Opinia, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 1413-1435)
1911-10-14 / nr. 1423
KALODONT TUBOF PASTAdePINTI# v indispensabilă .1 19 FASARG’5 SQhn«xO,Vi8nafiri^^£]2^ însuşi şi încă dintre cei mai documentaţi. E de semnalat între altele capitolul întitulat „Pentru birul şi darurile ce dă Moldova porţii otomaniceşti“ şi din care cităm un pasagiu mai lung : „Din vremi de lucru care s’au ivit armatele turceşti la ţărmurile Dunării şi pînă în zilele lui Ştefan Voevod cel Mare, şi-au apărat Moldovenii tot de vitejie slobozenia lor, neplecîndu şi grumazii sub jugul străin, sau să se înşele nici prin măguliri, nici prin jurăminte mari, dar nici prin pilda megieșilor lor, adică a Muntenilor. Iar cum că Domnii Moldovii de multe ori au dat bani la turci, precum arată hronografiile Patriei noastre, nici noi nu ne dăm înlături. ...Insă alt bir care să fi fost necontenit în toată vremea nu au putut să li se arunce lor de la nimine, pînă după vremea lui Ştefan cel Mare ; căci atunci fiul său Bogdan Chiorul, din porunca tatălui său, după cum se zice, a închinat ţara turcilor, cu aşezămînt ca să le dea pe an cite patru mii de galbeni, 40 cai şi 24 şoimi; însă nu ca bir, ci numai ca semn de închinăciune. Tot după această tocmeală, cînd era să meargă însuşi împăratul la război, atunci avea să trimeată şi el la oastea turcească patru mii de Moldoveni. Această tocmeală cu aşezămînt a ţinut aproape un veac, pentru că turcii fiind mulţumiţi că au pus numai funia în capul zimbrului Moldovenesc, nu au cutezat să o scurteze pînă ce nu i’au îmblînzit. Iar mai pe urmă, după răscoala lui loan Armeanul, fiind scurse de toate puterile moldovenilor au făcut turcii început ca să ceară de la Petru Voevod Șchiopul, următorul lui Ioan, cîte douăsprezece mii galbeni ca un bir, sau ba raciu ; și măcar că boerii s’au plecat la aceasta, dar Petru nu a voit să primească, pentru ca să nu îşi pricinuiască în urmă o defăimare, că a pricinuit el întîiu bir Moldivii, ci părăsindu-şi scaunul, s’a dus la Ardeal, la moşiile sale, şi în locul lui au pus turcii pe Iancu Sasul, un om hapsîn şi tiran, Sardanapaluî Moldovenilor, care a primit şi a învoit turcilor toate cele ce cereau ei, numai ca să dobîndească Domnia. Căci el nu avea frică că îşi va vătăma numele său cel bun, pentru că nici nu l’a avut vre-odată. Iar apoi mai în urmă după aceia, ispitindu-se Domnii de multe ori ca să-şi lepede jugul şi mai ales cînd se întîmplă şi alte tulburări în ţară, au găsit turcii vreme cu prilej de au mai mărit birul acela, încît acei douăsprezece mii de galbeni, adică treizeci de mii lei s’au suit la nouăzeci şi şapte mii; cinci sute lei, cari se plătesc acum la visteria curţii turceşti. Pentru ridicarea banilor acestora, cînd nu sunt turcii încurcaţi în război cu alte stăpîniri din Europa, trimit ei la Moldova pe tot anul, cîte o slugă din cele de taină de ai Iod pârâtului, cu nume de Hazne Agasi. Acesta după ce soseşte şi intră in oraş Cu mare pompă numără banii haraciului şi li dă iarăşi în seama Domniei, ca să trimeată la Ţarigrad ; şi pentru această osteneală i se dăruiesc 11.250 lei, o blană de samur şi altele; ori i se dau 6 ani mai mulţi mai ales cînd se porunceşte în scrisoarea Vizirului, sau cînd este ştiut că acel Hazin-Agasi are mare trecere la Imparaatul lui“. Dimitrie