Opinia, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 859-882)
1909-11-26 / nr. 879
*v Răspuns „Evenimentului“ Evenimentul—care desigur ocupă un loc aparte în presă—n’a pierdut nici de data aceasta ocazia de a se semnala publicului prin atitudinea sa. A găsit—ca foarte original—de a înjura în mod trivial o societate de bine facere, a cărei scop e atît de frumos— atît de înalt—că probabil n'a putut fi înţeles de acel domn reporter pus să scrie articolul în chestiune. — Acel biet autor de articol—nu şi dă seamă—cred, de ridicolul situaţiunei I sale ca reporter—care în ultimul moment ignora încă ce ştiau toţi,—şi dacă se informa ceva mai bine poate îşi evita, penibila şi trista situaţie în care s’a vărît. — Acel nenorocit reporter—mi se spune că e un domn Crăciun—probabil în inconscienţa sa nu şi-a dat seamă că înjurînd şi fiind mojic faţă de autorul sau autoarea Revistei jucate, ori care ar fi fost el —laxînd imorală reprezentaţia—era necuviincios faţă de o mare parte a elitei noastre. Căci e de o necuviinţă fără margini ca un domn—Crăciun—să aibă îndrăzneala de a da lecţii de morală—unui comitet de doamne din înalta societate, care au încuviinţat, patronat, şi luat parte la organizarea şi executarea programului.—Credem că acele doamne, cît şi familiile diletantelor ce şi-au dat concursul—erau mai în drept—şi mai în situaţie de a se preocupa de moralitatea spectacolului— la care contribuiau mai mult, sau mai puţin direct. — Sper, pentru restul de bun simţ al d-lui reporter—că îşi dă seamă cît de puţin era chemat pentru acest rol şi cît e de „grotescă* situaţia ce şi-a creat. — Dacă dorea să cenzureze cu atîta rea credinţă—şi atîta răutate această serbare, trebuia să treacă condeiul unei persoane mai cu greutate, cărca să se poată cere socoteală de injuriile aduse. îmi place însă a crede că în partidul politic, a d-lui Crăciuni care are pretenţia de a reprezenta clasa boierească— s’au găsit de ajuns oameni de bun simţ şi de creştere, pentru a-i dovedi necuviinţa sa inconscientă—de aceia nu mai insist. Dar acest domn—nu e numai moralizator—ci şi un critic de valoare. El poate înjura chiar pe terenul literar. — E cunoscut că orice scriere, dată publicităței—e expusă şi supusă criticei iara drept de protestare.—Dar şi critica e expusă ridicolului cînd se prezintă ca în capul de faţă.— Dl. C.—ne dă în cîteva fraze odată cu definiţia—şi reţeta unei reviste. A sa cerea, pretindea, chiar de la o revistă locală—ca persoanele ce apar să poată fi imediat recunoscute ca făcînd parte din Iaşi!—Inconsciinţa d lui Crăciun nu-l părăseşte nici în funcţiunea de critic. — Bine Domnule—într’un oraş în care a fost destul să se pronunţe cuvîntul de „automobil“ pentru ca toţi ce posedă astfel de vehicule—şi cărora li s’au întîmplat accidente să se simtă atinşi— vroia să se desemneze, dar persoane ! De altmintrelea era mult mai uşor de a copia de pe natură, şi cazul de faţă ne arată, că se găseau chiar în redacţie de ziare locale destule parod de Don Quisoţi groteşti pentru a fi puşi într’o revistă. Dar a trebuit din contra suprimat din revistă tot ce făcea aluzii mai directe la politică, minister sau ministeriabili, pentru a se putea juca pe scena subvenţionată a Teatrului Naţional. — De altmintrelea—revista a trecut prin cenzura preşedintelui comitetului teatral, care—îmi place a crede—nu ar fi tolerat spectacole—„pornografice“ (citez pe d. Crăciun) pe scena teatrului său. Dar, dat fiind că, cuvinte, şi aluzii „pipărate“ nu existau în text, nu au fost pronunţate de actori şi nici auzite de restul publicului—sau de reporter al „Evenimentului“ ocupa în sală un loc unde acustica diforma complect cuvintele— probă citaţiile false ce le dă—sau avea porniri personale—pentru a găsi