Opinia, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 1413-1435)

1911-10-26 / nr. 1432

im&js&ptssmOPINIA Apa minerală de cură şi de masă, cu o reputaţiune mondială Recunoscută de Statul Prusiei ca apă minerală de întrebuinţat de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1902. Grand Prix Bruxelles, 1910. tori noi : Cloparod, Bin­et, William Ja­mes şi­’alţii. Cît priveşte Didactica, au­zii aceleaşi lucruri vechi şi comentate cu d-ta de atîtea ori. Nimic nou. Aceasta mă îngrijeşte. Groaza de pedagogie îmi revine... Şi atunci ce am făcut ? Au fost momente în care nu puteam nota ni­mic, căci nu făcea. Mă pomenii rătă­cind prin ţară, şi reconstituind scenele petrecute în societatea D-tale, aşa de plăcută şi aşa de preţioasă... Revenin­­du-mi recunoscut iarăşi aceleaşi clişee învechite... Mă mîngî însă ; ora viitoa­re mă va despăgubi de sigur. Aseară am fost la clubul „liber-cuge­­tătorilor“. Cu multă sfială intrai şi aici. Necunoscută, cui mă adresez ? Voi a­­trage privirile. Şi de­şi ştiu că nimeni n’o face cu intenţie rea, ci numai din curiozitate pur omenească, eu senzitiva din orient“ mă îngrijesc. Dar aceasta nu mă împedică să întru cu multă ho­­tărîre. Mă găsii în mijlocul unei adunări foarte ciudate. Oameni distinşi alături de lucrători, femei elegante prin ţinută şi înfăţişare, alături de nişte femei din popor. Aerul meu sfios făcu pe un tî­­năr ce se afla lingă uşă să mă îndem­ne să intru şi să iau loc. O femee de o vioiciune isbitoare îmi oferi locul de lingă ea. In cîteva momente mă puse în cu­rent cu tot ce trebuia. Intre cei de faţă se găsisu profesori de toate gradele, funcţionari înalţi, bogătaşi şi lucrători. Femeile erau : unele soţiile membrilor, altele slujbaşe — fie­care puţind arăta pe faţă credinţa sau lipsa de credinţă fără a-şi periclita postul. Şi se înţelege dacă în ţara cu titlul ultimului democratism, libertăţile trîm- fpţate ar fi tot fictive, atunci ar trebui să desesperăm de toată civilizaţia celor 20 de secole. Eşti mulţumită. „Iată ţara libertăţii de cugetare şi de acţiune" — îmi zisei. Dar după cîteva momente imi revenii din extazul meu... Cercul fusese cam restrîns. Dacă e atîta libertate, pen­tru ce clubul lor destul de spaţios nu gemea de lume ? Această întrebare nu-mi veni în minte atunci cînd trebuia. Și aceasta mă convinge de defectul ce am de a mă entuziasma prea repede... Voiu căuta să revin asupra acestei chestii în­dată ce voi avea ocazie. C­na cu care am vorbit, mă face a­­tentă asupra bibliotecei lor, foarte bo­gată. Citind pe faţa mea, se vede, do­rinţa de a mă folosi şi eu, ea mă asi­gură că în schimbul garanţiei unei per­soane cunoscute din localitate, aşi putea lua orice carte. Mă întrebi despre starea mea sufle­tească. Se înţelege că e bună. Mi-am îndeplinit una din cele mai arzătoare dorinţi. La fie­ce pas întîlnesc destul material de cugetat, noutăţi, surprize... Dar în acelaşi timp, am momente de adîncă melancoliei, dorind pe cineva, cu care să clarific mai bine tot ce mi se prezintă, aşa după cum tăceam cu d-ta. Multe lucruri întrec aşteptările mele, dar sunt şi multe care mă surprind ne­neplăcut. Şi atunci nu pot şti; eu sunt de vină, neputînd pătrunde toate, sau contrazicerea e reală ? R Maria C. Buţu­u­eanu bleme morale sau sentimentale, pe care nici nu vrea să le dezlege la teatru. Pentru aceea pretenţia unui ziar lo­cal, care găseşte că nu sunt bune de­cît versurile pe care le spune Horaţiu sau Despot