Opinia, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 1413-1435)

1911-10-14 / nr. 1423

KALODONT T­UBOF PASTAdePINTI# v indispensabilă .1 19 FASARG’5 SQhn«xO,Vi8na­firi^^£]2^ însuşi şi încă dintre cei mai documen­taţi. E de semnalat între altele capito­lul întitulat „Pentru birul şi darurile ce dă Moldova porţii otomaniceşti“ şi din care cităm un pasagiu mai lung : „Din vremi de lucru care s’au ivit ar­matele turceşti la ţărmurile Dunării şi pînă în zilele lui Ştefan Voevod cel Mare, şi-au apărat Moldovenii tot d­e vitejie slobozenia lor, neplecîndu şi gru­mazii sub jugul străin, sau să se înşele nici prin măguliri, nici prin jurăminte mari, dar nici prin pilda megieșilor lor, adică a Muntenilor. Iar cum că Domnii Moldovii de multe ori au dat bani la turci, precum arată hronografiile Patriei noastre, nici noi nu ne dăm înlături. ...Insă alt bir care să fi fost neconte­nit în toată vremea nu au putut să li se arunce lor de la nimine, pînă după vremea lui Ştefan cel Mare ; căci atunci fiul său Bogdan Chiorul, din porunca tatălui său, după cum se zice, a închi­nat ţara turcilor, cu aşezămînt ca să le dea pe an cite patru mii de galbeni, 40 cai şi 24 şoimi; însă nu ca bir, ci numai ca semn de închinăciune. Tot după această tocmeală, cînd era să meargă însuşi împăratul la război, a­­tunci avea să trimeată şi el la oastea turcească patru mii de Moldoveni. Această tocmeală cu aşezămînt a ţi­nut aproape un veac, pentru că turcii fiind mulţumiţi că au pus numai funia în capul zimbrului Moldovenesc, nu au cutezat să o scurteze pînă ce nu i’au îmblînzit. Iar mai pe urmă, după răscoala lui loan Armeanul, fiind scurse de toate puterile moldovenilor au făcut turcii început ca să ceară de la Petru Voevod Șchiopul, următorul lui Ioan, cîte două­sprezece mii galbeni ca un bir, sau ba raciu ; și măcar că boerii s’au plecat la aceasta, dar Petru nu a voit să pri­mească, pentru ca să nu îşi pricinuiască în urmă o defăimare, că a pricinuit el întîiu bir Moldi­vii, ci părăsindu-şi scau­nul, s’a dus la Ardeal, la moşiile sale, şi în locul lui au pus turcii pe Iancu Sasul, un om hapsîn şi tiran, Sardana­­paluî Moldovenilor, care a primit şi a învoit turcilor toate cele ce cereau ei, numai ca să dobîndească Domnia. Căci el nu avea frică că îşi va vătăma nu­mele său cel bun, pentru că nici nu l’a avut vre-odată. Iar apoi mai în ur­mă după aceia, ispitindu-se Domnii de multe ori ca să-şi lepede jugul şi mai ales cînd se întîmplă şi alte tulburăr­i în ţară, au găsit turcii vreme cu prilej de au mai mărit birul acela, în­cît a­­cei douăsprezece mii de galbeni, adică treizeci de mii lei s’au suit la nouăzeci şi şapte mii; cinci sute lei, cari se plă­tesc acum la visteria curţii turceşti. Pentru ridicarea banilor acestora, cînd nu sunt turcii încurcaţi în război cu alte stăpîniri din Europa, trimit ei la Moldova pe tot anul, cîte o slugă din cele de taină de ai Iod pârâtului, cu nume de Hazne Agasi. Acesta după ce soseşte şi intră in oraş Cu mare pompă numără banii haraciului şi li dă iarăşi în seama Domniei, ca să­­ trimeată la Ţarigrad ; şi pentru această osteneală i se dăruiesc 11.250 lei, o blană de samur şi altele; ori i se dau 6 ani mai mulţi mai ales cînd se porunceşte în scrisoa­rea Vizirului, sau cînd este ştiut că a­­cel Hazin-Agasi are mare trecere la Imparaatul lui“. Dimitrie