Opinia, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 883-907)

1909-12-08 / nr. 889

KALODONT PASTApePINŢI indispensabilă . FASARG’ sSohn^Cs/Viena-faris este însă cel mai important om politic din ţară, şi deci va prefera totdeauna pe medicul politician, omului de ştiinţă. Este o regulă generală că un om neo­rientat în o ştiinţă, dacă să amestecă în această ştiinţă fără a asculta pe oa­menii speciali, în­totdeauna va face greşeli. Dar se va zice că ministrul are şi pe directorul general, pe care’l va consulta. Și lnsă la noi miniştrii de interne au fost întotdeauna atît de autoritari încît arare ori s’a ascultat directorul general competent. Directorul a fost aproape în­totdeauna un instrument docil al ministrului. Consiliul sanitar a fost subordonat di­rectorului, aşa încît din această cauză serviciul sanitar era în­totdeauna pa­ralizat. Noua lege nu dă nici o garanţie că cel puţin Directorul să fie om compe­tent. Dar se va zice că ministrul este pa­triot şi că va alege cîte­odată şi pe cei recomandaţi de acest consiliu , să poate, dar experienţa a aratat contrariul. Dacă administraţia politică a fost în stare să pună toată administraţia sani­tară ca să insulte în mod continuu un consiliu sanitar compus din oamenii de ştiinţă, cei mai distinşi din ţară, din cauză că pentru întăia oară în această ţară aceştia îşi făceau datoria impusă de legea sanitară , dacă să puneau per­soane comice din camera deputaţilor ca să-l calomnieze şi să-l batjocorească pe acest consiliu, atare administraţiune va fi capabilă de ori­ce faptă pentru a face ca puterea ministrului şi a omului po­litic să triumfe asupra omului de ştiinţă. Deci primul lucru ce se cere, pentru ca proiectul legei sanitare a guvernu­lui să merite a fi chiar discutat este eliminarea acestui mic aliniat care face ca toate cheltuelile ce s’ar vota cu a­­ceastă lege să fie aruncate pe fereastră şi ca starea sanitară a ţărei să devină din ce în ce mai desperată. Cum proectul legei este în mare parte bazat pe proectul consiliului sanitar al asociaţiunei, cred că studiind bine mo­dificările aduse de către guvern vor pu­tea uşor descoperi şi denunţa atari dis­poziţiuni dezastroase, astfel ca elimi­­nîndu-se aceste, să rămînă o lege care în adevăr să corespundă nevoilor ur­gente ale ţării. ....Proectul guvernului intoduce o dis­­poziţiune strimtă şi neumană în admi­terea la libera practică a medicilor (art. 8.1). Este neuman să creăm un regim excepţional pentru unii locuitori ai a­­cestei ţări, născuţi în ţară şi fără a fi sub vre­un protectorat străin. Nu este permis medicilor, ca oameni umani şi moderni, să oprească pe aceşti locuitori, cari nu sunt propriu zis străini să-şi poată face studiile lor şi în străinătate. Am arătat tendinţa primejdioasă a legii, de a alege pentru posturile mai importante protejaţii administaţiunei politice fără garanţii serioase (art. 12, alin. 59). Elimînd aliniatul respectiv, răm­îne ca fie consiliul sanitar, fie un consiliu permanent, care însă va trebui complectat cu profesorul de igienă şi cu cel de bacteriologie din Bucureşti, să aleagă cu majoritatea voturilor, in­spectori, etc. Printre aceştia inspectorii tehnici, vor trebui să fi fost cel puţin 3 ani, asis­­tenţi într’un laborator universitar de igienă sau de bacteriologie. Asemenea condiţiuni trebue să fie împlinite şi de candidaţii pentru posturile de şefi de laboratorii bacteriologice. Nu este admisi­bil ca aceşti şefi de la­borator să fie veterinari, căci veterinarii nu cunosc boalele omeneşti cu care să se ocupe în prima linie şeful laborato­rului de bacteriologie. In ce priveşte crearea inspectorilor re­gionali (art. 31) în locul medicilor de judeţe, aceasta nu este nici o trebuinţă reală şi nici o economie, căci se crează pe lîngă dînşii funcţiuni noi de medici letjişti. Sunt cu totul în contra acestor despărţiri, căci : 1) Cu înmulţirea funcţiunilor sani­tare, medicul regional pus peste 2 ju­deţe, nu va putea urmări, de aproape serviciul sanitar şi medical ; 2) Lucrînd în înţelegere cu prefectul va fi o conlucrare continuă şi un con­trol al activităţii medicului mai de a­­proape, dacă medicul este numit pen­tru un singur judeţ. 