aluzii scabroase în tot ce se spunea. — Dl. Dr. n’a găsit spirit—bietul,—şi regretă lipsa de „perciuni“ şi de accente jidoveşti — i-o recomînd d-sale ca o aluzie plină de duh, originalitate şi gust ales. — A uitam, are şi indulgenţă, găseşte o notă spirituală—aceia a lui „Tante Lily“—însă şi aceia copiată de la d-sa, de altminterea mărturisim că acea notă nu o credem originală, a fost împrumutată de autoare de la d-na Steinheil — care probabil și ea se Inspirase, după cum ne spune d. Coco, din articolul d-sale din 2 Noembrie 1907. — Cit despre învinuirea de sectarism politic—e tot atît de ridicol ca tot restul articolului. Trebuie să fie cineva orbit complect de patimă, pentru a aduce asemenea învinuiri — sau — să aibă o mentalitate cu totul —specială— pentru a vedea artiste „coreografice“, scene „pornografice“ aluzii pătimașe politicei Evenimentului, acolo unde nu sunt. — Mi se pare că asemenea manifestaţii se chiamă „halucinări. — In rezumat autorul frumoaselor articole de critică din „Evenimentul“—s’a aratat Ca reporter... foarte slab Critic — grotesc Şi ca om... lipsit de orice creştere— — Profit de ocaziune pentru a da pudicului oarecare lămuriri. —Spectacolul organizat anul acesta— ca şi anul trecut, era menit a spori fondurile necesare, întreţinerei elevelor sătence, de la şcoala Domniţa Ruxanda. Scopul acestei şcoli se cunoaşte: e de a ridica şi în Moldova—după cum Doamnele din Muntenia au parvenit să o facă acolo—starea economică a ţărancei, procurîndu-i în timpul eunei lucru—care pe lîngă cîştig ar reînvia şi gustul pentru ţăsăturile noastre Româneşti. — Comitetul acestei societăţi a evitat a face apel la cotizaţiuni lunare—cerînd ca singură contribuţie publicului eşan, obolul ce el îl aduce de bună voie cu ocazia reprezentaţiilor anuale oferite de această societate. Comitetul avea dorinţa anul acesta să ofere publicului o serbare cel puţin tot aşa de reuşită ca cea din anul trecut— şi avea făgăduit concursul unei artiste de reputaţie mondială—care însă în ultimul moment a fost împiedicată de circumstanţe dureroase de a participa la serbare. — Spectacolul neputînd fi amînat — comitetul a crezut că societatea eşană, care şi a adus din toată inima obolul— va judeca tot cu inima înaltul acop urmărit, trecînd cu indulgenţă peste unele lipsuri ce s’au ivit. O doamna din comitet. Ultime informaţii □ Pendinte de secţia a II-a a Curţei de Iaşi este un proces privitor la calcarea legei trustului arendăşesc. Ministrul justiţiei, autorul acelei legi, da mare importanţă procesului în chestie. Special s’a trimis în Iaşi pe inspectorul curţilor de Apel, ca să se intereseze de dosar şi, precum din timp am anunţat, afacerea a fost obiectul unei adrese, pe care ministrul a trimis-o presidentului Curţei La termenul de astăzi s’a ivit ca avocat al contravenienţilor d. M. Ferekide, preşidentul Camerei, al aceleiaşi Camere care a votat legea. D. Ferekida a fost jenat el singur de situaţia sa şi a declarat, că, întrucît Curtea a exclus frauda, d-sa nu mai are motiv să nu poată pleda. Dar nu este adevărat, că frauda ar fi fost exclusă; adevărat este numai, că colectiviştii, chiar in materie de legi celebre, sunt simpli falsori. Adevărul mai este, că presidentul Camerei a fost gras plătit, ca să se ivească în procesul de astăzi. □ Ern, consiliul de disciplină al baromului de avocaţi din Vaslui, compus din d-nii: Pavel Gorgos decan, Gh. Volenti şi Gh. Marinescu membri, a judecat pe d. avocat Eduard Motăş, primarul acelui oraş, pentru faptul că în ziua de 19 a.c., după predarea unui proces, pe cînd tribunalul se afla în deliberare, a lovit cu pumnul peste cap pe d. avocat Teodor Mândrea, adversarul său din acel proces. Consiliul de disciplină, ţinînd seamă de dovezile aduse, cît