubi. Cînd se produse această din urmă ex­plozie, se văzu ca o mare limbă de foc de mai multe sute de metri înălţîndu-se spre cer şi asvîrlind la o mare depărtare nu numai săniei dar şi bucăţi de consa­­prinse care au căzut pînă în oraş şi în port. N­amburg.—Păna la orele şase sea­ra patru persoane care fusesa trans­portata la spital, au murit în urma rănilor capatate. Pentru construcţia noului gazometru evre e explorat, municipalitatea votase anul trecut o sumă de 14 milioane lei. Sa presu­pune că catastrofa e datorită unei crăpături care s’a produs în gazo­metru şi pe unde eşind gazul aerian s’a ap­­as în sala retortelor. Flacă­­rile imense ale incendiului trecînd pe deasupra, 125 lucrători cara lu­crau in apropiere au fost rîniţi. Can­tina situată la o mică distanţă de gazometru, a fost complect distrusă trei femei care se afau înăuntru au fost omorîte. [Victor G. Cristofor AVOCAT Iaşi, Strada Solia No. 42 Din cauza mutărei, de Vânzare arangeamentul complect a unui salonaş şi se pot vedea în fie­care zi, între oarele 12 jum.—5. De asemene este de închiriet şi o odae mobilată. Wisznewski. Romînă 59. D-na D. Birnberg, rămasă văduvă, în urma încetărei din viaţă a cunoscutului fabricant de cor­sete, 1. Birnberg, face cunoscut Onor, public că va urma cu lucrarea cor­setelor, şi roagă pa Onor. Doamna şi Domnişoare a-i di tot concursul şi de-acum înainte. Sa primesc comenzi din provincia. Domiciliu: Str. De Sas No. 166. S’A FERDT7T acum câte­va zile un portmoneu conţi­nând mai multe chitanţe fără valoare şi un Paşaport cu numele de Gustav Bespaleţi. Rog cine’l va găsi, a se adresa la dl. Gh. Hitruc, Stradela Goliei No­i, unde va primi o bună recompensă. Cezar Simionescu AVOCAT Iași.—Strada Română 22 esEâsuSSg*^^ O6O UNTURA DE PESTE EMULSIONATA CU LACTOPHOSPHAT DE CALCIU

Next