Opinia, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 1413-1435)
1911-10-26 / nr. 1432
im&js&ptssmOPINIA Apa minerală de cură şi de masă, cu o reputaţiune mondială Recunoscută de Statul Prusiei ca apă minerală de întrebuinţat de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1902. Grand Prix Bruxelles, 1910. tori noi : Cloparod, Binet, William James şi’alţii. Cît priveşte Didactica, auzii aceleaşi lucruri vechi şi comentate cu d-ta de atîtea ori. Nimic nou. Aceasta mă îngrijeşte. Groaza de pedagogie îmi revine... Şi atunci ce am făcut ? Au fost momente în care nu puteam nota nimic, căci nu făcea. Mă pomenii rătăcind prin ţară, şi reconstituind scenele petrecute în societatea D-tale, aşa de plăcută şi aşa de preţioasă... Revenindu-mi recunoscut iarăşi aceleaşi clişee învechite... Mă mîngî însă ; ora viitoare mă va despăgubi de sigur. Aseară am fost la clubul „liber-cugetătorilor“. Cu multă sfială intrai şi aici. Necunoscută, cui mă adresez ? Voi atrage privirile. Şi deşi ştiu că nimeni n’o face cu intenţie rea, ci numai din curiozitate pur omenească, eu senzitiva din orient“ mă îngrijesc. Dar aceasta nu mă împedică să întru cu multă hotărîre. Mă găsii în mijlocul unei adunări foarte ciudate. Oameni distinşi alături de lucrători, femei elegante prin ţinută şi înfăţişare, alături de nişte femei din popor. Aerul meu sfios făcu pe un tînăr ce se afla lingă uşă să mă îndemne să intru şi să iau loc. O femee de o vioiciune isbitoare îmi oferi locul de lingă ea. In cîteva momente mă puse în curent cu tot ce trebuia. Intre cei de faţă se găsisu profesori de toate gradele, funcţionari înalţi, bogătaşi şi lucrători. Femeile erau : unele soţiile membrilor, altele slujbaşe — fiecare puţind arăta pe faţă credinţa sau lipsa de credinţă fără a-şi periclita postul. Şi se înţelege dacă în ţara cu titlul ultimului democratism, libertăţile trîm- fpţate ar fi tot fictive, atunci ar trebui să desesperăm de toată civilizaţia celor 20 de secole. Eşti mulţumită. „Iată ţara libertăţii de cugetare şi de acţiune" — îmi zisei. Dar după cîteva momente imi revenii din extazul meu... Cercul fusese cam restrîns. Dacă e atîta libertate, pentru ce clubul lor destul de spaţios nu gemea de lume ? Această întrebare nu-mi veni în minte atunci cînd trebuia. Și aceasta mă convinge de defectul ce am de a mă entuziasma prea repede... Voiu căuta să revin asupra acestei chestii îndată ce voi avea ocazie. Cna cu care am vorbit, mă face atentă asupra bibliotecei lor, foarte bogată. Citind pe faţa mea, se vede, dorinţa de a mă folosi şi eu, ea mă asigură că în schimbul garanţiei unei persoane cunoscute din localitate, aşi putea lua orice carte. Mă întrebi despre starea mea sufletească. Se înţelege că e bună. Mi-am îndeplinit una din cele mai arzătoare dorinţi. La fiece pas întîlnesc destul material de cugetat, noutăţi, surprize... Dar în acelaşi timp, am momente de adîncă melancoliei, dorind pe cineva, cu care să clarific mai bine tot ce mi se prezintă, aşa după cum tăceam cu d-ta. Multe lucruri întrec aşteptările mele, dar sunt şi multe care mă surprind neneplăcut. Şi atunci nu pot şti; eu sunt de vină, neputînd pătrunde toate, sau contrazicerea e reală ? R Maria C. Buţuueanu bleme morale sau sentimentale, pe care nici nu vrea să le dezlege la teatru. Pentru aceea pretenţia unui ziar local, care găseşte că nu sunt bune decît versurile pe care le spune Horaţiu sau Despot