şi de gravitatea faptului, a dat ca pedeapsă avocatului El. Motăş, interzicerea de a pleda timp de o lună de zile înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară. □ Iorga batjocoreşte pe I. Creangă. La Dorohoi a avut loc un soi de şăzătoare literară, prezidată de interminabilul lorga. Un student a citit Popa Duhliu a lui Creangă. Pe d. lorga în vedere că se aflau mai mulţi preoţi bucovineni în sală l-a iritat faptul. — Nu mai continua, se adresă d. lorga studentului. Iar adresîndu-se publicului: — Creangă a fost un beţiv, un ticălos, un răspopit. □ Sărbătorirea d-lui Maiorescu în Iaşi .—Marele colegiu universitar din Iaşi, compus din consiliile tuturor facultăţilor, s-a întrunit ieri seara spre a întocmi programa sărbătorirei în Iaşi a d-lui Titu Maiorescu. Au asistat, d-nii: rector Bogdan, A. D. Xenopol, dr. Hurmuzescu, I. Burada, P. Rîşcanu, I. Bărbulescu, dr. Manica Jide, dr. Riegler, dr. Bacaloglu, Al.Popovici ş. a. D. profesor Bogdan a comunicat că dorinţa d-lui T. Maiorescu este ca serbărei să i se dee un caracter cît mai intim, să fie o serbare pur academică. D. Maiorescu, a adăugit rectorul, va lua parte la serbare. D-nii A. D. Xenopol şi Hurmuzescu au vorbit în sensul ca serbarea să fie cît mai înălţătoare, căci serbarea va avea loc în Iaşi unde, Maiorescu a desfăşurat o activitate prodigioasă. In urmă s-au decis următoarele : Serbarea va avea loc Duminică, 29 Noemime, ora trei jumătate, în aula Universităţi. D. Maiorescu va sosi în Iaşi în ziua serbărei, cu acceleratul de 8.25, şi va fi întimpinat de profesori şi studenţi. Ilustrul oaspete va fi găzduit acasă la director Bogdan. La ora zece a. m., d. Maiorescu, însoţit de profesori, va veni la Primărie, în localul ocupat altă dată de Banca Moldovei, unde ilustrul profesor ţinusecelebrele sale 12 prelegeri. Primarul şi întreg consiliul comunal vor întîmpina pe d. Maiorescu. De la primărie, sărbătoritul şi profesorii vor pleca, în automobile, la şcoala normală „Vasile Lupu“, în amintirea faptului că Maiorescu fusese directorul acelei şcoli, pe cînd ea se afia instalată în localul şcoalei Trei-Erarhi. De la şcoala normală, va fi condus la liceul internat—foasta secţie internat a liceului naţional (Academia de altă dată), unde d. Maiorescu funcţionase ca director. La liceul internat va lua masa împreună cu elevii acelui liceu, aşa precum obişnuia cind era director. La ora 3 luni va avea loc marea serbare în aula Universităţei. Vor vorbi: 1) . 1). rector Bogdan, din partea universităţei ; 2) . D. I. Găvănescul, din partea facultăţei de litere ; 3) . D. P. Rîşcanu, din partea Senatului universitar; 4) . D. A. D. Xenopol, în calitate de coleg la Academie ; 5) . D. prof. dr. Riegler fost coleg la Junimea; 6) . Studentul Radu Manoliu, din partea studenţilor şi 7) . Răspunsul d-lui Maiorescu. Seara, cu trenul de 9.5, ilustrul sărbătorit va părăsi oraşul. □ Epidemiile din Iaşi. — Ne plîngem că epidemiile nu se mai sfirşesc în laţi şi că autorităţile locale nu ’şi fac pe deplin datoria, pentru combaterea lor. Avem dovezi că autorităţile fac mai rău de cît atît, contribuesc într’un mod condamnabil la propagarea epidemiilor. Astfel, ni se comunică, că în str. Sf. Lazăr No. 45 s’a deschis de curînd, lîngă localul de şcoală de băeţi o fabrică de spălătorie şi boiangerie. Toate murdăriile din această fabrie se scurg drept în ograda şcoalei, făcînd un focar de infecţiune de nemaipomenit. Faptul acesta este de două ori condamnabil : întăi, că se permite funcţionarea unei asemenea fabrici în mijlocul oraşului, cînd după regulamentele sanitare aceste fabricii pot exista numai la periferii; şi al doilea, pentru că s’a autorizat înfiinţarea ei tocmai lîngă un local de şcoală de băeţi. Se vorbeşte că autorizaţia