prin gura vre­unui­ artist, care nu serveşte pe afişele teatrului de­cît ca sperietoare pentru public, nu este de­cit ecoul prea personal al acelui singur artist. Graba cu care publicul nostru cerce­tează reprezentaţiile teatrului nostru in anul acesta, ne arată că este mai în­gustul publicului actuala direcţie. Tea­trul nostru—trebue s’o constatăm cu plăcere—este din ce în ce mai frecven­tat şi vedem cu plăcere la reprezenta­ţiile lui asistînd toate straturile noastre sociale. Poate nu găsim acele săli tic­site care au făcut succesul material al operetei „Suzana“ , dar e o atmosferă foarte amicală, un cerc restrîns de ade­văraţi pasionaţi ai teatrului, care gustă cu adevărată plăcere reprezentaţiile ce i se oferă. __ _ ___ __ ~Toate~reprezentaţiiie de pînă acum» au lăsat la plecare în toată asistenţa» impresia unei seri bine întrebuinţate ; nu se aude peste tot de­cît mulţumire şi laudă la adresa celor ce se silesc a ridica Teatrul nostru Naţional. Prima piesă, după deschiderea stagi­­unei, a fost Zile de sărbătoare de Carlo Bertalozzi, a cărui succes statornic la amîndouă reprezentaţiile, a făcut să se anunţe încă o a treia reprezentaţie. Montarea acestei piese este forate în­grijită şi artiştii noştri, fără deosebire, au făcut fiecare din rolurile lor nişte creaţiuni cu totul reuşite. Cu toţii au fost răsplătiţi suficient cu succesul ce au avut, dar merită o relevare deose­bită creaţiunile d-lui Cuzinski şi a d-nei Profir. D. Cuzinski a dat viaţă adevă­rată rolului geambaşului de cai parve­nit, Vicenzo Bergongoli, care in mijlo­cul vieţei de lux şi plăceri la care îl obligă Societatea de juisori în care s’a ridicat, nu încetează de a avea inima cinstită, profund iubitoare, a tătălui care venerează amintirea fiicei dispărute. D. Cuzinski a ştiut să dea acestui rol tot relieful ce’l are într’o fie incultă, sim­plă, un suflet bun şi cinstit. Creaţiunea sa a fost foarte apreciată şi este o plă­cere adevărată să constatăm că serbă­­torile teatrale ştiu a fi preţuite de adevă­­raţii iubitori ai teatrului. Montarea acestei piese face deosebită cinste teatrului nostru ; tabloul din ac­tul al 11-lea este cu totul reuşit; parcul somptuos al geambaşului îmbogăţit, ca un jet d’eau ce dă in tot timpul actu­lui impresia foarte reală a unui parc bogat, ne arată că se pot face montări admirabile la teatrul nostru. Sîmbăta trecută s’a jucat Prinţul Er­nest petrece, o comedie foarte agreabilă, în care piesa şi jocul actorilor a lăsat aceiaşi impresie de mulţumire în a­­sistenţă. In general putem constata că Teatrul nostru Naţional merge pe o cale din ce în ce mai bună, iar încrederea ce mi-o arată în anul acesta publicul nostru, este cea mai bună dovadă că laşul ştie să preţuiască silinţele acelora cari ca­ută să’l ridice. .. Stagiunea teatrală Teatrul nostru Naţional îşi continuă stagiunea, arătînd în fie­care zi că di­rector şi artişti sunt tot una de însufleţiţi de dorinţa de a ridica această instituţie la nivelul ce îl merită. După Despot-Vodă, a cărui reprezen­tare n’a fost de­cit omagiul, pe care Tea­trul nostru îl aduce celui d’intăi autor dramatic naţional, după o deschidere de stagiune, care părea mai mult salu­tul plin de încredere cu care teatrul nostru îşi întimpină pe iubitorii de tea­tru care ’i încurajează, s’a intrat în re­pertoriul propriu zis. Problema repertoriului este de sigur pentru directorii de teatru punctul ne­gru care le stă mereu pe suflet. Intre atîtea preferinţe