prin gura vreunui artist, care nu serveşte pe afişele teatrului decît ca sperietoare pentru public, nu este decit ecoul prea personal al acelui singur artist. Graba cu care publicul nostru cercetează reprezentaţiile teatrului nostru in anul acesta, ne arată că este mai îngustul publicului actuala direcţie. Teatrul nostru—trebue s’o constatăm cu plăcere—este din ce în ce mai frecventat şi vedem cu plăcere la reprezentaţiile lui asistînd toate straturile noastre sociale. Poate nu găsim acele săli ticsite care au făcut succesul material al operetei „Suzana“ , dar e o atmosferă foarte amicală, un cerc restrîns de adevăraţi pasionaţi ai teatrului, care gustă cu adevărată plăcere reprezentaţiile ce i se oferă. __ _ ___ __ ~Toate~reprezentaţiiie de pînă acum» au lăsat la plecare în toată asistenţa» impresia unei seri bine întrebuinţate ; nu se aude peste tot decît mulţumire şi laudă la adresa celor ce se silesc a ridica Teatrul nostru Naţional. Prima piesă, după deschiderea stagiunei, a fost Zile de sărbătoare de Carlo Bertalozzi, a cărui succes statornic la amîndouă reprezentaţiile, a făcut să se anunţe încă o a treia reprezentaţie. Montarea acestei piese este forate îngrijită şi artiştii noştri, fără deosebire, au făcut fiecare din rolurile lor nişte creaţiuni cu totul reuşite. Cu toţii au fost răsplătiţi suficient cu succesul ce au avut, dar merită o relevare deosebită creaţiunile d-lui Cuzinski şi a d-nei Profir. D. Cuzinski a dat viaţă adevărată rolului geambaşului de cai parvenit, Vicenzo Bergongoli, care in mijlocul vieţei de lux şi plăceri la care îl obligă Societatea de juisori în care s’a ridicat, nu încetează de a avea inima cinstită, profund iubitoare, a tătălui care venerează amintirea fiicei dispărute. D. Cuzinski a ştiut să dea acestui rol tot relieful ce’l are într’o fie incultă, simplă, un suflet bun şi cinstit. Creaţiunea sa a fost foarte apreciată şi este o plăcere adevărată să constatăm că serbătorile teatrale ştiu a fi preţuite de adevăraţii iubitori ai teatrului. Montarea acestei piese face deosebită cinste teatrului nostru ; tabloul din actul al 11-lea este cu totul reuşit; parcul somptuos al geambaşului îmbogăţit, ca un jet d’eau ce dă in tot timpul actului impresia foarte reală a unui parc bogat, ne arată că se pot face montări admirabile la teatrul nostru. Sîmbăta trecută s’a jucat Prinţul Ernest petrece, o comedie foarte agreabilă, în care piesa şi jocul actorilor a lăsat aceiaşi impresie de mulţumire în asistenţă. In general putem constata că Teatrul nostru Naţional merge pe o cale din ce în ce mai bună, iar încrederea ce mi-o arată în anul acesta publicul nostru, este cea mai bună dovadă că laşul ştie să preţuiască silinţele acelora cari caută să’l ridice. .. Stagiunea teatrală Teatrul nostru Naţional îşi continuă stagiunea, arătînd în fiecare zi că director şi artişti sunt tot una de însufleţiţi de dorinţa de a ridica această instituţie la nivelul ce îl merită. După Despot-Vodă, a cărui reprezentare n’a fost decit omagiul, pe care Teatrul nostru îl aduce celui d’intăi autor dramatic naţional, după o deschidere de stagiune, care părea mai mult salutul plin de încredere cu care teatrul nostru îşi întimpină pe iubitorii de teatru care ’i încurajează, s’a intrat în repertoriul propriu zis. Problema repertoriului este de sigur pentru directorii de teatru punctul negru care le stă mereu pe suflet. Intre atîtea preferinţe