Opinia, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 883-907)
1909-12-08 / nr. 889
KALODONT PASTApePINŢI indispensabilă . FASARG’ sSohn^Cs/Viena-faris este însă cel mai important om politic din ţară, şi deci va prefera totdeauna pe medicul politician, omului de ştiinţă. Este o regulă generală că un om neorientat în o ştiinţă, dacă să amestecă în această ştiinţă fără a asculta pe oamenii speciali, întotdeauna va face greşeli. Dar se va zice că ministrul are şi pe directorul general, pe care’l va consulta. Și lnsă la noi miniştrii de interne au fost întotdeauna atît de autoritari încît arare ori s’a ascultat directorul general competent. Directorul a fost aproape întotdeauna un instrument docil al ministrului. Consiliul sanitar a fost subordonat directorului, aşa încît din această cauză serviciul sanitar era întotdeauna paralizat. Noua lege nu dă nici o garanţie că cel puţin Directorul să fie om competent. Dar se va zice că ministrul este patriot şi că va alege cîteodată şi pe cei recomandaţi de acest consiliu , să poate, dar experienţa a aratat contrariul. Dacă administraţia politică a fost în stare să pună toată administraţia sanitară ca să insulte în mod continuu un consiliu sanitar compus din oamenii de ştiinţă, cei mai distinşi din ţară, din cauză că pentru întăia oară în această ţară aceştia îşi făceau datoria impusă de legea sanitară , dacă să puneau persoane comice din camera deputaţilor ca să-l calomnieze şi să-l batjocorească pe acest consiliu, atare administraţiune va fi capabilă de orice faptă pentru a face ca puterea ministrului şi a omului politic să triumfe asupra omului de ştiinţă. Deci primul lucru ce se cere, pentru ca proiectul legei sanitare a guvernului să merite a fi chiar discutat este eliminarea acestui mic aliniat care face ca toate cheltuelile ce s’ar vota cu această lege să fie aruncate pe fereastră şi ca starea sanitară a ţărei să devină din ce în ce mai desperată. Cum proectul legei este în mare parte bazat pe proectul consiliului sanitar al asociaţiunei, cred că studiind bine modificările aduse de către guvern vor putea uşor descoperi şi denunţa atari dispoziţiuni dezastroase, astfel ca eliminîndu-se aceste, să rămînă o lege care în adevăr să corespundă nevoilor urgente ale ţării. ....Proectul guvernului intoduce o dispoziţiune strimtă şi neumană în admiterea la libera practică a medicilor (art. 8.1). Este neuman să creăm un regim excepţional pentru unii locuitori ai acestei ţări, născuţi în ţară şi fără a fi sub vreun protectorat străin. Nu este permis medicilor, ca oameni umani şi moderni, să oprească pe aceşti locuitori, cari nu sunt propriu zis străini să-şi poată face studiile lor şi în străinătate. Am arătat tendinţa primejdioasă a legii, de a alege pentru posturile mai importante protejaţii administaţiunei politice fără garanţii serioase (art. 12, alin. 59). Elimînd aliniatul respectiv, rămîne ca fie consiliul sanitar, fie un consiliu permanent, care însă va trebui complectat cu profesorul de igienă şi cu cel de bacteriologie din Bucureşti, să aleagă cu majoritatea voturilor, inspectori, etc. Printre aceştia inspectorii tehnici, vor trebui să fi fost cel puţin 3 ani, asistenţi într’un laborator universitar de igienă sau de bacteriologie. Asemenea condiţiuni trebue să fie împlinite şi de candidaţii pentru posturile de şefi de laboratorii bacteriologice. Nu este admisibil ca aceşti şefi de laborator să fie veterinari, căci veterinarii nu cunosc boalele omeneşti cu care să se ocupe în prima linie şeful laboratorului de bacteriologie. In ce priveşte crearea inspectorilor regionali (art. 31) în locul medicilor de judeţe, aceasta nu este nici o trebuinţă reală şi nici o economie, căci se crează pe lîngă dînşii funcţiuni noi de medici letjişti. Sunt cu totul în contra acestor despărţiri, căci : 1) Cu înmulţirea funcţiunilor sanitare, medicul regional pus peste 2 judeţe, nu va putea urmări, de aproape serviciul sanitar şi medical ; 2) Lucrînd în înţelegere cu prefectul va fi o conlucrare continuă şi un control al activităţii medicului mai de aproape, dacă medicul este numit pentru un singur judeţ. 