3) Nu este de recomandat că medi­cul legist să fie un simplu ajutor al justiţiei. Justiţia are alte puncte de ve­dere şi alte legi decît medicul. Acesta, ca medic legist, trebue să-şi păstreze nu numai independenţa dar şi mentalita­tea sa umană de medic şi să privească crimele ca savant modern, din punctul de vedere medical şi umanitar. După părerea mea unica cheltueală indispensabilă, care însă va fi mai mică pentru anii viitori şi se va desfiinţa treptat până peste aproape 10 ani va fi de vânzare la: PARFUM­ERII, FARMACII, DROGUERII etc. augmentarea numărului medicilor de circumscripţii. (Art. 32). Aceasta nu va recere deocamdată de­cît poate 1 mi­lion în anul intăi, căci nu se vor găsi de­cât 50—100 medici pregătiţi pentru aceste posturi. In a doua linie va tre­bui îmulţit în mod grăbit numărul moaşelor rurale. Am arătat în mai multe rînduri că pînă la complectarea număru­lui necesar de moaş°, 1 an de studiu e suficient astfel cum să practică în cele mai multe state civilizate, însă şi în acest caz ar trebui trimise cel puţin 200 femei anual pentru a învăţa mo­­şitul. Este primejdios că proiectul gu­vernului cere şi pentru comunele ru­rale o pregătire de 2 ani, căci ast­fel nici după 20 ani nu vom avea numă­rul necesar de moaşe pentru a garanta vitalitatea populaţiunei rurale. Dacă guvernul insistă că chiar de a­­cuma învăţămîntul moşitului pentru moaşele rurale să fie de doi ani, atunci un număr şi mai mare de moaşe tre­bue pregătit în fie­care an aceea ce­ nu se poate face din cauza lipsei de ma­terial de faceri, şi pentru că un aşa mare număr de eleve nu poate fi mărit şi preparat deodată în mod practic. Pentru acest scop precum şi pentru înmulţirea agenţilor sanitari, cred că va trebui asemenea aproximativ 1 milion pe an. Celelalte înmulţiri de cheltueli sunt mult mai puţin urgente. Crearea de 14 inspectori generali şi technici, crearea de sute de locuri de veterinari pentru circumscripţiuni relativ mici, crearea de 7 laboratoare nu sunt trebuinţe re­ale. Putem să ne mărginim foarte bine cu numărul pe jumătate al inspectori­lor cari şi astă­zi au prea puţină ocu­paţie, şi de încă un laborator în pro­vincie spre exemplu la Craiova, şi să lăsăm deocamdată la o parte cele două laboratoare chimice de la Bucureşti şi Iaşi, unde sunt destule laboratorii cari pot fi însărcinate cu examenele chi­mice sanitare. Ţara noastră e mica şi cum posedăm un număr atit de mare de laboratorii de bacteriologie la Bucureşti precum şi în Galaţi, Sulina, Constanţa crearea de un nou laborator la Craiova este suficientă. Este absurd faptul că în proectul guvernului din ură personală s a suprimat din lege in­stitutul de bacteriologie din Bucureşti care ca organ sanitar era creat pe lin­gă ministerul de interne, ca să serve pentru cercetări sanitare şi pentru com­baterea infecţiunilor, întocmai ca Ges­­sundheitamt in Germania. In locul acestui institut deja existent, şi care a lucrat şi ca institut sanitar fără o altă cheltuială, proiectul guver­nului crează nişte laboratorii în pro­vincie neavînd nici o competenţă. A­semenea va fi cu totul suficient dacă deocamdată se va crea jumătatea pos­turilor noi de veterinari prevăzute