ale publicului, trebue să cumpănească şi să aleagă în aşa fel, în­cit să împace menirea educativă şi literară a teatrului, cu gusturile între­gului public căruia se adresează. Cum că publicul vine la teatru mai mult ca să treacă o seară plăcută, de­cît ca să se educe, asta au simţit-o toţi directorii cari au văzut că repertoriul clasic, educativ, nu găseşte de­cît puţin sprijin în publicul nostru. Pentru aceea piesa clasică, tragediile şi dramele, în care la noi acelaşi actor sufere pe ace­laşi ton, face publicul să fugă cu gră­bire de piese care nu­­ lasă la plecare nici o mulţumire. Publicul nu vine la teatru să sufere sguduiri prea mari; el­­ vrea să se afle în faţa marilor pro­ Urmările unor diferențe între madiai Processi Jaromi­b­. Ctefffita Amănunte complecte asupra procesului Bacău, 24 Octomb. Am arătat la timp, în unul din nu­­merile ziarului „Opinia“, împrejurările în care s-a petrecut un incident între d-nii dr. E. Baroni din Bacău și doc­torul Veniamin Gheorghiu, medicul spi­talului din Bacău. Acest incident, care a avut loc prin Februarie a. c., provo­cat de o scrisoare ofensătoare din par­tea doctorului Baroni, adresată doctoru­lui Gheorghiu, a dat loc la un juriu de onoare compus din medicii din oraşul Bacău şi în urmă la o provocare la duel, fără de rezultat. Prin iunie a. c., fiul doctorului Baroni înapoindu-se de la Paris, unde-şi terminase studiile juri­dice, sub motiv de a da satisfacţie pă­rintelui său, prin pîndire şi cu precu­­getare, înarmat cu un boss, şi ca to­vărăşia unui oare­care Bernstein, a maltratat în stradă pe d-rul Gheorghiu cauzîndu-i grave leziuni. Acest fapt a dat loc la procesul care s’a judecat în ziua de 24 a. c., înaintea tribunalului secţia 1 Bacău, avînd loc desbateri furtunoase şi lungi care au durat cu prelungirea şedinţei, pînă la oara 1 noaptea. Judecarea procesului Judecarea acestui proces care a pa­sionat în mod deosebit toate straturile societăţii oraşului Bacău, şi în special pe medicii locali, a atras un public foarte numeros şi distins, care a urmă­rit tot timpul cu un deosebit interes desbaterile procesului. Pledoariile Pentru partea civilă, doctor Gheor­ghiu, primul care a luat cuvîntul, a fost d. avocat Berea, care expunînd faptele a cerut reprimarea trib. reprimarea lui cu agravarea circumstanţelor premedi­tare şi pîndire. La ora 9, în continuarea desbaterilor, a luat cuvîntul d. avocat Lascar Anto­nin, care în atenţiunea generală a unei numeroase asistenţă pronunţă o vehe­mentă dar frumoasă pledoarie, relevînd geneza acestui proces şi făcînd tot o dată relevări foarte importante, cu pri­vire la animozitatea medicilor determi­nată de teama de concurenţă profesio­nală. Intrînd în analiza faptelor, cu multă fineţă prezintă tribunalului pe delicventul Al. Baroni în adevarata lui situaţie, atribuindu-i a fi un instru­ment în actul lui de banditism, din partea acelor medici îngrijiţi de con­curenţa profesională şi geloşi de talen­tul şi puterea de muncă a doctorului Ghiorghiu. Explică cu dovezi materiale, de fapt, că motivul de aparare invocat de tînă­­rul Baroni, că a lovit numai ca să dea satisfacţie părintelui, este neîntemeiat. Conchide printr’o frumoasă peroraţie la condamnarea inculpaţilor. La ora 11 iau cuvîntul pe rînd din partea inculpaţilor d-nii avocaţi Leon Sakelaru şi Mircea Cancicov cari în do­cumentare pledoarii expun împrejură­rile, incidentului căutind a pune în e­­videnţă diferendul dintre medicii