Cantemir stătue apoi cu de­talii asupra formalităţilor ce însoţesc depunerea birurilor. După care adaogă încă : „Osebit de baraciul acesta de peste an, pentru care am arătat acum, ma­ dă Moldova încă şi la Baierani sau Paştele Turcilor, ca un peşcheş împă­ratului 18 750 lei şi două blăni, una de samur, preţ de 3250 lei şi alta de rîs ; valideei Sultanului, adică mamei împă­ratului, 9.000 lei pentru seu de uns co­răbiile cele de oaste 18000 ; lui Chis­­lar-Agasi, 25000 lei şi o blană de mult preţ ; lui Chibaia 3750 şi o blană de samur , terberdarului 500 lei şi o blană de samur şi lui Bris­efendi 1720 lei şi o blană de samur. Celelalte daruri cari se impărţesc pe la slugile împăratului şi ale vizirului, postavuri, pinzuri de matase şi blăni de samur mai proaste, care se zice parce pentru că sunt făcute din picioarele samurilor, prea rare ori se cuprind în bani mai puţin de 6000 lei. La punerea Domnilor nu se plăteşte totdeauna o sumă potrivită ci se hotă­răşte plata după lăcomia de bani a vi­zirului şi după lăcomia de cinste a candidatului, adică a celui ce voieşte să ia Domnia ; măcar că obiceiul este ca să dea Impăratului 37000 lei ; Vali­dei Sultanului 5700; vizirului 22500 lui Chihaia 11250 ; sefterdarului 4500 şi lui Reis-efendi 750 lei. Darurile­­sau „bairam-peşcheş“ pen­tru celelalte slugi ale Curţii sau boeri se suie la 60.000 Iei“. Vremuri de umilire, — de sigur’dar fatale vremuri de restrişte din a căror umbră avea să resară şi lumina nea­­tîrnării viitoare. Vremuri în care se dez­brăca şi se despoia ţara de modeştii muncitori cu mîna, ca să se îmbrace slugile otomane în blăni de samur. Dar astă­zi par frumoase acele vre­muri, pentru că... sunt trecute şi uitate, par indeferente îndeajuns, ca să le pu­tem evoca fără a mai simţi umilinţa lor. AS. Casei spitalelor şi ospiciilor de vânzare la: IPARFUM­ERII, FARMACII , PROGUERII etc.‘ rîteze-Ştiinţe-nalile Constatări nevinovate Proiecte de statui curg astăzi Pentru ai artei prometei, Şi ieri trăind, piereau pe drumuri Şi nimeni nu gîndea la iei. In faţa gloriei postume Curaj să prindă scriitorul, Căci dacă vitreg e prezentul Mai... guraliv e viitorul, învaţă din ceaslovul vremii, Poete, tinere-autor: Slnt oameni cari mor trăind Şi nu trăesc de­cît cînd... mor. Contrast: Din ceata celor cari, ţanţoşi Pe scara gloriei^azi sue, Nici unul nu i pentru statue! Florian I. Bepescu. C.­Lung. ­ft. Spiridon din Iaşi SOCIETATEA ANONIMĂ____ Banca MOLDOVĂ Capital 1.000.000 lei Face ori­ce operaţiuni de bancă. Emite cecuri şi scrisori de acreditare asupra tuturor oraşelor mari din ţară, Europa, (Rusia) şi America. SCRISORI DE DEPUNERI LIBRETE DE** ECONOMII cu dobînda de 5 la DEBITUL mm et Dr. HKD De la Strunga — Strada de Sus No, 189 — Cu începere de la 10 Octombrie, preţurile produselor sunt următoa­rele : Kg. Litrul Delicioasa smântână centrifugată dulce. 2.60 Lapte de oi de munte. 1.40 Caşcaval grecesc 2.60 Excelentul unt pentru cafea, d­ar 5.00 Caş gras de munte și urdă dulce proaspătă. 2.00 Delicioasă brînzâ de munte nouă 1.60 Brânză de vaci proaspătă 0.60 Unt pentru gătit obișnuit 8.20 Adevărata grosime de porc topită. 2.60 Renumita brînză de burduf 2.80 Cașcaval de Penteleu. 2.80 Brînză de Brăila recolta de toamnă. 