în proectul guvernului , fiecare pentru un număr mai mare de comune. De o parte medicina veterinară nu prezintă nici aceiaşi urgenţă, nici ace­iaşi eficacitate în căutarea boalelor de animale ca şi medicina umană, valoa­rea unui animal neputînd fi comparată cu acea a unui om ; de altă parte în­mulţirea ceva mai mare a medicilor ve­terinari şi a revizorilor de vite vor da destule garanţii pentru descoperirea şi combaterea epizootiilor. Astfel deci, după planul nouru, chel­­tuilile nu lgea nouă sanitară se vor pu­­tea reduce în mod sensibil, mai cu seamă dacă ne vom limita deocamdată la o au­­gumentare mai modestă a lefurilor şi a diurnelor acelor funcţionari, care chiar astăzi sunt la noi mai bine retribuiți de­nt în străinătate. Va să zică se va putea economisi o bună parte din sumele noi recerute prin legea guvernului fără ca prin aceasta serviciul sanitar să sufere. .. .O altă lipsă gravă a proiectului, este că nu se îngrijește ca asanarea lo­calităților să fie executată de oameni competenţi. Suntem convinşi că pentru acestea ca şi în alte ţări civilizate, trebue creat un corp de ingineri sanitari, pregătiţi anume pentru acest scop, fiind ataşaţi direcţiunei sanitare şi lucrînd după in­­dicaţiunea ei, şi a consiliului sanitar superior. Dacă aducerea apei de băut va fi în­credinţată inginerilor nepregătiţi, tot fondul de asanare se va cheltui fără mare folos. In rezumat, prin proiectul său de lege sanitară, „guvenul propune o augumen­­tare a budgetului cu mai multe mili­oane ; pe de altă parte caută să anihi­leze prin o singură frază, prin care ex­clude oameni competenţi cu totul de la alegerea celor mai importanţi funcţio­nari sanitari, toată eficacitatea legii şi face ca sumele mari cerute să fie za­darnice. O lege bună trebue în prima linie să dea cuvîntul h­otărîtor în alegerea per­ „Opinia“ la Galaţi Situaţia liberalilor.­­ Partidul liberal din Covurlui este numeros şi în aparenţă tare. In el sunt prea puţine valori şi ram­­perii albi, de­oare­ce, în dorinţa lui de domnie absolutistă, d. Mihail Orleanu, şeful partidului, a făcut să fugă din or­ganizare „cadrele vechi“. Din tineret, în jurul d-lui Orleanu au rămas numai non­valorile din partid—cu 2—3 excepţii—şi o mică şleahtă de generoşi setoşi de îmbogăţire repede. Pînă mai anul trecut d. Orleanu avea asociat Igilonducerea partidului pe d. Atanasiu,a actual prefect de Tulcea. A­­cesta, meşter în treburi electorale, cul­tiva diferite colegii A început cu al tre­ilea şi cu al doilea şi îşi creiase o bună popularitate. Nenorocirea sa a fost că s'a ciocnit cu interesele alegătorilor din primul colegiu de cameră, colegiu pe care îl cultivă de multă vreme d. Orleanu. Numeroşi alegători din acest colegiu, fi­ind proprietari rurali şi d. Atanisiu a­­mestecînduse în daraverile lor, cam ca dr. Lupu de la Huşi, ei s’au plîns d lui Orleanu şi ameninţau cu achitarea poli­ţei pentru viitor. Dl. Orleanu cerînd fostului prefect de Covurlui s’o lese mai moale, acesta a imputat şefului său că „nu face politică de partid, ci urmăreşte clientelă perso­nală“. Şeful liberalilor pe deoparte a­dînc jignit, fricos pe de altă parte că Atanasiu urmăreşte şefia de partid, a ascultat şoaptele camarilei sale şi a ce­rut isgonirea d-lui Atanasiu de la Galaţi. După plecarea d-lui Atanasiu a ajuns sub şef Alex. Ignat. Acest om lipsit de ori­ce valoare, de ori­ce cultură, meşter numai în afaceri de misiţie şi cămătărie, n’a scăpat ocazia, ce i se prezenta, de a se folosi de situaţia ce capatase şi a şi profitat de toate căile permise şi ne­­permise. Mai cu deosebire a ştiut Ignat să spe­culeze trecerea sa pe linge magistraţi. Direct şi prin misiţi a atras în mrejale