ale publicului, trebue să cumpănească şi să aleagă în aşa fel, încit să împace menirea educativă şi literară a teatrului, cu gusturile întregului public căruia se adresează. Cum că publicul vine la teatru mai mult ca să treacă o seară plăcută, decît ca să se educe, asta au simţit-o toţi directorii cari au văzut că repertoriul clasic, educativ, nu găseşte decît puţin sprijin în publicul nostru. Pentru aceea piesa clasică, tragediile şi dramele, în care la noi acelaşi actor sufere pe acelaşi ton, face publicul să fugă cu grăbire de piese care nu lasă la plecare nici o mulţumire. Publicul nu vine la teatru să sufere sguduiri prea mari; el vrea să se afle în faţa marilor pro Urmările unor diferențe între madiai Processi Jaromib. Ctefffita Amănunte complecte asupra procesului Bacău, 24 Octomb. Am arătat la timp, în unul din numerile ziarului „Opinia“, împrejurările în care s-a petrecut un incident între d-nii dr. E. Baroni din Bacău și doctorul Veniamin Gheorghiu, medicul spitalului din Bacău. Acest incident, care a avut loc prin Februarie a. c., provocat de o scrisoare ofensătoare din partea doctorului Baroni, adresată doctorului Gheorghiu, a dat loc la un juriu de onoare compus din medicii din oraşul Bacău şi în urmă la o provocare la duel, fără de rezultat. Prin iunie a. c., fiul doctorului Baroni înapoindu-se de la Paris, unde-şi terminase studiile juridice, sub motiv de a da satisfacţie părintelui său, prin pîndire şi cu precugetare, înarmat cu un boss, şi ca tovărăşia unui oarecare Bernstein, a maltratat în stradă pe d-rul Gheorghiu cauzîndu-i grave leziuni. Acest fapt a dat loc la procesul care s’a judecat în ziua de 24 a. c., înaintea tribunalului secţia 1 Bacău, avînd loc desbateri furtunoase şi lungi care au durat cu prelungirea şedinţei, pînă la oara 1 noaptea. Judecarea procesului Judecarea acestui proces care a pasionat în mod deosebit toate straturile societăţii oraşului Bacău, şi în special pe medicii locali, a atras un public foarte numeros şi distins, care a urmărit tot timpul cu un deosebit interes desbaterile procesului. Pledoariile Pentru partea civilă, doctor Gheorghiu, primul care a luat cuvîntul, a fost d. avocat Berea, care expunînd faptele a cerut reprimarea trib. reprimarea lui cu agravarea circumstanţelor premeditare şi pîndire. La ora 9, în continuarea desbaterilor, a luat cuvîntul d. avocat Lascar Antonin, care în atenţiunea generală a unei numeroase asistenţă pronunţă o vehementă dar frumoasă pledoarie, relevînd geneza acestui proces şi făcînd tot o dată relevări foarte importante, cu privire la animozitatea medicilor determinată de teama de concurenţă profesională. Intrînd în analiza faptelor, cu multă fineţă prezintă tribunalului pe delicventul Al. Baroni în adevarata lui situaţie, atribuindu-i a fi un instrument în actul lui de banditism, din partea acelor medici îngrijiţi de concurenţa profesională şi geloşi de talentul şi puterea de muncă a doctorului Ghiorghiu. Explică cu dovezi materiale, de fapt, că motivul de aparare invocat de tînărul Baroni, că a lovit numai ca să dea satisfacţie părintelui, este neîntemeiat. Conchide printr’o frumoasă peroraţie la condamnarea inculpaţilor. La ora 11 iau cuvîntul pe rînd din partea inculpaţilor d-nii avocaţi Leon Sakelaru şi Mircea Cancicov cari în documentare pledoarii expun împrejurările, incidentului căutind a pune în evidenţă diferendul dintre medicii dr. E. Baroni