a fost dată de Primărie după oarecari stăruinţi interesate cari sunt de natură a compromite şi pe cei cari au solicitat-o şi pe cei cari au dat-o. In tot cazul am dori să ştim dacă serviciul technic al Comunei şi-a dat sau nu avizul său cînd autoritatea comunală a încuviinţat instalarea acestui local de infecţiune lîngă o şcoală publică de băeţi. Noi ne facem deocamdată datoria să atragem atenţia d-lui primar Gane asupra acestui fapt, de care ştim ei este cu totul străin şi să-l rugăm a retrage autorizaţia dată de subalternii săi prin nesocotirea regulamentelor sanitare şi în contra sănătaţei publice. Altfel vom fi nevoiţi să revenim, ceia ce socotim că nu va face de loc plăcere celor din capul Primăriei şi de la serviciul tehnic comunal. □ Curtea secţia II a respins apelurile în procesul pentru calcarea legei trustului, menţinînd sentinţa trib. Dorohoi. CJ D. I.Manolescu, şeful deviziei muncei din ministerul industriei, a sosit astăzi în localitatee şi a vizitat fabricele de frînghii şi de mobile. □ Universitate.— D. P. Mihailescu, doctor în filologie a cerut suplinirea catedrei de limba şi literatura latină de la facultatea din Iaşi. — La rectorat a sosit numirea d-lui Gr. Demetrescu ca agregat la catedra de drept Roman de la facultatea din Iaşi. Pl D. Vasile Iaraandi, conferenţiar la facultatea de drept, şi-a înaintat demisia din clubul liberal local. □ Comitetul executiv şi comitetul electoral al clubului liberal local, s’au întrunit ieri seara la orele 5. Potrivit statutelor s’au ales un comitet de cinci persoane, care să propună candidatul. S’au ales d-nii: C. B. Pennescu, Ath. Ghiorghiu, d-l Brătescu, P. Cujbă şi G. Mirzescu, care s’au pronunţat pentru prof. Manicatide. Clubul, întrunit seara în şedinţă plenară, a aprobat candidatura. Judiciare. — Curtea s. I, într’un proces d’intre d-nii Gr. Heiban și Melzer, pe care l a judecat eri, a găsit concludent jurămîntul deferit lui Melzer și l’a obligat să jure more judaico în sinagoga cea mare. — Cererea de declarare în stare de faliment a firmei Daniel Rosenberg, s’a amînat astăzi a fi judecată, pînă la 3 Decembrie. — La curtea s. N, in camera de consiliu, se judecă astăzi divergința ce-a intervenit in procesul pentru calcarea legei trusturilor. Curtea s’a complectat cu d. consilier Crivăț. □ Facem cunoscut că, în urma numeroaselor cereri ce le-am primit de la învăţătorii săteşti „ Opinia“ acordă o reducere la abonament pentru aceştia, fixînd pentru ei 12 lei pe an, şi 6 lei pe jum. an, plătiţi înainte. „ opinia ULTIMA ORA — Serviciul telegrafic special al „ Opinii“ Bucureşti 25 Noembrie Mişcarea prefectorială Bucureşti.—După cum am anunţat s’a hotărît a se face o mişcare prefectorială. Mişcarea se va face pe ziua 1 Decembrie c. şi va cuprinde următoarele : D. I. Ghica actual inspector administrativ va fi numit prefect al județului Constanta; d. C. Iliescu, va fi numit inspector ad-tiv, în locul d-lui Ghica; d. Poenaru-Iatan, actual prefect de Vlaşca, va fi numit în aceiași calitate, la R.Sarat; d. C. Anghel, actual prefect de Prahova, va fi transferat la Vlaşca; d-l T. Anghelescu va fi numit prefect la Prahova; d. Victor Popp, mare proprietar, va fi numit prefect de Dolj, în locul d-lui. V. Ştefan, care va fi numit avocat al statului la Bucureşti. SENATUL Bucureşti.—Se votează împămîntenirea d-lui Klein, cumnatul d-lui Gh. Panu, care a asistat la şedinţa de azi a Senatului. O neînţălegere a isbucnit între d. Nacu, raportorul proectului de răspuns la mesaj şi între membrii acestei comisiuni. D. Nacu din cetire acelui proiect, membrii nu l-au admis şi astă seară se vor întruni acasă la d. Nacu, spre a redacta din nou. D. Leca la Bucureşti Demisiile de la Teatrul Naţional Bucureşti.