dr. E. Baroni şi dr. Ghiorghiu, pentru ca din acest fapt să explice brutalitatea tînărului Al. Baroni. Ambii avocaţi conchid că trib. să scuzeze delictul lui Al. Baroni, de­oarece fapta fiului care loveşte pentru a da satisfacţie părintelui, omeneşte ea este scuzabilă. Sentinţa După rechizitorul primului procuror procesul a luat sfîrşit la ora 1 noaptea cînd tribunalul amină pronunțarea ho­­tărîrei pentru 25 e. R. tilize-Ştiinţe-ISI/Uc 0 revistă despre noi.,, Revue in­ternationale de l’enseignement“ (Paris) conţine sub titlul : „Progresele învăţă­­mîntului primar public în România“ o dare de seamă asupra statisticei Minis­terului Instrucţiunei Publice . Recensă­mântul general al ştiutorilor şi neştiu­torilor de carte din Romînia în anul 1909. Introducerea plină de interes, care precedează lucrarea, se datoreşte d­lui profesor G. Arghirescu, şeful serviciu­lui şi este consacrată istoriei învăţă­­mîntului primar. Recensentul încheie astfel: „Cu toată desvoltarea instrucţiei primare, analfa­beţii sunt încă numeroşi în Romînia. Procentul general nu este sub 60 la sută. Despărţind populaţia urbană de cea surală, analfabeţii reprezintă mai mult de 36 la sută în cea dintăiu şi 65 la sută în cea de a doua. Dacă se consi­deră numai populaţia masculină, pro­centul general al analfabeţilor este de aproape 46 la sută. La Bucureşti în chiar capitala regatului 26 la sută, din locuitori sunt analfabeţi. Cum se vede din aceste cifre opera şcolară este încă la începutul ei în Romînia. Dar progresele desăvîrşite de 25 ani în organizarea învăţămîntului primar silinţele mari ce şi-au dat Parlamentul şi administraţiunea, atenţiunea continuă dată problemelor pedagogice, fac să“se spere că mişcarea aratată pînă acum va merge accelerîndu-se şi că Romînia va putea într’o zi să se compare în ceea ce priveşte instrucţia primară şi educaţia poporului cu statele mai ve­chi ale Europei occidentale“. * In editura Taîlandier din Paris a a­­părut o scriere a lui Paul Gzell „La vie d’une grande Comedienne : Mé moires de M-me Judith de la Comédie Fran­ţaise*. E vorba de artista Judith, care suc­cedase la Comedia Franceză ilustrei Rachel şi care pe vremuri a fost cele­brată cu entuziasm de către Th. de Banville şi Th. Gautier. * „Femeiuşcă“­­comedie în 3 acte a d-lor Alexander Engel şi Leo Walter Stein a fost cumpărată în manuscris pentru Noua Scenă Vieneză, precum şi pentru Statele Unite și Anglia. * „David Copperfield“ piesă extrasă din romanul cu același nume al celebrului romancier englez Dickens, va vedea lu­mina rampei la „Odeon“ din Paris, astă­zi Marti­n Noemb. st. n. * Artistul Le Bargy, care e pe cale de a părăsi Comedia Franceză, a trimis martori tînărului tragedian Alexandre. E vorba de o revalitate amoroasă iar eroina întîmplării aici artista Robinne care a fost admirată acum doi ani şi aci în Iaşi pentru marea ei frumuseţe. * • Aurélie Revy, celebra cîntăreaţă a deschis stagiunea Operei comice din Berlin. Se ştie că d-na Revy este directoarea acestui teatru, predecesorul ei a fost Gregor, chemat acum ca director la O­­pera Curţii din Viena. Presa afirmă că sub aceasta, opera comică din Berlin era superioară. * Unii atribuie larma ce s’a făcut în jurul obscurei afaceri cu „dispariţia“ d-nei Curie interesului ce ar fi avînd u­­nii adversari ai profesoarei de a împie­deca intrarea ei în Institut. In lumea ştiinţifică pariziană se pre­găteau mari distincţiuni pentru d-na Curie cu ocazia apropiatei inaugurări a noului „palat al radiului“ creat de sta­tul francez.