Cantemir stătue apoi cu detalii asupra formalităţilor ce însoţesc depunerea birurilor. După care adaogă încă : „Osebit de baraciul acesta de peste an, pentru care am arătat acum, ma dă Moldova încă şi la Baierani sau Paştele Turcilor, ca un peşcheş împăratului 18 750 lei şi două blăni, una de samur, preţ de 3250 lei şi alta de rîs ; valideei Sultanului, adică mamei împăratului, 9.000 lei pentru seu de uns corăbiile cele de oaste 18000 ; lui Chislar-Agasi, 25000 lei şi o blană de mult preţ ; lui Chibaia 3750 şi o blană de samur , terberdarului 500 lei şi o blană de samur şi lui Brisefendi 1720 lei şi o blană de samur. Celelalte daruri cari se impărţesc pe la slugile împăratului şi ale vizirului, postavuri, pinzuri de matase şi blăni de samur mai proaste, care se zice parce pentru că sunt făcute din picioarele samurilor, prea rare ori se cuprind în bani mai puţin de 6000 lei. La punerea Domnilor nu se plăteşte totdeauna o sumă potrivită ci se hotărăşte plata după lăcomia de bani a vizirului şi după lăcomia de cinste a candidatului, adică a celui ce voieşte să ia Domnia ; măcar că obiceiul este ca să dea Impăratului 37000 lei ; Validei Sultanului 5700; vizirului 22500 lui Chihaia 11250 ; sefterdarului 4500 şi lui Reis-efendi 750 lei. Darurilesau „bairam-peşcheş“ pentru celelalte slugi ale Curţii sau boeri se suie la 60.000 Iei“. Vremuri de umilire, — de sigur’dar fatale vremuri de restrişte din a căror umbră avea să resară şi lumina neatîrnării viitoare. Vremuri în care se dezbrăca şi se despoia ţara de modeştii muncitori cu mîna, ca să se îmbrace slugile otomane în blăni de samur. Dar astăzi par frumoase acele vremuri, pentru că... sunt trecute şi uitate, par indeferente îndeajuns, ca să le putem evoca fără a mai simţi umilinţa lor. AS. Casei spitalelor şi ospiciilor de vânzare la: IPARFUMERII, FARMACII , PROGUERII etc.‘ rîteze-Ştiinţe-nalile Constatări nevinovate Proiecte de statui curg astăzi Pentru ai artei prometei, Şi ieri trăind, piereau pe drumuri Şi nimeni nu gîndea la iei. In faţa gloriei postume Curaj să prindă scriitorul, Căci dacă vitreg e prezentul Mai... guraliv e viitorul, învaţă din ceaslovul vremii, Poete, tinere-autor: Slnt oameni cari mor trăind Şi nu trăesc decît cînd... mor. Contrast: Din ceata celor cari, ţanţoşi Pe scara gloriei^azi sue, Nici unul nu i pentru statue! Florian I. Bepescu. C.Lung. ft. Spiridon din Iaşi SOCIETATEA ANONIMĂ____ Banca MOLDOVĂ Capital 1.000.000 lei Face orice operaţiuni de bancă. Emite cecuri şi scrisori de acreditare asupra tuturor oraşelor mari din ţară, Europa, (Rusia) şi America. SCRISORI DE DEPUNERI LIBRETE DE** ECONOMII cu dobînda de 5 la DEBITUL mm et Dr. HKD De la Strunga — Strada de Sus No, 189 — Cu începere de la 10 Octombrie, preţurile produselor sunt următoarele : Kg. Litrul Delicioasa smântână centrifugată dulce. 2.60 Lapte de oi de munte. 1.40 Caşcaval grecesc 2.60 Excelentul unt pentru cafea, dar 5.00 Caş gras de munte și urdă dulce proaspătă. 2.00 Delicioasă brînzâ de munte nouă 1.60 Brânză de vaci proaspătă 0.60 Unt pentru gătit obișnuit 8.20 Adevărata grosime de porc topită. 2.60 Renumita brînză de burduf 2.80 Cașcaval de Penteleu. 2.80 Brînză de Brăila recolta de toamnă. 