3) Nu este de recomandat că medicul legist să fie un simplu ajutor al justiţiei. Justiţia are alte puncte de vedere şi alte legi decît medicul. Acesta, ca medic legist, trebue să-şi păstreze nu numai independenţa dar şi mentalitatea sa umană de medic şi să privească crimele ca savant modern, din punctul de vedere medical şi umanitar. După părerea mea unica cheltueală indispensabilă, care însă va fi mai mică pentru anii viitori şi se va desfiinţa treptat până peste aproape 10 ani va fi de vânzare la: PARFUMERII, FARMACII, DROGUERII etc. augmentarea numărului medicilor de circumscripţii. (Art. 32). Aceasta nu va recere deocamdată decît poate 1 milion în anul intăi, căci nu se vor găsi decât 50—100 medici pregătiţi pentru aceste posturi. In a doua linie va trebui îmulţit în mod grăbit numărul moaşelor rurale. Am arătat în mai multe rînduri că pînă la complectarea numărului necesar de moaş°, 1 an de studiu e suficient astfel cum să practică în cele mai multe state civilizate, însă şi în acest caz ar trebui trimise cel puţin 200 femei anual pentru a învăţa moşitul. Este primejdios că proiectul guvernului cere şi pentru comunele rurale o pregătire de 2 ani, căci astfel nici după 20 ani nu vom avea numărul necesar de moaşe pentru a garanta vitalitatea populaţiunei rurale. Dacă guvernul insistă că chiar de acuma învăţămîntul moşitului pentru moaşele rurale să fie de doi ani, atunci un număr şi mai mare de moaşe trebue pregătit în fiecare an aceea ce nu se poate face din cauza lipsei de material de faceri, şi pentru că un aşa mare număr de eleve nu poate fi mărit şi preparat deodată în mod practic. Pentru acest scop precum şi pentru înmulţirea agenţilor sanitari, cred că va trebui asemenea aproximativ 1 milion pe an. Celelalte înmulţiri de cheltueli sunt mult mai puţin urgente. Crearea de 14 inspectori generali şi technici, crearea de sute de locuri de veterinari pentru circumscripţiuni relativ mici, crearea de 7 laboratoare nu sunt trebuinţe reale. Putem să ne mărginim foarte bine cu numărul pe jumătate al inspectorilor cari şi astăzi au prea puţină ocupaţie, şi de încă un laborator în provincie spre exemplu la Craiova, şi să lăsăm deocamdată la o parte cele două laboratoare chimice de la Bucureşti şi Iaşi, unde sunt destule laboratorii cari pot fi însărcinate cu examenele chimice sanitare. Ţara noastră e mica şi cum posedăm un număr atit de mare de laboratorii de bacteriologie la Bucureşti precum şi în Galaţi, Sulina, Constanţa crearea de un nou laborator la Craiova este suficientă. Este absurd faptul că în proectul guvernului din ură personală s a suprimat din lege institutul de bacteriologie din Bucureşti care ca organ sanitar era creat pe lingă ministerul de interne, ca să serve pentru cercetări sanitare şi pentru combaterea infecţiunilor, întocmai ca Gessundheitamt in Germania. In locul acestui institut deja existent, şi care a lucrat şi ca institut sanitar fără o altă cheltuială, proiectul guvernului crează nişte laboratorii în provincie neavînd nici o competenţă. Asemenea va fi cu totul suficient dacă deocamdată se va crea jumătatea posturilor noi de