* Johann Braakenstiek, cel mai bun ca­ricaturist olandez și a serbat jubileul de 25 ani de colaborare la „Revista ver­de“ din Amsterdam. U STRUNA ZILEI AMOR ŞI VIRTUTE D-na Curie pe care o aştepta un premiu Nobel a fugit cu un profesor de la Colegiul Franţa, om însurat cu 6 copii. Despre dînsa, dacă-s drepte­ţele scrise şi ştiute,— Premii poate să aştepte.— Insă nu cel de... virtute. □ Congresul funcţionarilor co­merciali. — După cum am anunţat, Mercuri 26 Octombr se deschide la A­­teneu congresul funcţionarilor comer­­ciali din ţară. Chestiunile cari vor fi dezbătute, sunt următoarele : Repaosul duminical complect, rapor­tor d. Alexandru Georgescu; Băncile orăşeneşti, raportor d. S. G. Gheorghiu ; Şcoalele de adulţi, raportor d. T. A. Teodoru ; Nevoile comerţului şi funcţionarii co­merciali, raportor d. I­. P. Niculescu; Casa de pensiuni şi asigurarea bătrî­­neţelor, raportor d. N. Popescu ; Fixarea oraşului unde va avea loc al VIII-lea congres. Congresiştii se bucură de o reducere de 75 la sută pe C. F. R.­­ D. Dimitrie T. Ştefănescu actual copist in grefa secţiunii I a, a tribuna­lului Iaşi, a fost înaintat ajutor de gre­fier clasa II-a la secţ. II, a aceluiaşi tribunal, în locul rămas vacant prin punerea la retragere din oficiu a d-lui Const. Carp.­­ In mişcarea în magistratură, fă­cută zilele aceste, se cuprind şi următoa­rele numiri în Moldova : D. Gheorghe N. Solomon, actual ma­gistrat stagiar la tribunalul Neamţ, se permută în aceiaşi calitate la judecăto­ria ocolului Războieni Valea Albă din judeţul Neamţ, în locul d-lui Mircea I Vintilescu, permutat. D. Gheorghe Vicol actual magistrat stagiar la judecătoria ocolului Buhuşi, din judeţul Neamţ, se permută în ace­iaşi calitate la tribunalul Neamţ în lo­cul d-lui Gheorghe N. Solomon per­mutat. D. Alexandru Pătîrlăgeanu, actual magistrat stagiar la judecătoria ocolu­lui Truşeşti din judeţul Botoşani se permută în aceiaşi calitate la judecă­toria ocolului Buhuşi din judeţul Neamţ în locul d-lui Gh. Vicol permutat. D. Constantin Gr. Dumitrescu actual magistrat stagiar la judecătoria ocolu­lui Paşcani, din judeţul Suceava, se permută in aceiaşi calitate la judecăto­ria ocolului Truşeşti din judeţul Boto­şani în locul d-lui Alexandru Pătărlă­­geanu permutat. D. Ştefan Ştefănescu, actual magis­trat stagiar la parchetul tribunalului Suceava, se permută în aceiaşi calitate la judecătoria ocolului Paşcani, din ju­deţul Suceava în locul d-lui Constantin Gr. Dumitrescu, permutat. D. Gheorghe V. Măcărescu, licenţiat în drept de la facultatea din Iaşi, se numeşte magistrat stagiar la parchetul tribunalului Suceava în locul d-lui Şte­fănescu, permutat. □ La „Revue Moderne“, care apare în Paris se ocupă în numărul său din 10 octombrie, în termeni foarte căldu­­roşi, despre Romînia şi poziţiile sale pitoreşti. Revista franceză dă indicaţii preţioase turiştilor care ar veni în ţara noastră, arătindu-le poziţiunile şi localităţile cele mai frumoase şi cele mai lesne de vizitat. □ Camera de meserii întruneşte ta­bloul meseriaşilor, rămaşi în urmă cu plata cotisaţiunelor. □ Un lucrător armean din Sulina s’a înbolnăvit azi, prezentînd simptomele holerei. Materiile intestinale ale numitului au fost înaintate laboratorului bacteriolo­gic pentru a fi supuse unei amănun­ţite analize. □ In ziua de 9 Noembrie, împlinin­­du-se un an de la moartea lui Gheorghe Panu, un parastas va fi