sale pe toţi naivii, cari cred că proce­sele se cîştigă de omul politic, nu de talentul şi priceperea advocatului. Cu sistemul acesta Ignat punea mîna pe tot felul de afaceri şi nu se sfia chiar să înlesnească felurite abateri de la legi şi tot soiul de excrocherii. Ziarele opoziţiei locale au dus campa­nii înverşunate contra d-lui Ignat pe te­meiul diferitelor afaceri ce înlesnise în schimbul onorariilor grase şi contra in­tereselor publice. Dar d. Orleanu era surd la toate pro­testările, până cînd amestecul lui Igna în murdara afacere Stavride i-a deschis ochii şi după ce­­ Orleanu a ajuns mi­nistru a şi dat măsură de ce stimă mai păstrează d lui Alex Ignat Acum se poate socoti ca scos din rînduri fostu sub şef, mai ales că cei doi-trei tineri mai curăţei ce numără partidul au pro­fitat repede de disgraţia lui Ignat şi s’au pus bine cu şeful. Am descris înadins mai amănunţit, a­­ceste lupte de culise, pentru a pune în cuvenita lumină situaţia partidului libera din Covurlui: un şef a­tot­puternic, un partid fără valori, în care clocotesc însă tot soiul de patimi şi în care se dă o luptă aprigă pentru a ajunge cît mai a­­prape de şef. Persoana şefului se bucură de oare­­cari simpatii în Galaţi, din pricină că a ştiut, cu multă şiretenie, să cultive co­legiul I de cameră şi se arată afabil cu toată lumea, cîtă vreme nu-i cere un serviciu. Dar ca om politic, d. Orleanu n’a fă­cut nimic pentru Galaţi, deşi a fost pri­mar, senator, deputat, deşi era în gra­tiile d-lui Sturza şi cu d. Ionel Brătianu era în cei mai buni termeni. Din această pricina, precum şi din cauză că de la plecarea d-lui Atanasiu cetăţenii ce vo­tează în coleg. II şi III nu găsesc solici­tudinea nimănui, fără sfănţuială, d. Or­leanu începe să apară ceia ce a fost: un ambiţios egoist, a cărui ideal era să ajungă ministru. Că partidul liberal din Covurlui îşi va păstra oarecare forţă electorală este si­gur, ştiut fiind că un fost ministru gă­seşte totdeauna o oarecare clientelă, care să-i facă servicii în speranţa unei viitoare situaţii de ministru, situaţie în care va putea — cel puţin aşa cred nai­vii —să răsplătească bunele servicii de opoziţie. Dar acest partid va suferi enorm, dacă în o viitoare combinaţie liberală, d. Or­leanu va rămînea simplu fost. Căci în gruparea covurluiană în afară de d. Or­leanu sunt numai 2—3 tineri cu oare­care talent, dar lipsiţi de iniţiativă şi energie. _______ OPINIA sonalului superior oamenilor de ştiinţă, iar dreptul de control ştiinţific al ser­viciului sanitar şi al întrebuinţării bud­getului, trebue încredinţat unui consi­liu stabil compus din tot ce avem mai experimentat şi competent în ştiinţele sanitare. In tot cazul însă putem să reducem fără pierdere pentru sănătatea publică, o bună parte din sumele mari cerute pentru noua lege. In astfel de condiţiuni şi cu mai multe alte modificări esenţiale, deşi de mai mică importanţă, legea nouă, care va fi deci aceea a fostului consiliu sa­nitar, suntem încredinţaţi că va putea îndrepta sănătatea publică“. STRUNA ZILEI CONSECVENŢA «Neamul Hominesc» des­pre candidatura d-rului Ma­­nicatide: «N’a scris nici­odată un rînd pentru jidani.» Doctore, să nu te superi De ’ntrebări prea indiacrete : Pentru eşti ori le eşti contra Cînd le scrii.. reţete ? Informaţii şi Legea sanitară»­­Un ziar liberal este int­inat, că primul proi­et ce Şi - a discuta în secţiun­ile Camerei, va fi apel privitor la ref­rina legei sanitare. Raportor va fi ales d. p­of. dr. Stoicescu. □ A. S . Principele Ferdinand a plecait ieri să asiste la înmormîn­­tarea R­egelui Leopo­d. A. S, care era însoţit de d. căpi­tan Mânu, va sta trei zile în Bri­­x­lies. Ql Directorul casei de credit şi e­­conomie a corpului telegrafo-poştal,­­1. Brătescu, a dispărut. El a lăsat o scrisoare prin care anun­ţă că se va s’nncide. Ac­tualmîrte se cerceteazâ scrip­tele casei de ajutor.