veterinari prevăzute în proectul guvernului , fiecare pentru un număr mai mare de comune. De o parte medicina veterinară nu prezintă nici aceiaşi urgenţă, nici aceiaşi eficacitate în căutarea boalelor de animale ca şi medicina umană, valoarea unui animal neputînd fi comparată cu acea a unui om ; de altă parte înmulţirea ceva mai mare a medicilor veterinari şi a revizorilor de vite vor da destule garanţii pentru descoperirea şi combaterea epizootiilor. Astfel deci, după planul nouru, cheltuilile nu lgea nouă sanitară se vor putea reduce în mod sensibil, mai cu seamă dacă ne vom limita deocamdată la o augumentare mai modestă a lefurilor şi a diurnelor acelor funcţionari, care chiar astăzi sunt la noi mai bine retribuiți dent în străinătate. Va să zică se va putea economisi o bună parte din sumele noi recerute prin legea guvernului fără ca prin aceasta serviciul sanitar să sufere. .. .O altă lipsă gravă a proiectului, este că nu se îngrijește ca asanarea localităților să fie executată de oameni competenţi. Suntem convinşi că pentru acestea ca şi în alte ţări civilizate, trebue creat un corp de ingineri sanitari, pregătiţi anume pentru acest scop, fiind ataşaţi direcţiunei sanitare şi lucrînd după indicaţiunea ei, şi a consiliului sanitar superior. Dacă aducerea apei de băut va fi încredinţată inginerilor nepregătiţi, tot fondul de asanare se va cheltui fără mare folos. In rezumat, prin proiectul său de lege sanitară, „guvenul propune o augumentare a budgetului cu mai multe milioane ; pe de altă parte caută să anihileze prin o singură frază, prin care exclude oameni competenţi cu totul de la alegerea celor mai importanţi funcţionari sanitari, toată eficacitatea legii şi face ca sumele mari cerute să fie zadarnice. O lege bună trebue în prima linie să dea cuvîntul hotărîtor în alegerea per „Opinia“ la Galaţi Situaţia liberalilor. Partidul liberal din Covurlui este numeros şi în aparenţă tare. In el sunt prea puţine valori şi ramperii albi, deoarece, în dorinţa lui de domnie absolutistă, d. Mihail Orleanu, şeful partidului, a făcut să fugă din organizare „cadrele vechi“. Din tineret, în jurul d-lui Orleanu au rămas numai nonvalorile din partid—cu 2—3 excepţii—şi o mică şleahtă de generoşi setoşi de îmbogăţire repede. Pînă mai anul trecut d. Orleanu avea asociat Igilonducerea partidului pe d. Atanasiu,a actual prefect de Tulcea. Acesta, meşter în treburi electorale, cultiva diferite colegii A început cu al treilea şi cu al doilea şi îşi creiase o bună popularitate. Nenorocirea sa a fost că s'a ciocnit cu interesele alegătorilor din primul colegiu de cameră, colegiu pe care îl cultivă de multă vreme d. Orleanu. Numeroşi alegători din acest colegiu, fiind proprietari rurali şi d. Atanisiu amestecînduse în daraverile lor, cam ca dr. Lupu de la Huşi, ei s’au plîns d lui Orleanu şi ameninţau cu achitarea poliţei pentru viitor. Dl. Orleanu cerînd fostului prefect de Covurlui s’o lese mai moale, acesta a imputat şefului său că „nu face politică de partid, ci urmăreşte clientelă personală“. Şeful liberalilor pe deoparte adînc jignit, fricos pe de altă parte că Atanasiu urmăreşte şefia de partid, a ascultat şoaptele camarilei sale şi a cerut isgonirea d-lui Atanasiu de la Galaţi. După plecarea d-lui Atanasiu a ajuns sub şef Alex. Ignat. Acest om lipsit de orice valoare, de orice cultură, meşter numai în afaceri de misiţie şi cămătărie, n’a scăpat ocazia, ce i se prezenta, de a se folosi de situaţia ce capatase şi a şi profitat de toate căile permise şi nepermise. Mai cu deosebire a ştiut Ignat să speculeze trecerea sa pe linge magistraţi. Direct şi prin