şi dr. Ghiorghiu, pentru ca din acest fapt să explice brutalitatea tînărului Al. Baroni. Ambii avocaţi conchid că trib. să scuzeze delictul lui Al. Baroni, deoarece fapta fiului care loveşte pentru a da satisfacţie părintelui, omeneşte ea este scuzabilă. Sentinţa După rechizitorul primului procuror procesul a luat sfîrşit la ora 1 noaptea cînd tribunalul amină pronunțarea hotărîrei pentru 25 e. R. tilize-Ştiinţe-ISI/Uc 0 revistă despre noi.,, Revue internationale de l’enseignement“ (Paris) conţine sub titlul : „Progresele învăţămîntului primar public în România“ o dare de seamă asupra statisticei Ministerului Instrucţiunei Publice . Recensământul general al ştiutorilor şi neştiutorilor de carte din Romînia în anul 1909. Introducerea plină de interes, care precedează lucrarea, se datoreşte dlui profesor G. Arghirescu, şeful serviciului şi este consacrată istoriei învăţămîntului primar. Recensentul încheie astfel: „Cu toată desvoltarea instrucţiei primare, analfabeţii sunt încă numeroşi în Romînia. Procentul general nu este sub 60 la sută. Despărţind populaţia urbană de cea surală, analfabeţii reprezintă mai mult de 36 la sută în cea dintăiu şi 65 la sută în cea de a doua. Dacă se consideră numai populaţia masculină, procentul general al analfabeţilor este de aproape 46 la sută. La Bucureşti în chiar capitala regatului 26 la sută, din locuitori sunt analfabeţi. Cum se vede din aceste cifre opera şcolară este încă la începutul ei în Romînia. Dar progresele desăvîrşite de 25 ani în organizarea învăţămîntului primar silinţele mari ce şi-au dat Parlamentul şi administraţiunea, atenţiunea continuă dată problemelor pedagogice, fac să“se spere că mişcarea aratată pînă acum va merge accelerîndu-se şi că Romînia va putea într’o zi să se compare în ceea ce priveşte instrucţia primară şi educaţia poporului cu statele mai vechi ale Europei occidentale“. * In editura Taîlandier din Paris a apărut o scriere a lui Paul Gzell „La vie d’une grande Comedienne : Mé moires de M-me Judith de la Comédie Franţaise*. E vorba de artista Judith, care succedase la Comedia Franceză ilustrei Rachel şi care pe vremuri a fost celebrată cu entuziasm de către Th. de Banville şi Th. Gautier. * „Femeiuşcă“comedie în 3 acte a d-lor Alexander Engel şi Leo Walter Stein a fost cumpărată în manuscris pentru Noua Scenă Vieneză, precum şi pentru Statele Unite și Anglia. * „David Copperfield“ piesă extrasă din romanul cu același nume al celebrului romancier englez Dickens, va vedea lumina rampei la „Odeon“ din Paris, astăzi Martin Noemb. st. n. * Artistul Le Bargy, care e pe cale de a părăsi Comedia Franceză, a trimis martori tînărului tragedian Alexandre. E vorba de o revalitate amoroasă iar eroina întîmplării aici artista Robinne care a fost admirată acum doi ani şi aci în Iaşi pentru marea ei frumuseţe. * • Aurélie Revy, celebra cîntăreaţă a deschis stagiunea Operei comice din Berlin. Se ştie că d-na Revy este directoarea acestui teatru, predecesorul ei a fost Gregor, chemat acum ca director la Opera Curţii din Viena. Presa afirmă că sub aceasta, opera comică din Berlin era superioară. * Unii atribuie larma ce s’a făcut în jurul obscurei afaceri cu „dispariţia“ d-nei Curie interesului ce ar fi avînd unii adversari ai profesoarei de a împiedeca intrarea ei în Institut. In lumea ştiinţifică pariziană se pregăteau mari distincţiuni pentru d-na Curie cu ocazia apropiatei inaugurări a noului „palat al radiului“ creat de statul francez.