—In urma numirei d-nului Haralamb Lecca ca director de scenă al Teatrului Naţional, d. Soreanu, unul din distinşii artişti, şi-a dat demisia. Sunt iminente şi alte demisiuni din Teatru. Epidemiile Dorohoi.—Aci bîntuie de cîtva timp, cu mare furie pojarul. In clasa I-a a şcoalei primare sunt 20 de elevi bolnavi de pojar. O agapă Ploeşti.—Aseară a avut loc aci o agapă a comitetului de redacţie al ziarului „Democraţia Conservatoare“. D. Gogu Negulescu a toastat pentru tineretul conservator-democrat, d. Pârvulescu pentru Gogu Negulescu şi d. Gh. Teodorescu pe d. Bucur Spirescu Acţiunea podgorenilor Focşani.Alaltăeri d. T. Odobeşteanu director al societăţei podgorenilor a convocat pe membrii biroului, pentru a discuta asupra memoriului întocmit la 12 octombrie. Acel memoriu a fost aprobat şi s-a decis ca el să fie prezentat dlui Brătianu. Duminică 29 Noembrie, va avea loc o adunare generală a tuturor membrilor soc. podgorenilor dîn judeţul Putna. Boala Regelui Leopold Bruxelles.— Regele Leopold se află grav bolnav. Foşti miniştri daţi judecăţei Copenhaga—Camera „Polketing" a hotărît conform cu propunerea comisiunei de anchetă, să daa în judecată în faţa curţei supreme, pe foştii miniştri Christensen şi Aery. Explozie într’o fabrică, Durban.—(Africa de Sud). In urma * unei explozii întîmplată într’o fabrică de praf de puşcă, doi europeni şi trei indigeni au fost omorîţi. Un european şi cinci indigeni au fost rîniţi. Marea nenorocire din Hamburg Hamburg.—Azi după prînz în portul liber, noul gazometru a făcut explozie, apoi flăcările trecînd pe deasupra acoperişului vechiului gazometru, acesta a făcut şi el explozie. Până acum şase cadavre au fost scoase de sub dărâmături şi 40 de răniţi au fost transportaţi la spital, din care mulţi au şi murit. Hamburg.—Iată detaliile privitor la incendiul uzinei de gaz din mahalaua Kleiner Gasbrosk. Până acum cauza incendiului e necunoscută. Noul gazometru care şi acum e în construcţie, conţinea 10 mii metri cubi. Cînd se produse această din urmă explozie, se văzu ca o mare limbă de foc de mai multe sute de metri înălţîndu-se spre cer şi asvîrlind la o mare depărtare nu numai săniei dar şi bucăţi de consaprinse care au căzut pînă în oraş şi în port. Namburg.—Păna la orele şase seara patru persoane care fusesa transportata la spital, au murit în urma rănilor capatate. Pentru construcţia noului gazometru evre e explorat, municipalitatea votase anul trecut o sumă de 14 milioane lei. Sa presupune că catastrofa e datorită unei crăpături care s’a produs în gazometru şi pe unde eşind gazul aerian s’a apas în sala retortelor. Flacările imense ale incendiului trecînd pe deasupra, 125 lucrători cara lucrau in apropiere au fost rîniţi. Cantina situată la o mică distanţă de gazometru, a fost complect distrusă trei femei care se afau înăuntru au fost omorîte. [Victor G. Cristofor AVOCAT Iaşi, Strada Solia No. 42 Din cauza mutărei, de Vânzare arangeamentul complect a unui salonaş şi se pot vedea în fiecare zi, între oarele 12 jum.—5. De asemene este de închiriet şi o odae mobilată. Wisznewski. Romînă 59. D-na D. Birnberg, rămasă văduvă, în urma încetărei din viaţă a cunoscutului fabricant de corsete, 1. Birnberg, face cunoscut Onor, public că va urma cu lucrarea corsetelor, şi roagă pa Onor. Doamna şi Domnişoare a-i di tot concursul şi de-acum înainte. Sa primesc comenzi din provincia. Domiciliu: Str. De Sas No. 166. S’A FERDT7T acum câteva zile un portmoneu conţinând mai multe chitanţe fără valoare şi un Paşaport cu numele de Gustav Bespaleţi. Rog cine’l va găsi, a se adresa la dl. Gh. Hitruc, Stradela Goliei Noi, unde va primi o bună recompensă. Cezar Simionescu AVOCAT Iași.—Strada Română 22 esEâsuSSg*^^ O6O UNTURA DE PESTE EMULSIONATA CU LACTOPHOSPHAT DE CALCIU