misiţi a atras în mrejale sale pe toţi naivii, cari cred că procesele se cîştigă de omul politic, nu de talentul şi priceperea advocatului. Cu sistemul acesta Ignat punea mîna pe tot felul de afaceri şi nu se sfia chiar să înlesnească felurite abateri de la legi şi tot soiul de excrocherii. Ziarele opoziţiei locale au dus campanii înverşunate contra d-lui Ignat pe temeiul diferitelor afaceri ce înlesnise în schimbul onorariilor grase şi contra intereselor publice. Dar d. Orleanu era surd la toate protestările, până cînd amestecul lui Igna în murdara afacere Stavride i-a deschis ochii şi după ce Orleanu a ajuns ministru a şi dat măsură de ce stimă mai păstrează d lui Alex Ignat Acum se poate socoti ca scos din rînduri fostu sub şef, mai ales că cei doi-trei tineri mai curăţei ce numără partidul au profitat repede de disgraţia lui Ignat şi s’au pus bine cu şeful. Am descris înadins mai amănunţit, aceste lupte de culise, pentru a pune în cuvenita lumină situaţia partidului libera din Covurlui: un şef atotputernic, un partid fără valori, în care clocotesc însă tot soiul de patimi şi în care se dă o luptă aprigă pentru a ajunge cît mai aprape de şef. Persoana şefului se bucură de oarecari simpatii în Galaţi, din pricină că a ştiut, cu multă şiretenie, să cultive colegiul I de cameră şi se arată afabil cu toată lumea, cîtă vreme nu-i cere un serviciu. Dar ca om politic, d. Orleanu n’a făcut nimic pentru Galaţi, deşi a fost primar, senator, deputat, deşi era în gratiile d-lui Sturza şi cu d. Ionel Brătianu era în cei mai buni termeni. Din această pricina, precum şi din cauză că de la plecarea d-lui Atanasiu cetăţenii ce votează în coleg. II şi III nu găsesc solicitudinea nimănui, fără sfănţuială, d. Orleanu începe să apară ceia ce a fost: un ambiţios egoist, a cărui ideal era să ajungă ministru. Că partidul liberal din Covurlui îşi va păstra oarecare forţă electorală este sigur, ştiut fiind că un fost ministru găseşte totdeauna o oarecare clientelă, care să-i facă servicii în speranţa unei viitoare situaţii de ministru, situaţie în care va putea — cel puţin aşa cred naivii —să răsplătească bunele servicii de opoziţie. Dar acest partid va suferi enorm, dacă în o viitoare combinaţie liberală, d. Orleanu va rămînea simplu fost. Căci în gruparea covurluiană în afară de d. Orleanu sunt numai 2—3 tineri cu oarecare talent, dar lipsiţi de iniţiativă şi energie. _______ OPINIA sonalului superior oamenilor de ştiinţă, iar dreptul de control ştiinţific al serviciului sanitar şi al întrebuinţării budgetului, trebue încredinţat unui consiliu stabil compus din tot ce avem mai experimentat şi competent în ştiinţele sanitare. In tot cazul însă putem să reducem fără pierdere pentru sănătatea publică, o bună parte din sumele mari cerute pentru noua lege. In astfel de condiţiuni şi cu mai multe alte modificări esenţiale, deşi de mai mică importanţă, legea nouă, care va fi deci aceea a fostului consiliu sanitar, suntem încredinţaţi că va putea îndrepta sănătatea publică“. STRUNA ZILEI CONSECVENŢA «Neamul Hominesc» despre candidatura d-rului Manicatide: «N’a scris niciodată un rînd pentru jidani.» Doctore, să nu te superi De ’ntrebări prea indiacrete : Pentru eşti ori le eşti contra Cînd le scrii.. reţete ? Informaţii şi Legea sanitară»Un ziar liberal este intinat, că primul proiet ce Şi - a discuta în secţiunile Camerei, va fi apel privitor la refrina legei sanitare. Raportor va fi ales d. pof. dr. Stoicescu. □ A. S . Principele Ferdinand a plecait ieri să asiste la înmormîntarea Regelui Leopod. A. S, care era însoţit de d. căpitan Mânu, va sta trei zile în Brixlies. Ql Directorul casei de credit şi economie a corpului telegrafo-poştal,1. Brătescu, a dispărut. El a lăsat o scrisoare prin care anunţă că se va s’nncide. Actualmîrte se cerceteazâ scriptele casei de ajutor. In cursul acestei luni se va face conplectarea parochiilor vacante din Eparhia Moldovei şi Sucevei. 