1.80 Zilnic ouă proaspete garantate 90 ° Gervais romînesc pachetul 0.50 Lapte dulce proaspăt, se găseşte dimineața de la orele 5—11 a. m. și seara de la orele 5—9 p. m. analizat de on. serv. san. oca 0.50 litr. 0.35 Zilnic iaurt^proaspăt castronul mare 0.20 mic 0.15 Miere de Mai, gavanosul. 1.00 Zilnic se găseşte higienicul lapte bătut proaspăt, litr. 0.40 paharul. 0.10 Fructe proaspete : Pere pergamute Zilnic se găseşte renumitul must dulce. Debitul de Vinuri e aprovizionat cu cantităţi însemnate de vinuri naturale excelente, noi şi ,vechi, din podgoriile proprii, cari vinuri s’au pus în consumaţii cu următoarele preţuri : Vin alb vechiu de masă 0 90 litru „ roş » » » 0.90 „ „ alb vechiu 1.10 , . roş » 1.10 , „ alb 1.30 „ , » , 5 „ 2.00 , „ Bordeaux de 5 ani 1.50 „ Vin vechiu de „Cotnari 150 litru Pentru comenzile de la 5 litr. în us se serveşte la domiciliu avizîndu-ne verbal sau prin o parte posadă str. de sus 189. No. Publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 24 octombrie, ora 1 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate, în cancelaria Epitropiei Generale din Iaşi, pentru vinderea spre exploatare a următoarelor parchete, arbori şi lemne de foc din pădurile Casei: 1) Din pădurea Coţofăneşti, jud. Putna, se vinde restul ramas neexploatat din parchetul No. 39 şi întreg parchetul No. 40. Suprafaţa totală 110 h. 5000 m. p., 80 arbori rezerve la hectar. Garanţia provizoră 6000 lei. 2) Din pădurea Vulpăşeşti, comuna Sagna, jud. Roman, parchetele No. 4, 5 şi 6 cu suprafaţa totală de 130 h. 5000 m. p. Una sută rezerve la hectar. Garanţia provizoră 4000 lei. 3) Din pădurea Orofteana, comuna Lunca, jud. Dorohoi, se vînd spre extragere un număr de 1657 rezerve de stejar, cu circonferenţa de la m. 20 în sus, bani de lucru, dogărie şi construcţie. Garanţia provizoră 2600 lei. 4) Din pădurea Hreaţca, comuna Hreaţca, jud. Dorohoi, parchetele No. 14 şi 15, cu suprafaţa totală de 66. 6767 m. p. 80 rezerve la hectare. Garanţia provizorie 700 lei. 5) Din pădurea Ştreanga, comuna Mamorniţa jud. Dorohoi, parchetele No. 13 şi 14 cu suprafaţa totală de 6 h. 6204 m. p. 80 rezerve la hectar. Garanţia provizoră 700 lei. 6) Din pădurea Cotnari, comuna Cotnari, jud. Iaşi, parchetele No. 6, 7 şi 8, cu suprafaţa totală de 32 h. 3000 m. p. 100 rezerve la hectar. Garanţia provizoră 800 lei. 7) Din pădurea Stavnic, comuna Voineşti, jud Iaşi, parchetele No. 3, 4 şi 5, cu suprafaţa totală de 24 h. 1000 m. p. 100 rezerve la hectar. Garanţia provizoră 800 lei. 8) Din pădurea Chipereşti comuna Ţuţora, jud. Iaşi, parchetele No. 1 şi 2 cu suprafaţa totală de 6 h. 3095 m. p. Tăerea fără rezerve. Garanţia provizoră 300 lei. 9) Din pădurea Popricani, comuna Rediu-Mitropoliei, jud. Iaşi, parchetele No. 1 şi 2, cu suprafaţa totală de 136. 5372 m. p. Tăerea fără rerezerve. Garanţia provizoră 800 lei. 10) Din pădurea Blăgeşti, comuna Valea lui loan, jud. Bacău, parchetele No. 39 şi 40 şi restul rămas neexploatat din din parchetul No. 28. Suprafaţa totală 285 h. 0483 m. p. 80 rezerve la hectar. Garanţia provizoră 15000 lei. 11) Din pădurea Unţeşti-Iapa comuna Unţeşti,jud. Tutova parchetele No. 1 şi 2 cu suprafaţa totală de 30 h. 3587 m. p.; tăere fără rezerve. Gaaranţia provizoră de 1000 Iei. INFORMAŢII □ Mîine, Vineri, fiind sărbătoarea Sfinta Paraschiva, ziarul nostru nu va apare. □ Administraţia comunală a dispus de a da