1.80 Zilnic ouă proaspete garantate 90­ ° Gervais romînesc pachetul 0.50 Lapte dulce proaspăt, se găseşte dimineața de la orele 5—11 a. m. și seara de la orele 5—9 p. m. analizat de on. serv. san. oca 0.50 litr. 0.35 Zilnic iaurt^proaspăt castronul mare 0.20 mic 0.15 Miere de Mai, gavanosul. 1.00 Zilnic se găseşte higienicul lapte bătut proaspăt, litr. 0.40 paharul. 0.10 Fructe proaspete : Pere pergamute Zilnic se găseşte renumitul must dulce. Debitul de Vinuri e aprovizionat cu cantităţi însemnate de vinuri naturale excelente, noi şi ,vechi, din podgoriile proprii, cari vinuri s’au pus în consu­maţii cu următoarele preţuri : Vin alb vechiu de masă 0 90 litru „ roş » » » 0.90 „ „ alb vechiu 1.10 , . roş » 1.10 , „ alb 1.30 „ , » , 5 „ 2.00 , „ Bordeaux de 5 ani 1.50 „ Vin vechiu de „Cotnari 150 litru Pentru comenzile de la 5 litr. în us se serveşte la domiciliu avizîn­­du-ne verbal sau prin o parte pos­adă str. de sus 189. No. Publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 24 octombrie, ora 1 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate, în cancelaria Epitro­­piei Generale din Iaşi, pentru vin­derea spre exploatare a următoare­lor parchete, arbori şi lemne de foc din pădurile Casei: 1) Din pădurea Coţofăneşti, jud. Putna, se vinde restul ramas neex­ploatat din parchetul No. 39 şi în­treg parchetul No. 40. Suprafaţa to­tală 110 h. 5000 m. p., 80 arbori re­zerve la hectar. Garanţia provizoră 6000 lei. 2) Din pădurea Vulpăşeşti, comuna Sagna, jud. Roman, parchetele No. 4, 5 şi 6 cu suprafaţa totală de 130 h. 5000 m. p. Una sută rezerve la hec­tar. Garanţia provizoră 4000 lei. 3) Din pădurea Orofteana, comuna Lunca, jud. Dorohoi, se vînd spre extragere un număr de 1657 rezerve de stejar, cu circonferenţa de la­­ m. 20 în sus, bani de lucru, dogărie şi construcţie. Garanţia provizoră 2600 lei. 4) Din pădurea Hreaţca, comuna Hreaţca, jud. Dorohoi, parchetele No. 14 şi 15, cu suprafaţa totală de 6­6. 6767 m. p. 80 rezerve la hec­tare. Garanţia provizorie 700 lei. 5) Din pădurea Ştreanga, comuna Mamorniţa jud. Dorohoi, parchetele No. 13 şi 14 cu suprafaţa totală de 6 h. 6204 m. p. 80 rezerve la hectar. Garan­ţia provizoră 700 lei. 6) Din pădurea Cotnari, comuna Cotnari, jud. Iaşi, parchetele No. 6, 7 şi 8, cu suprafaţa totală de 32 h. 3000 m. p. 100 rezerve la hectar. Ga­ranţia provizoră 800 lei. 7) Din pădurea Stavnic, comuna Voineşti, jud Iaşi, parchetele No. 3, 4 şi 5, cu suprafaţa totală de 24 h. 1000 m. p. 100 rezerve la hectar. Ga­ranţia provizoră 800 lei. 8) Din pădurea Chipereşti comuna Ţuţora, jud. Iaşi, parchetele No. 1 şi 2 cu suprafaţa totală de 6 h. 3095 m. p. Tăerea fără rezerve. Garanţia pro­vizoră 300 lei. 9) Din pădurea Popricani, comuna Rediu-Mitropoliei­, jud. Iaşi, parche­tele No. 1 şi 2, cu suprafaţa totală de 13­6. 5372 m. p. Tăerea fără re­­rezerve. Garanţia provizoră 800 lei. 10) Din pădurea Blăgeşti, comuna Valea lui loan, jud. Bacău, parche­tele No. 39 şi 40 şi restul rămas ne­exploatat din din parchetul No. 28. Suprafaţa totală 285 h. 0483 m. p. 80 rezerve la hectar. Garanţia provizo­ră 15000 lei. 11) Din pădurea Unţeşti-Iapa co­muna Unţeşti,jud. Tutova parchetele No. 1 şi 2 cu suprafaţa totală de 30 h. 3587 m. p.; tăere fără rezerve. Ga­­aranţia provizoră de 1000 Iei. INFORMAŢII □ Mîine, Vineri, fiind sărbătoa­rea Sfinta Paraschiva, ziarul nostru nu va apare. □ Administraţia comunală a dispus de a da vechiului