4 Vi LIters-ŞtilBts-Arte lorga-Creangă. — Directorul „Neamului Boroîneao* desminte ştirea dată da „Opinia“, că ar fi atacat într’o re beuiâ întrunire sau şezătoare naţionalistă, memoria şi activitatea ui loan Creangă. Dar Cotiţa însăşi, prin care dezminte informaţia, nu are de cît s’o confirme. Ca dovadă că d. N. Iorga are „un dinte“ în contra marelui, scriitor şi că i-o contestă chiar o asemenea calitate—de scriitor mare, propriu zis —ne poate servi notiţa, — „însemnarea“ cu care răspunde la o anchetă a publicaţiunii brădene „Ion Creangă“ pe luna Decembrie. Ei sună astfeiiu : „Ori are încercre de-a face de Creangă o personalitate literară in afară de caraterul său reprezentativ, de om de popor, care a ştiut să nu fie decît poporul, aşa de simplu şi prin aceasta aşi de mare, eu greşala“. Cine cunoaşte aria d-lui Kuga, specialitatea Iorda.nt neizbutita de a întortorhia frazele şi gîndinle şi de a le trăda în acelaşi timp, n’are de cit să alătureze această însemnare de notiţa din „Neamul“ şi va avea gîndul apostolului de la Vălenii de Munte.* Articolele publicate de d. profesor dr. N. Leon în chestia liberei gîndiri şi polemicile în aceeaşi chestiune cu d. A. C. Cuza vor apare zilele aceste in bro şură.* Despre celebra artistă japoneză Sada- Yacco se ştie că avut mult timp legături cu prinţul Ito, asasinat nu de mult la Charbin. Un ziarist a isbutit să afle de la dînsa un mare număr de amintiri interesante asupra fostului ei „protector“ care descoperise în tînâra şi necunoscuta „Geisha“ marele talent şi... alte calităţi.* Dificultăţile au şi început pentru.. vesela moştenitoare sau vesela văduvă a Regelui Belgiei, Baroneasa de Vaughan, impresariul Marquet i-a intentat un proces cerînd suma de 200 000 de lei ce i-ar fi promis baroneasa şi pe care nu i-a dat-o în scop de a întemeia o mare agentură tetrală. Curat... teatru ! Maiorul Parseval, renumit aeronaut a fost numit privat—docent la o şcoală politecnică din Charlottenburg pentru ştiinţa navigaţiunii şi tehnicei aeriane. ♦ A apărut No. 3 din anul II (luna Noembrie 1909) al revistei literare culturale „Dunărea de Jos“ cu următorul cuprins: M. Sadoveanu, Scriitorii tineri înaintea publicului român.—Cronica.—C. Z. Buzdugan, O Ţara mea! (sonet.—Dr. N. Lapteş, Combaterea sifilisului la sate şi noua organizare sanitară.—I Dragănescu, Noapte de toamnă (poezie)—Claudia Cridim, Maxime, după Larochefoucauld.—G Dumitriu La mînăstirea Rişca, G.T. Şerbănescu, Melancolie (poezie) — Cridim, Aforisme.—Const. I. Florea, Oraşul Galaţi şi tendinţele de industrializare.— Preot I. C. Beldie, Intre morminte, mic studiu asupra epitafurilor.—Mihai Adam, Ceas groaznic (poezie)—Patriciu Smulţi, Puterea ştiinţei. Puterea lui Dumnezeu.—C. Z. Buzdugan, Acolo, (poezie ). Târăbuţă, Cămătărie (poezie).—Emil Teodoru, Pe culmile „Omului“.