* Johann Braakenstiek, cel mai bun caricaturist olandez și a serbat jubileul de 25 ani de colaborare la „Revista verde“ din Amsterdam. U STRUNA ZILEI AMOR ŞI VIRTUTE D-na Curie pe care o aştepta un premiu Nobel a fugit cu un profesor de la Colegiul Franţa, om însurat cu 6 copii. Despre dînsa, dacă-s drepteţele scrise şi ştiute,— Premii poate să aştepte.— Insă nu cel de... virtute. □ Congresul funcţionarilor comerciali. — După cum am anunţat, Mercuri 26 Octombr se deschide la Ateneu congresul funcţionarilor comerciali din ţară. Chestiunile cari vor fi dezbătute, sunt următoarele : Repaosul duminical complect, raportor d. Alexandru Georgescu; Băncile orăşeneşti, raportor d. S. G. Gheorghiu ; Şcoalele de adulţi, raportor d. T. A. Teodoru ; Nevoile comerţului şi funcţionarii comerciali, raportor d. I. P. Niculescu; Casa de pensiuni şi asigurarea bătrîneţelor, raportor d. N. Popescu ; Fixarea oraşului unde va avea loc al VIII-lea congres. Congresiştii se bucură de o reducere de 75 la sută pe C. F. R. D. Dimitrie T. Ştefănescu actual copist in grefa secţiunii I a, a tribunalului Iaşi, a fost înaintat ajutor de grefier clasa II-a la secţ. II, a aceluiaşi tribunal, în locul rămas vacant prin punerea la retragere din oficiu a d-lui Const. Carp. In mişcarea în magistratură, făcută zilele aceste, se cuprind şi următoarele numiri în Moldova : D. Gheorghe N. Solomon, actual magistrat stagiar la tribunalul Neamţ, se permută în aceiaşi calitate la judecătoria ocolului Războieni Valea Albă din judeţul Neamţ, în locul d-lui Mircea I Vintilescu, permutat. D. Gheorghe Vicol actual magistrat stagiar la judecătoria ocolului Buhuşi, din judeţul Neamţ, se permută în aceiaşi calitate la tribunalul Neamţ în locul d-lui Gheorghe N. Solomon permutat. D. Alexandru Pătîrlăgeanu, actual magistrat stagiar la judecătoria ocolului Truşeşti din judeţul Botoşani se permută în aceiaşi calitate la judecătoria ocolului Buhuşi din judeţul Neamţ în locul d-lui Gh. Vicol permutat. D. Constantin Gr. Dumitrescu actual magistrat stagiar la judecătoria ocolului Paşcani, din judeţul Suceava, se permută in aceiaşi calitate la judecătoria ocolului Truşeşti din judeţul Botoşani în locul d-lui Alexandru Pătărlăgeanu permutat. D. Ştefan Ştefănescu, actual magistrat stagiar la parchetul tribunalului Suceava, se permută în aceiaşi calitate la judecătoria ocolului Paşcani, din judeţul Suceava în locul d-lui Constantin Gr. Dumitrescu, permutat. D. Gheorghe V. Măcărescu, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte magistrat stagiar la parchetul tribunalului Suceava în locul d-lui Ştefănescu, permutat. □ La „Revue Moderne“, care apare în Paris se ocupă în numărul său din 10 octombrie, în termeni foarte călduroşi, despre Romînia şi poziţiile sale pitoreşti. Revista franceză dă indicaţii preţioase turiştilor care ar veni în ţara noastră, arătindu-le poziţiunile şi localităţile cele mai frumoase şi cele mai lesne de vizitat. □ Camera de meserii întruneşte tabloul meseriaşilor, rămaşi în urmă cu plata cotisaţiunelor. □ Un lucrător armean din Sulina s’a înbolnăvit azi, prezentînd simptomele holerei. Materiile intestinale ale numitului au fost înaintate laboratorului bacteriologic pentru a fi supuse unei amănunţite analize. □ In ziua de 9 Noembrie, împlinindu-se un an de la moartea lui Gheorghe Panu, un parastas va fi oficiat la