antreprenor, conce­siunea serviciului­ barometric, neprezen­­tindu-se nici un alt concurent, la dife­ritele licitaţiuni ce s’au ţinut. □ Aflăm cu plăcere că amicul nos­tru V. I. Radu, ş’-a serbat ieri nunta de argint, odată cu d. G. S. Cristofor, epi­­trop la Sf. Spiridon. D-na Cristofor şi d-na I. Radu sunt surori şi măritate in aceeaşi zi. Urăm ambelor familii toate fericirile. □ Consiliul profesoral al facultăţii de medicină, a fost convocat pentru mline seară, pentru a lua cunoştiinţă de modificările introduse în regulamen­tul facultăţii, care a fost pus în armo­nie cu cel din Bucureşti. □ Administraţiunea comunală, proec­­tează a face nişte noi expropieri in piaţa Unirei, pentru a lărgi piaţa. Aceasta în urma aşezărei statuei lui Vodă Cuza. □ La şcoala de moşii, se va pune în curînd în aplicare noul regulament, în virtutea căruia, se va cere candidatelor din anul întăi, cel puţin 2 clase secun­dare. □ D. dr. Bardescu, directorul ge­neral al serviciului sanitar a făcut ori un raport verbal d-lui ministru de interne asupra situaţiei sanitare a ţărei, în raport cu mersul epide­miei de holeră. După datele d-lui Bardescu, ho­lera nu poate să ia proporţii mari pînă la primăvara. Făcîndu-se lucrări de asanare în cursul ernei în localităţile contami­nate şi urmîndu-se cu aplicarea ri­guroasă a măsurilor de suprave­ghere medicală, epidemia de holeră nu va putea să se întindă in cursul anului viitor. □ Piesele alese de celebra artistă Su­zanne Després pentru a fi reprezentate la Iaşi, vor atrage toată elita noastră intelectuală. Las Marionnetas care se va repre­zenta Mercuri 19 Octombrie a. c., ie ultimul mare succes al comediei franceze din Paris Suzana în Marquisa Fernande de Montclais ie extra­ordinară. La Sacrifice care se va reprezenta Joi 20 Octombrie a. c., ie ultimul mare succes al Suranei Després la Paris. Ce­lebra artistă în rolul Jeanninei atinge culmele artei dramatice. Din tot reper­toriul, aceste 2 piese au avut cele mai mare succese. La Viena şi Buda­pesta, unde a jucat zilele acestea, a trebuit să le repete în faţa unor săli archipiine. Trupa ce o secondează ie mai pre­sus de ori­ce laudă. Din ea fac parte emi­nenţii artişti ai teatrului parizian „L’ Oeuvre“ de sub conducerea renumită a d-lui Lugné Poe. Tot ce­­ elită s’a grăbit a-şi procura bilete la Agenţia Teatrală „Thalia“ (Ma­­ximovici), căreia li revine meritul de a organiza şi aceste două superbe spec­tacole. „­­rice anunţuri şi abo­namente se primesc de d. M. G. Mihaile­scu, admi­nistratorul ziarului, sin­gurul în drept a încasa orice sumă pentru tot ce priveşte administraţia a­­cestui ziar. □ Citim în Evenimentul: D. N. Petre , directorul Prefecturei, a făcut ori o minuţioasă inspecţie în co­munele Galata, Voineşti şi Miroslava. Harnicul director a făcut un docu­mentat referat d-lui Prefect Negruzzi, relativ la starea comunelor inspectate din toate punctele de vedere. Vrea să zică : ieri a inspectat minu­ţios trei comuni şi tot ieri a înaintat un documentat raport asupra acelor trei inspecţii. Iată un aviator... pedestru ! □ Comisiunea pentru recensemintul animalelor de cărătură, compusă din d-nii Maior Dejoianu, din regimentul 8 Artilerie Roman, preşedinte ; Ştiubei inspector de poliţie şi I. Ştefănescu de­legatul Primăriei comunei Iaşi, au în­ceput de azi dimineaţă clasarea anima­lelor la disp. l­ a. Q Direcţia c. f. r. a acordat fabricei de bere „Zimbru din Iaşi, o reducere de 75 la sută la transportarea fabrica­­ţiunilor ei. □ Regulamentul pentru ocuparea pos­turilor medicale în spitalele Spiridoniei nefiind încă aprobat, au fost amînate, sine die, atît concursul pentru ocupa­rea locului de primar, la secţia chirur­gicală din Iaşi, fixat pentru 1 Noem­­brie, cît şi acel de medic primar la Ia Tg.