vechiului antreprenor, concesiunea serviciului barometric, neprezentindu-se nici un alt concurent, la diferitele licitaţiuni ce s’au ţinut. □ Aflăm cu plăcere că amicul nostru V. I. Radu, ş’-a serbat ieri nunta de argint, odată cu d. G. S. Cristofor, epitrop la Sf. Spiridon. D-na Cristofor şi d-na I. Radu sunt surori şi măritate in aceeaşi zi. Urăm ambelor familii toate fericirile. □ Consiliul profesoral al facultăţii de medicină, a fost convocat pentru mline seară, pentru a lua cunoştiinţă de modificările introduse în regulamentul facultăţii, care a fost pus în armonie cu cel din Bucureşti. □ Administraţiunea comunală, proectează a face nişte noi expropieri in piaţa Unirei, pentru a lărgi piaţa. Aceasta în urma aşezărei statuei lui Vodă Cuza. □ La şcoala de moşii, se va pune în curînd în aplicare noul regulament, în virtutea căruia, se va cere candidatelor din anul întăi, cel puţin 2 clase secundare. □ D. dr. Bardescu, directorul general al serviciului sanitar a făcut ori un raport verbal d-lui ministru de interne asupra situaţiei sanitare a ţărei, în raport cu mersul epidemiei de holeră. După datele d-lui Bardescu, holera nu poate să ia proporţii mari pînă la primăvara. Făcîndu-se lucrări de asanare în cursul ernei în localităţile contaminate şi urmîndu-se cu aplicarea riguroasă a măsurilor de supraveghere medicală, epidemia de holeră nu va putea să se întindă in cursul anului viitor. □ Piesele alese de celebra artistă Suzanne Després pentru a fi reprezentate la Iaşi, vor atrage toată elita noastră intelectuală. Las Marionnetas care se va reprezenta Mercuri 19 Octombrie a. c., ie ultimul mare succes al comediei franceze din Paris Suzana în Marquisa Fernande de Montclais ie extraordinară. La Sacrifice care se va reprezenta Joi 20 Octombrie a. c., ie ultimul mare succes al Suranei Després la Paris. Celebra artistă în rolul Jeanninei atinge culmele artei dramatice. Din tot repertoriul, aceste 2 piese au avut cele mai mare succese. La Viena şi Budapesta, unde a jucat zilele acestea, a trebuit să le repete în faţa unor săli archipiine. Trupa ce o secondează ie mai presus de orice laudă. Din ea fac parte eminenţii artişti ai teatrului parizian „L’ Oeuvre“ de sub conducerea renumită a d-lui Lugné Poe. Tot ce elită s’a grăbit a-şi procura bilete la Agenţia Teatrală „Thalia“ (Maximovici), căreia li revine meritul de a organiza şi aceste două superbe spectacole. „rice anunţuri şi abonamente se primesc de d. M. G. Mihailescu, administratorul ziarului, singurul în drept a încasa orice sumă pentru tot ce priveşte administraţia acestui ziar. □ Citim în Evenimentul: D. N. Petre , directorul Prefecturei, a făcut ori o minuţioasă inspecţie în comunele Galata, Voineşti şi Miroslava. Harnicul director a făcut un documentat referat d-lui Prefect Negruzzi, relativ la starea comunelor inspectate din toate punctele de vedere. Vrea să zică : ieri a inspectat minuţios trei comuni şi tot ieri a înaintat un documentat raport asupra acelor trei inspecţii. Iată un aviator... pedestru ! □ Comisiunea pentru recensemintul animalelor de cărătură, compusă din d-nii Maior Dejoianu, din regimentul 8 Artilerie Roman, preşedinte ; Ştiubei inspector de poliţie şi I. Ştefănescu delegatul Primăriei comunei Iaşi, au început de azi dimineaţă clasarea animalelor la disp. l a. Q Direcţia c. f. r. a acordat fabricei de bere „Zimbru din Iaşi, o reducere de 75 la sută la transportarea fabricaţiunilor ei. □ Regulamentul pentru ocuparea posturilor medicale în spitalele Spiridoniei nefiind încă aprobat, au fost amînate, sine die, atît concursul pentru ocuparea locului de primar, la secţia chirurgicală din Iaşi, fixat pentru 1 Noembrie, cît şi acel de medic primar la Ia Tg.