oficiat la mor­­mîntul regretatului. Cum pînă astăzi, acel mormînt­ nu are încă monument, ziarul „Adevărul“ din Bucureşti, va lua iniţiativa ca pe cale publică să adune sumele necesare. In cursul săptămînei trecute s’a găsit un testament al lui Panu, scris cu opt luni înainte de a muri. Prin acel testament Panu lasă partea disponibilă a averei ce va rămînea in urma lui, soţiei sale, despre care vor­beşte în termeni foarte elogioşi. □ Siguranţa a arestat azi pe Costa­­che Nichifor, un cunoscut pungas. □ Eri, la orele 3, a avut loc în aula Universităţii, întăia consfătuire a mem­brelor societăţii ortodoxe Naţionale a Femeelor Române, sub preşidenţia d-nei general Manu. Mîine are loc a doua consfătuire, cînd se va proceda la constituirea definitivă a secţiunei din Iaşi. □ Serviciul sanitar local a primit ordinul de a supune la vizita medicală toate persoanele cari vin din locurile contaminate de holeră. □ Secietarii teatrului naţional din Iaşi, hotărînd să ridice un bust artistu­lui Gr. Manolescu, au intervenit la co­mitetul statuei lui Kogălniceanu, cerînd ca suma rămasă excedent, să fie între­buințată pentru executarea amintitului bust. □ In ziua de 8 Noemb, fiind hramul monastirei Agapia, serviciul divin va fi oficiat de Arhiereul Nicodem Munteanu. Cu acel prilej d-na Eliza Străjescu sora poetului Vlăhuţă va fi călugăriţă şi va lua numele El­saveta. □ D. C. Zotta, şef de gară în inspecţia 6-a, de mişcare, a fost mutat, după ce­rere, ca şef de gară la Durmăneşti linia Adjud-Palanca. □ Mîine Mercuri, se va desvăli la Piteşti, monumentul ridicat în amintirea regretatului literar, Ionescu-Gion. □ Un mare număr de funcţionari comerciali, pleacă în astă-seară la Bu­cureşti, pentru a participa la congresul funcţionarilor comerciali care se deschi­de mine.­­ E probabil că Primăria va mai rămînea pe timpul ernei în localul ac­tual și abia în primăvara se va instala în Palatul comunal. DEBITUL BADAREU­­ Dr. MANOLESCU De la Strunga — Strada de Sus No. 189 — Cu începere de la 10 Octombrie, preţurile produselor sunt următoa­rele : Eg. Litrul Delicioasa smântână centrifugată dulce. 2.20 Brînză de munte, producte de Septembrie 1.80 Lapte de oi de munte. 1.60 Caşcaval grecesc 2.60 Excelentul unt pentru cafea, d­ar 5.00 Caş gras de munte şi urdă dulce proaspătă. 2.60 Delicioasă brînzâ de munte nouă 1.60 Brânză de vaci proaspătă 0.60 Unt pentru gătit obişnuit 3.29 Adevărata grăsime de porc topită. 2.69 Renumita brînză de burduf 2.80 Caşcaval de Pentereu. 2.80 Brînză de Brăila recolta de toamnă. 1.80 Zilnic ouă proaspete garantate 90­ ° Gervais romînesc pachetul 0.50 Lapte dulce proaspăt, se găseşte dimineaţa de la orele.5—11 a. m. și seara de la orele 5—9 p. m. analizat de on. serv. san. opa 0.50 litr. 0.35 Zilnic iaurte proaspăt castronul mare 0.20 mie 0.15 Miere de Mai, gavanosul. 1.00 Zilnic se găsește higienicul lapte bătut proaspăt, litr. 0.40 paharul. 0.10 Fructe proaspete : Pere pergamute Debitul de Vinuri e aprovizionat cu cantităţi însemnate de vinuri naturale excelente, noi şi vechi, din podgoriile proprii, cari vinuri s’au pus în consu­maţii cu următoarele preţuri: Vin alb vechiu de masă 0 90 litru „ Bordeaux de 5 ani 1.50 , Vin vechiu de Cotnari 150 litru Pentru comenzile de la 5 litr. în sus se servește la domiciliu avizln­­du-ne verbal sau prin o parte poş­tală str. de sus 189. No. , roş , „ 0.90 , „ nou 0.80 „ „ alb vechiu 1.10 , , roş „ 1.10 , „ alb 1.30 „ » „ „6 ani 2.00 ,

Next