-Frumos, fixat pentru 23 No­­embrie. □ Domnul P. Botez a fost numit su­praveghetor şi ajutor de secretar la şcoala de Arte şi meserii din Iaşi. □ Creditele comunelor urbane. Ministerul de interne a adresat o circu­lară primăriilor comunelor urbane re­şedinţe de judeţe, prin care le face cu­noscut că, de-aci Înainte, ori­cînd va fi vorba de modificarea bugetului ordinar al comunei, prin sporirea fondului pen­tru deschiderea de credite suplimentare și extraordinare, să se înainteze minis­terului în­totdeauna cîte un tablou în care să se arate sumele ce s’au ordonan­țat din acel fond, pînă în ziua votării rectificării din buget, cum şi un alt tablou în care să se specifice, cel pu­ţin în trăsuri generale dacă nu amă­nunţit, cheltuelele ce urmează a se a­­coperi din noua sumă cu care se spo­reşte fondul pentru deschiderea de cre­dite. Această regulă, impusă de ministerul de finanţe pentru creditele cerute din bugetul Statului, se va aplica cu stric­teţe şi comunele urbane. Fără aceste desluşiri ministerul nu va putea acor­da deschidere de credite, nici modifica bugetul. □ D. N. Negru, licenţiat în fisico­­chimice şi electricitate, a fost numit profesor al liceului din Bîrlad, pe ziua de 15 octombrie. „ Astă­zi pe la orele 2, trecătorii din piaţa Cuza Vodă, au fost alarmaţi de nişte ţipete ce se auzeau venind din o cameră de la etajul al II-lea de la noul Oţel Continental. Urcîndu-se sus poliţişti şi mai mulţi trecători, au găsit în o cameră pe lu­crătorul zugrav Smil Smilovici trîntit jos şi plin de sînge, avînd capul spart, şi pe zugravul Avram Lazarovici, care continua să-l bată încă. Cel din urmă a declarat că l-a bătut fiind­că cel dintăi, de­şi angajat, nu mai voia să continue lucrul. Bătutul a fost transportat la spitalul central, iar agresorul arestat. « In notiţa publicată ieri, relativă la şedinţa colegiul medical, al Spiridoniei, s’a strecurat o eroare de cifră : nu opt ci trei medici au votat pentru modifi­carea punctului din regulament, rela­tiv la internii din spital». □ Secretarii Camerelor de comerţ din ţară, s’au Întrunit ori la ministerul de industrie. Scopul Intrunirei a fost invitaţiunea, ca odată pe lună, secretarii să rapor­teze ministerului felul cum se aplică legile industriale, în circumscripţiile respective. □ Birourile redacţiei şi ad­ministraţiei OPINIEI, se află instalate în strada Gh. Mîr­­zescu No. 25. □ Noul program de astă seară Joi 13 Octombrie, al cinematografului Pathé Fi­eres, (Circul­ Sidon­) cuprinde următorul roman : „Noaptea sinistră“, (romanul unei fete sărace), prima piesă cinematografică, cuprinzând patru părţi mari de program. Rolurile principale sunt susţinute de co­rifeii artei dramatice parisiene, şi anume de d-ra Napielkowska de la Opera ma­re din Paris, d-rele:Berche Bovy, Kolb, d­in­ Ravet, Vorms de la Comedia Franceză, Darival de la Teatrul O­léon, Lorrain de la Teatrul Sirzh Bernhardt, joacă şi detectivul Nick