-Frumos, fixat pentru 23 Noembrie. □ Domnul P. Botez a fost numit supraveghetor şi ajutor de secretar la şcoala de Arte şi meserii din Iaşi. □ Creditele comunelor urbane. Ministerul de interne a adresat o circulară primăriilor comunelor urbane reşedinţe de judeţe, prin care le face cunoscut că, de-aci Înainte, oricînd va fi vorba de modificarea bugetului ordinar al comunei, prin sporirea fondului pentru deschiderea de credite suplimentare și extraordinare, să se înainteze ministerului întotdeauna cîte un tablou în care să se arate sumele ce s’au ordonanțat din acel fond, pînă în ziua votării rectificării din buget, cum şi un alt tablou în care să se specifice, cel puţin în trăsuri generale dacă nu amănunţit, cheltuelele ce urmează a se acoperi din noua sumă cu care se sporeşte fondul pentru deschiderea de credite. Această regulă, impusă de ministerul de finanţe pentru creditele cerute din bugetul Statului, se va aplica cu stricteţe şi comunele urbane. Fără aceste desluşiri ministerul nu va putea acorda deschidere de credite, nici modifica bugetul. □ D. N. Negru, licenţiat în fisicochimice şi electricitate, a fost numit profesor al liceului din Bîrlad, pe ziua de 15 octombrie. „ Astăzi pe la orele 2, trecătorii din piaţa Cuza Vodă, au fost alarmaţi de nişte ţipete ce se auzeau venind din o cameră de la etajul al II-lea de la noul Oţel Continental. Urcîndu-se sus poliţişti şi mai mulţi trecători, au găsit în o cameră pe lucrătorul zugrav Smil Smilovici trîntit jos şi plin de sînge, avînd capul spart, şi pe zugravul Avram Lazarovici, care continua să-l bată încă. Cel din urmă a declarat că l-a bătut fiindcă cel dintăi, deşi angajat, nu mai voia să continue lucrul. Bătutul a fost transportat la spitalul central, iar agresorul arestat. « In notiţa publicată ieri, relativă la şedinţa colegiul medical, al Spiridoniei, s’a strecurat o eroare de cifră : nu opt ci trei medici au votat pentru modificarea punctului din regulament, relativ la internii din spital». □ Secretarii Camerelor de comerţ din ţară, s’au Întrunit ori la ministerul de industrie. Scopul Intrunirei a fost invitaţiunea, ca odată pe lună, secretarii să raporteze ministerului felul cum se aplică legile industriale, în circumscripţiile respective. □ Birourile redacţiei şi administraţiei OPINIEI, se află instalate în strada Gh. Mîrzescu No. 25. □ Noul program de astă seară Joi 13 Octombrie, al cinematografului Pathé Fieres, (Circul Sidon) cuprinde următorul roman : „Noaptea sinistră“, (romanul unei fete sărace), prima piesă cinematografică, cuprinzând patru părţi mari de program. Rolurile principale sunt susţinute de corifeii artei dramatice parisiene, şi anume de d-ra Napielkowska de la Opera mare din Paris, d-rele:Berche Bovy, Kolb, din Ravet, Vorms de la Comedia Franceză, Darival de la Teatrul Oléon, Lorrain de la Teatrul Sirzh Bernhardt, joacă şi detectivul Nick Winter, etc. Nici