mormîntul regretatului. Cum pînă astăzi, acel mormînt nu are încă monument, ziarul „Adevărul“ din Bucureşti, va lua iniţiativa ca pe cale publică să adune sumele necesare. In cursul săptămînei trecute s’a găsit un testament al lui Panu, scris cu opt luni înainte de a muri. Prin acel testament Panu lasă partea disponibilă a averei ce va rămînea in urma lui, soţiei sale, despre care vorbeşte în termeni foarte elogioşi. □ Siguranţa a arestat azi pe Costache Nichifor, un cunoscut pungas. □ Eri, la orele 3, a avut loc în aula Universităţii, întăia consfătuire a membrelor societăţii ortodoxe Naţionale a Femeelor Române, sub preşidenţia d-nei general Manu. Mîine are loc a doua consfătuire, cînd se va proceda la constituirea definitivă a secţiunei din Iaşi. □ Serviciul sanitar local a primit ordinul de a supune la vizita medicală toate persoanele cari vin din locurile contaminate de holeră. □ Secietarii teatrului naţional din Iaşi, hotărînd să ridice un bust artistului Gr. Manolescu, au intervenit la comitetul statuei lui Kogălniceanu, cerînd ca suma rămasă excedent, să fie întrebuințată pentru executarea amintitului bust. □ In ziua de 8 Noemb, fiind hramul monastirei Agapia, serviciul divin va fi oficiat de Arhiereul Nicodem Munteanu. Cu acel prilej d-na Eliza Străjescu sora poetului Vlăhuţă va fi călugăriţă şi va lua numele Elsaveta. □ D. C. Zotta, şef de gară în inspecţia 6-a, de mişcare, a fost mutat, după cerere, ca şef de gară la Durmăneşti linia Adjud-Palanca. □ Mîine Mercuri, se va desvăli la Piteşti, monumentul ridicat în amintirea regretatului literar, Ionescu-Gion. □ Un mare număr de funcţionari comerciali, pleacă în astă-seară la Bucureşti, pentru a participa la congresul funcţionarilor comerciali care se deschide mine. E probabil că Primăria va mai rămînea pe timpul ernei în localul actual și abia în primăvara se va instala în Palatul comunal. DEBITUL BADAREU Dr. MANOLESCU De la Strunga — Strada de Sus No. 189 — Cu începere de la 10 Octombrie, preţurile produselor sunt următoarele : Eg. Litrul Delicioasa smântână centrifugată dulce. 2.20 Brînză de munte, producte de Septembrie 1.80 Lapte de oi de munte. 1.60 Caşcaval grecesc 2.60 Excelentul unt pentru cafea, dar 5.00 Caş gras de munte şi urdă dulce proaspătă. 2.60 Delicioasă brînzâ de munte nouă 1.60 Brânză de vaci proaspătă 0.60 Unt pentru gătit obişnuit 3.29 Adevărata grăsime de porc topită. 2.69 Renumita brînză de burduf 2.80 Caşcaval de Pentereu. 2.80 Brînză de Brăila recolta de toamnă. 1.80 Zilnic ouă proaspete garantate 90 ° Gervais romînesc pachetul 0.50 Lapte dulce proaspăt, se găseşte dimineaţa de la orele.5—11 a. m. și seara de la orele 5—9 p. m. analizat de on. serv. san. opa 0.50 litr. 0.35 Zilnic iaurte proaspăt castronul mare 0.20 mie 0.15 Miere de Mai, gavanosul. 1.00 Zilnic se găsește higienicul lapte bătut proaspăt, litr. 0.40 paharul. 0.10 Fructe proaspete : Pere pergamute Debitul de Vinuri e aprovizionat cu cantităţi însemnate de vinuri naturale excelente, noi şi vechi, din podgoriile proprii, cari vinuri s’au pus în consumaţii cu următoarele preţuri: Vin alb vechiu de masă 0 90 litru „ Bordeaux de 5 ani 1.50 , Vin vechiu de Cotnari 150 litru Pentru comenzile de la 5 litr. în sus se servește la domiciliu avizlndu-ne verbal sau prin o parte poştală str. de sus 189. No. , roş , „ 0.90 , „ nou 0.80 „ „ alb vechiu 1.10 , , roş „ 1.10 , „ alb 1.30 „ » „ „6 ani 2.00 ,