­­ In cursul acestei luni se va face con­plectarea parochiilor vacante din Eparhia Moldovei şi Sucevei. 4 V­i LIters-ŞtilBts-Arte lorga-Creangă. — Directorul „Nea­mului Boroîneao* desminte ştirea dată da „Opinia“, că ar fi atacat în­­tr’o re beuiâ întrunire sau şezătoare naţionalistă, memoria şi activitatea ui loan Creangă. Dar Cotiţa însăşi, prin care dezminte informaţia, nu are de cît s’o confirme. Ca dovadă că d. N. Iorga are „un dinte“ în contra marelui, scriitor şi că i-o conte­stă chiar o asemenea ca­litate—de scriitor mare, propriu zis —ne poate servi notiţa, — „însemna­rea“ cu care răspunde la o anchetă a publicaţiunii brădene „Ion Crean­gă“ pe luna Decembrie. Ei sună astf­eiiu : „Ori a­re încerc­re de-a face de Cr­eangă o personalitate literară in afară de cara­terul său reprezentativ, de om de popor, care a ştiut să nu fie de­cît poporul, aşa de simplu şi prin aceasta aşi de mare, e­u gre­­şala“. Cine cunoaşte aria d-lui K­u­ga, spe­cialitatea Iord­a­.nt neizbutita de a întortorhia frazele şi gîndinle şi de a le trăda în acelaşi timp, n’are de cit să alătureze această însemnare de notiţa din „Neamul“ şi va avea gîndul apostolului de la Vălenii de Munte.* Articolele publicate de d. profesor dr. N. Leon în chestia liberei gîndiri şi po­­lemicile în aceeaşi chestiune cu d. A. C. Cuza vor apare zilele aceste in bro­­ şură.* Despre celebra artistă japoneză Sada- Yacco se ştie că avut mult timp legă­turi cu prinţul Ito, asasinat nu de mult la Charbin. Un ziarist a isbutit să afle de la dînsa un mare număr de amintiri interesante asupra fostului ei „protector“ care descoperise în tînâra şi necunos­cuta „Geisha“ marele talent şi... alte ca­lităţi.* Dificultăţile au şi început pentru.. ve­sela moştenitoare sau vesela văduvă a Regelui Belgiei, Baroneasa de Vaughan, impresariul Marquet i-a intentat un pro­ces cerînd suma de 200 000 de lei ce i-ar fi promis baroneasa şi pe care nu i-a dat-o în scop de a întemeia o mare agentură tetrală. Curat... teatru ! Maiorul Parseval, renumit aeronaut a fost numit privat—docent la o şcoală po­­litecnică din Charlottenburg pentru ştiinţa navigaţiunii şi tehnicei aeriane. ♦ A apărut No. 3 din anul II (luna Noem­­brie 1909) al revistei literare culturale „Dunărea de Jos“ cu următorul cuprins: M. Sadoveanu, Scriitorii tineri înain­tea publicului român.—Cronica.—C. Z. Buzdugan, O Ţara mea! (sonet.—Dr. N. Lapteş, Combaterea sifilisului la sate şi noua organizare sanitară.—I Dragă­nescu, Noapte de toamnă (poezie)—Clau­dia Cridim, Maxime, după Larochefou­­cauld.—G Dumitriu La mînăstirea Rişca, G.T. Şerbănescu, Melancolie (poezie) — Cridim, Aforisme.—Const. I. Florea, O­­raşul Galaţi şi tendinţele de industriali­zare.— Preot I. C. Beldie, Intre morminte, mic studiu asupra epitafurilor.—Mihai A­­dam, Ceas groaznic (poezie)—Patriciu Smulţi, Puterea ştiinţei. Puterea lui Dum­nezeu.—C. Z. Buzdugan, Acolo, (poezie ). Târăbuţă, Cămătărie (poezie).—Emil Teodoru, Pe culmile „Omului“.