Winter, etc. Nici un cinematograf n’a desfăşurat pînă azi o dramă, care să încordeze atenţia şi curiozitatea spectatorului mai bine de o oră şi jumătate prin o re­prezentare magistrală a pitoreştilor sale tablouri şi realistelor sale scene. Noaptea sinistră nu este o fantesie, ci o operă adevărată, în care se oglin­desc atît generozităţile vieţei cît şi mi­zeriile ei. Toate caracterele şi tipurile societă­­ţei moderne se întâlnesc aci: Cinstea, ispita, corupţia prin aur, fascinarea uvrierelor, netrebnicul împins la nele­giuiri, infamii şi crime, toate aceste da­torite întunericului „Nopţei sinistre“. Spectacolul începe cu subiectul inte­resant „Costumele în decursul veacuri­lor, urmează apoi : „Noaptea Sinistră“ şi se termină cu splendida comedie „Vila electrică“. După nenumărate stăruinţi la casa centrală din Paris, filiala de aci a obţinut ca toate titlurile, scrisorile, descrip­ţiile şi explicaţiile sujetelor cinemato­grafice să fie în limba românească. In curînd aceste inscripţii vor putea fi cetite în limba ţărei, şi se satisface prin aceasta una din cele mai mari dorinţi ale vizitatorilor Cinematografului. □ Din Bucureşti,ni se telefonează, că ori după prânz, a avut loc o consfătuire intimă la ministerul de industrie, în care s’a discutat, un proect, în virtu­tea căruia, secretarii şi funcţionarii Ca­merelor de Comerciu, să fie consideraţi ca funcţionari ai statului şi să se bu­cure de dreptul la pensie. □ D-nii profesori I. Găvănescul, A. Philippide, Paul Bujor, D. Alexandrescu, I. Caragiani, M. B. Cantacuzin, Dr. So­­cor, A. Mănescu, E. Puşcariu, se vor în­truni astăzi la orele 4, sub preşidenţia rectorului, pentru a rezolvi cererile de acordare a burselor fundaţiunei Carol I, vacante la facultatea de litere. Bursele au fost solicitate­ de foarte numeroase cereri şi probabil că vor fi scoase la concurs. 12) Din pădurea Chiţcanî, comuna Puntişeni, jud. Tutova, parchetele No. 1 şi 2, cu suprafaţa totală de 24 h. 4668 m. p. Tăierea fără rezerve. Garanţia provizoră 1000 lei. 13) Din pădurea Vinderei, comuna Vinderei, jud. Tutova, parchetele No. 1, 2 şi 3, cu suprafaţa totală de 8 h. 4500 m. p. Tăiere fără rezerve. Garanţia provizoră 500 lei. 14) Prin pădurea Dumeşti, jud. Vas­lui, se vînd spre extragere din par­chetele No. 2—16 inclusiv, un număr de 3000 rezerve de stejar, cu grosi­mea în circonferenţă de la 1 m. 05 m­ sus. Arborii buni de lucru, de construcţie şi de doage. Toţi arborii sunt marcaţi cu ciocanele silvice ale Casei, şi cu coloarei de ploi. Garan­ţia provizoră 7000 lei. 15) Din pădurea Boroseşti, comuna Scînteia, jud. Vaslui, se vînd spre exploatare 3380 rezerve de stejar, cu aceleaşi calităţi ca şi arborii de la pădurea Dumeşti. Garanţia provizoră 5000 lei. 16) Din pădurea Băceşti, comuna Bâceşti, jud. Roman, se vînd 1140 steri lemne de foc de esenţe moi şi 100 steri de esenţe tari. Garanţia pr­­vizoră 600 lei. 17) Din padurea Boroseşti, comuna Scînteia, jud. Vaslui, se vînd 2515 dubli steri lemne de foc de esenţe tari şi 510 dubli steri de esenţe moi. Garanţia provizoră 1500 lei. Condiţiunile speciale şi generale, privitoare la exploatările de mai sus, se pot vedea la serviciul silvic al Casei, in ori­ce zi de lucru de la orele 12—5 jum. p. m. Licitaţia se va ţine conform art. 72—83 din legea comptabilităței Sta­tului. No. 07597­41 Octombria 1911

Next