un cinematograf n’a desfăşurat pînă azi o dramă, care să încordeze atenţia şi curiozitatea spectatorului mai bine de o oră şi jumătate prin o reprezentare magistrală a pitoreştilor sale tablouri şi realistelor sale scene. Noaptea sinistră nu este o fantesie, ci o operă adevărată, în care se oglindesc atît generozităţile vieţei cît şi mizeriile ei. Toate caracterele şi tipurile societăţei moderne se întâlnesc aci: Cinstea, ispita, corupţia prin aur, fascinarea uvrierelor, netrebnicul împins la nelegiuiri, infamii şi crime, toate aceste datorite întunericului „Nopţei sinistre“. Spectacolul începe cu subiectul interesant „Costumele în decursul veacurilor, urmează apoi : „Noaptea Sinistră“ şi se termină cu splendida comedie „Vila electrică“. După nenumărate stăruinţi la casa centrală din Paris, filiala de aci a obţinut ca toate titlurile, scrisorile, descripţiile şi explicaţiile sujetelor cinematografice să fie în limba românească. In curînd aceste inscripţii vor putea fi cetite în limba ţărei, şi se satisface prin aceasta una din cele mai mari dorinţi ale vizitatorilor Cinematografului. □ Din Bucureşti,ni se telefonează, că ori după prânz, a avut loc o consfătuire intimă la ministerul de industrie, în care s’a discutat, un proect, în virtutea căruia, secretarii şi funcţionarii Camerelor de Comerciu, să fie consideraţi ca funcţionari ai statului şi să se bucure de dreptul la pensie. □ D-nii profesori I. Găvănescul, A. Philippide, Paul Bujor, D. Alexandrescu, I. Caragiani, M. B. Cantacuzin, Dr. Socor, A. Mănescu, E. Puşcariu, se vor întruni astăzi la orele 4, sub preşidenţia rectorului, pentru a rezolvi cererile de acordare a burselor fundaţiunei Carol I, vacante la facultatea de litere. Bursele au fost solicitate de foarte numeroase cereri şi probabil că vor fi scoase la concurs. 12) Din pădurea Chiţcanî, comuna Puntişeni, jud. Tutova, parchetele No. 1 şi 2, cu suprafaţa totală de 24 h. 4668 m. p. Tăierea fără rezerve. Garanţia provizoră 1000 lei. 13) Din pădurea Vinderei, comuna Vinderei, jud. Tutova, parchetele No. 1, 2 şi 3, cu suprafaţa totală de 8 h. 4500 m. p. Tăiere fără rezerve. Garanţia provizoră 500 lei. 14) Prin pădurea Dumeşti, jud. Vaslui, se vînd spre extragere din parchetele No. 2—16 inclusiv, un număr de 3000 rezerve de stejar, cu grosimea în circonferenţă de la 1 m. 05 m sus. Arborii buni de lucru, de construcţie şi de doage. Toţi arborii sunt marcaţi cu ciocanele silvice ale Casei, şi cu coloarei de ploi. Garanţia provizoră 7000 lei. 15) Din pădurea Boroseşti, comuna Scînteia, jud. Vaslui, se vînd spre exploatare 3380 rezerve de stejar, cu aceleaşi calităţi ca şi arborii de la pădurea Dumeşti. Garanţia provizoră 5000 lei. 16) Din pădurea Băceşti, comuna Bâceşti, jud. Roman, se vînd 1140 steri lemne de foc de esenţe moi şi 100 steri de esenţe tari. Garanţia prvizoră 600 lei. 17) Din padurea Boroseşti, comuna Scînteia, jud. Vaslui, se vînd 2515 dubli steri lemne de foc de esenţe tari şi 510 dubli steri de esenţe moi. Garanţia provizoră 1500 lei. Condiţiunile speciale şi generale, privitoare la exploatările de mai sus, se pot vedea la serviciul silvic al Casei, in orice zi de lucru de la orele 12—5 jum. p. m. Licitaţia se va ţine conform art. 72—83 din legea comptabilităței Statului. No. 0759741 Octombria 1911