—D. N. Panaitescu, Congresul băncilor populare. * Candidaţii partidului conservator­­democrat la alegerile parţiale sunt Pentru colegiul I de Senat din Vas- Ini: d. Pavel Gorgos, fost deputat. Pentru colegiul I de Senat din Mus­­cel: d. general Geanoglu. Pentru colegiul II de Senat din lași: d Gh. Lascăr, profesor, fost pri­mar. Pentru colegiul II de Cameră din Ilfov: d. D. p. Momir fost prefect al Capitalei. Pentru colegiul II de Cameră din Tutova: d. Th. lamandi, fost deputat. □ Astă seară, 7 Decembrie, la orele 8 jum., d-na Maria C. Buţurea­­nu îşi va continua conferenţa sa despre: Cum mi am întrebuinţat un concediu, şi va vorbi despre : Interio­rul unei gospodării, Petrecerile, Re­ligie, Soc. de binefacere, L’armér du salut, Femei. □ O mişcare se va face în corpul te­­legrafo-poştal, pe ziua de 1 Ianuarie st. n. □ Pentru serbătorile Crăciunului şi anului nou se pregătesc Inimoase ser­bări la societatea de gimnastică, sport şi muzică Se va organiza un frumos pom de Crăciun, pentru care s-a comandat nu­meroase surprize şi jucării din străi­nătate. După anul nou va avea loc un mare bal costumat. □ Miniştrii­ de comerţ, cu începe­­rea anului viitor, va edita pe lîngăt f­aia sa de informaţiuni comerciale ce apare de două ori pe lună, şi o listă de preţurile curente en gros a­­supra cl­ientelor articole pe pieţele din ţară. □ Cu începere de astă­zi, servi­­ciul divin , biserica sf­ lui Spiridon, a fost suspendat p&nă in ziua hra­mului. Aceasta din cauza marilor pregă­tiri ce s’au făcut in biserică. □ Operaţiunile comisiunei pentru centralisarea tinerilor înscrişi pe tabela de recensemînt a clasei anului 1911 s’au terminat. Q Ministerul de rezboi a trimes un ordin depozitului de recrutare, prin ca­re­­ face cunoscut că soldaţii scutiţi de mobilizare, adică acei care sunt func­ţionari, să fie scutiţi şi de serviciul de gardă. □ Printre copii din comuna Scobinţi s’a ivit epidemia de tuşă convulsivă. Cu ocazia sărbătorilor soldaţilor din­­ garnizoana locală, li se vor acorda permisiune de cîte opt zile, în două serii. □ Cu o deosebită solemnitate s’a o­­ficiat er­ hramul bisericei Sf. Neculai domnesc. Corul mitropolitan a acompaniat ser­viciul divin. La orele 10 şi jumătate s’a oficiat un Te-Deum, cu ocazia onomasticei Ţa­­­rului Rusiei, la care au asistat­ repre­­sentanţii puterilor străine şi autorită­ţile locale. După Te-Deum a urmat o recepţie la consulatul rusesc, din strada Unirea. Felicitările au fost primite de d. N. Brunner, Consulul Rusiei. □ Sîmbătă la orele 4 p. m. a încetat din viaţă în secţia d-lui dr. Juvara, de la spitalul Sf. Spiridon, d-na Elena A. Poni, soţia d lui Al. P. Poni, directorul epitropei Sf. Spiridon. D-na Poni, care era grav suferindă, a fost transportată Vineri noaptea la spital şi supusă unei grele operaţiuni. A doua zi Sîmbătă, la orele 4 a înce­tat din viaţă. Corpul defunctei a fost depusă la bi­serica Sf. Spiridon. Imormîntarea va avea loc mine Marţi 8 Decembrie. Condoleanţele noastre nemîngăiatului apţ şi îndureratei familii. Sîmbătă seara, la orele 8 şi ju­mătate a avut loc la cercul didactic din strada Lăpuşneanu concertul eminentului violonist d. M Barbu, cu bine­voitorul concurs al d-lui D. Dimitriu, harnicul şef al corului Mitropolitan. D. Dim. Dimitriu a executat mai multe bucăţi corale, răsplătit cu lungi aplauze şi ovaţiuni. D. M. Barbu a executat, în mod de­­săvîrşit, bucăţile deja anunţate. Membrii cercului au felicitat pe d. Barbu, mulţumindu-i în acelaşi timp pen­tru concursul dat. Au asistat 50 de profesori, membri ai cercului, cu familiile lor. DIVE*** — Societatea „Regina Elisabeta“ din Iaşi, a fost scutită de taxa timbrului poştal pentru corespondenţa sa. — O serbare a avut ori la fabrica de tutun, cu ocazia onomasticei directoru­lui, d. N. Teodorescu. Serbarea s’a început la orele 2 şi ju­mătate, corul f­abricei, compus din cei 1­00 lucrători şi lucrătoare, sub condu­cerea d­lui Albert Cirillo, a intonat mai multe cintece naţionale, după care una din lucrătoare a ţinut o cuvîntare, fe­­licitind pe director. Au urmat recituri după care d. Teodorescu, directorul fa­­bricei, într-o mică cuvîntare, a mulţu­mit lucrători­lor. A urmat apoi un bal.

Next