—D. N. Panaitescu, Congresul băncilor populare. * Candidaţii partidului conservatordemocrat la alegerile parţiale sunt Pentru colegiul I de Senat din Vas- Ini: d. Pavel Gorgos, fost deputat. Pentru colegiul I de Senat din Muscel: d. general Geanoglu. Pentru colegiul II de Senat din lași: d Gh. Lascăr, profesor, fost primar. Pentru colegiul II de Cameră din Ilfov: d. D. p. Momir fost prefect al Capitalei. Pentru colegiul II de Cameră din Tutova: d. Th. lamandi, fost deputat. □ Astă seară, 7 Decembrie, la orele 8 jum., d-na Maria C. Buţureanu îşi va continua conferenţa sa despre: Cum mi am întrebuinţat un concediu, şi va vorbi despre : Interiorul unei gospodării, Petrecerile, Religie, Soc. de binefacere, L’armér du salut, Femei. □ O mişcare se va face în corpul telegrafo-poştal, pe ziua de 1 Ianuarie st. n. □ Pentru serbătorile Crăciunului şi anului nou se pregătesc Inimoase serbări la societatea de gimnastică, sport şi muzică Se va organiza un frumos pom de Crăciun, pentru care s-a comandat numeroase surprize şi jucării din străinătate. După anul nou va avea loc un mare bal costumat. □ Miniştrii de comerţ, cu începerea anului viitor, va edita pe lîngăt faia sa de informaţiuni comerciale ce apare de două ori pe lună, şi o listă de preţurile curente en gros asupra clientelor articole pe pieţele din ţară. □ Cu începere de astăzi, serviciul divin , biserica sf lui Spiridon, a fost suspendat p&nă in ziua hramului. Aceasta din cauza marilor pregătiri ce s’au făcut in biserică. □ Operaţiunile comisiunei pentru centralisarea tinerilor înscrişi pe tabela de recensemînt a clasei anului 1911 s’au terminat. Q Ministerul de rezboi a trimes un ordin depozitului de recrutare, prin care face cunoscut că soldaţii scutiţi de mobilizare, adică acei care sunt funcţionari, să fie scutiţi şi de serviciul de gardă. □ Printre copii din comuna Scobinţi s’a ivit epidemia de tuşă convulsivă. Cu ocazia sărbătorilor soldaţilor din garnizoana locală, li se vor acorda permisiune de cîte opt zile, în două serii. □ Cu o deosebită solemnitate s’a oficiat er hramul bisericei Sf. Neculai domnesc. Corul mitropolitan a acompaniat serviciul divin. La orele 10 şi jumătate s’a oficiat un Te-Deum, cu ocazia onomasticei Ţarului Rusiei, la care au asistat representanţii puterilor străine şi autorităţile locale. După Te-Deum a urmat o recepţie la consulatul rusesc, din strada Unirea. Felicitările au fost primite de d. N. Brunner, Consulul Rusiei. □ Sîmbătă la orele 4 p. m. a încetat din viaţă în secţia d-lui dr. Juvara, de la spitalul Sf. Spiridon, d-na Elena A. Poni, soţia d lui Al. P. Poni, directorul epitropei Sf. Spiridon. D-na Poni, care era grav suferindă, a fost transportată Vineri noaptea la spital şi supusă unei grele operaţiuni. A doua zi Sîmbătă, la orele 4 a încetat din viaţă. Corpul defunctei a fost depusă la biserica Sf. Spiridon. Imormîntarea va avea loc mine Marţi 8 Decembrie. Condoleanţele noastre nemîngăiatului apţ şi îndureratei familii. Sîmbătă seara, la orele 8 şi jumătate a avut loc la cercul didactic din strada Lăpuşneanu concertul eminentului violonist d. M Barbu, cu binevoitorul concurs al d-lui D. Dimitriu, harnicul şef al corului Mitropolitan. D. Dim. Dimitriu a executat mai multe bucăţi corale, răsplătit cu lungi aplauze şi ovaţiuni. D. M. Barbu a executat, în mod desăvîrşit, bucăţile deja anunţate. Membrii cercului au felicitat pe d. Barbu, mulţumindu-i în acelaşi timp pentru concursul dat. Au asistat 50 de profesori, membri ai cercului, cu familiile lor. DIVE*** — Societatea „Regina Elisabeta“ din Iaşi, a fost scutită de taxa timbrului poştal pentru corespondenţa sa. — O serbare a avut ori la fabrica de tutun, cu ocazia onomasticei directorului, d. N. Teodorescu. Serbarea s’a început la orele 2 şi jumătate, corul fabricei, compus din cei 100 lucrători şi lucrătoare, sub conducerea dlui Albert Cirillo, a intonat mai multe cintece naţionale, după care una din lucrătoare a ţinut o cuvîntare, felicitind pe director. Au urmat recituri după care d. Teodorescu, directorul fabricei, într-o mică cuvîntare, a mulţumit lucrătorilor. A urmat apoi un bal.