Opinia, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 1702-1726)
1912-10-14 / nr. 1713
dară şi se pregătea să se ducă la coriferă. Moldovencei de ale noastre învăţarea limbei ruseşti îi era anevoioasă şi pentru o viitoare preoteasă era prea multă trudă. Tînărul institutor cunoştea Iaşii, unde are o soră studentă în medicină şi din vorbă în vorbă ne-am trezit hăt la Sobor, bineînţeles obligîndu-mă ca la venirea sa la Iaşi să-i arăt şcoala noastră normală şi să-i înlesnesc procurarea de cărţi româneşti de care are aşa de mare nevoie. Am intrat în Sobor, biserică monumentală. Un paraclisier arăta la o păreche tineri biserica ; grăiau Moldoveneşte, îmi spusese că sínt de peste Nistru, cale de 2 ceasuri de la Dubăsari şi că nu ştiu de loc ruseşte, că pe acolo sínt numai Moldoveni şi că n’au nevoe de loc de ruseşte, că pot trăi în satul lor şi fără rusoacă. Nu puţin m’a măgulit această mîndrie a neamului la doi ţărani tineri şi gospodari cuprinşi şi apoi şi nici sfioşi, căci am stat de vorbă cu ei şi nu le torsese pe limbă, mai ales muerii. In sobor stau scrise pe lespede de marmoră şi cu slove aurite numele câtorva Archiepiscopi. — Grigorie mitropolitul Erinopolis şi Vatopediului, născut la IEfeş în 1769 Ia■ mai 23 şi mort la 1840 ’ Ianuar 3 la Chîşinău (Kionovis)—greceşte şi ruseşte) - peretele din stînga lui— Dimitrie arhiepiscopul Chişinăului şi al Hotinului, născut la 1772, uns ca Episcop la 1811, rădicat arhiepiscop la 1821, mort la 1844 August 4 (ruseşte), peretele din dreapta — Antonie arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului din mirenie Alexie Socotov ; născut la 1800, Ianuarie 10, la Sveatogororod în Harcov ; uns ca Episcop la 1858, Mart 17, la Iulie acelaşi an (1858) ridicat la Mitropolit, mort la 1873, Mart 13 în Chişinău. Soborul fu zidit în 1836, 2 ani după ce se croi planul noului tîrg. Un parc colosal din jur împrejur fac ca Soborul să apară în mod maestos, demn de a fi o catedrală pentru orice alt oraş şi mai mare. Pe portiţa din vale se intră în tîrgul vechiu şi cea întăiu biserică de care daue sf. Ilie. Biserica e zidită cătră 1806, şi preotul fu aşa de drăguţ că se oferi să-mi arate toate cărţile, odoarele, veştmintele, arhiva. Biserica n’are inscripţie, dar pare a fi fost o bisericuţă mai veche, după cum ne vorbesc unele note şi pietre mormîntale. In dosul bisericei spre altar e un stîlp de piatră, ce are scris această inscripţie: „Acesta stîlpa iau \ rădicatu robu | lui Dumnezeu Ştefanu Nuoru pentru pomenirea lui şi a părinţilor lui, diaconul I Nuoru, Maică | Vasilie Marică şi Acseniia. Ga \ hiţa ce sau robit de | Tătari, vet. 1781 \ msta (luna) Mai 11 \ “. Diaconul Nuor, Ştefan Nuor, sunt străbunici de ai d-lui Nour, cunoscutul publicist şi redactor la ziarul Drug din Chişinău. — Alte pietre mormîntale în peretele din dreapta bisericei. „Aici odihneşte | răposată lui Dumnezău Soția I na soţie dumisale Hagi Petcu I murgiu, împreună cu fii săi I Constandin, Ileana, Nicolae | Maria, ci sau săvărit la | anul 1817 April 1.“ — Pe mormîntul lui Torna Stamate: »aici odihneşti | ţărna boerului | moldovenesc | paharnicul Torna Stamati | ci sau săvârşit | la anul de la Hs. | 1817 Mai 7 I ,ca un semn | de mulţumire | şi vecinică | pomenire scumpului nostru’ părinte. I — Pe alt mormînt. »Alăturea cu temelia acestui stălp spre răsărit odihneşte fericita întru pomenire roaba lui Dumnezău Zmaranda soţia căminarului Zamfirachi Ralli, care s’a săvîrşit Mercuri Maiu 19 la anul 1815“. (în dos): »spre amiazăzi alăture lingă maica sa sau aşezat şi nevrăsnicul fiu Dumitrachi Ralli care sau săvârşit la 14 octombre în anul 1815“. Biserica are o bogată arhivă de cărţi. Notez cîteva din ele. — Leturghia. Iaşi 1794 sub facţile Stamati cuprinde notiţa aceasta: »această sfîntă carte anume leturghiarul se închină sfintei mănăstiri ce se cinsteşte | şi să prăznueşte hramul sf. prooroc | Ilie Tezviteanul, în tîrgu în Chişinău de noi | nevrednicii robii şi mult păcătoşii | Erei Antonie, papaghil Ana | pentru sufletele noastre şi | a părinţilor noştri, celor răposaţi | şi oricare dintre preoţi | ar sluji sfintele taine să nu o ia să fie a sa ci este dreaptă a sfintei bisărici a sfîntului liie,“ fără an. — Triod, Neamţ 1846, dăruit de la mănăstirea Neamţului de dvorianinul C. Baltag 1854 Aug. 8. — Penticostar, Bucureşti 1800 cu nota: »această sfîntă carte ce să numeşte Penticostar Iau cumpărat Toader Drăgan den sat Apaciuc şi sau dat sfintului Ilie, pentru ertarea păcatelor, săi fie veşnic pomenire, 1806, Iunie 12.“ — Leturghiar 1794 cu nota: »această sfîntă carte anume Leturghia este a preotului Gavril din satul Gura Galbenii şi au cumpărat’o ca să fie de pomenire ficiorilor închinaţi de veci, şi am însemnat ca să să ştie că este dată feciorului celui mai mic, anume Ştefan răposat. Aceasta am scris eu Ştefan dascal la anul de la Hristos 1795, Noembre 6.“ — Pe un disc »Constantin Ionescu + Tarsiţa.“ — Pe o icoană a sf. arhanghel Mihail ,major Vasilievici, Dehterev de la postul de Husari, 1810 Mart 2“. — Aer vechiu grecesc. — aer românesc 1811 Mai 20. Biserica are o foarte bogată mitrică, care începe cu anii 1818, cînd dă 49 nume pe tot anul, iar în 1829 dă 75 de nume, semn de creştere a populaţiei Chişinăului. Am căpătat şi eu de la preot un teanc de peciuri de pe la 1810 încoace, care sunt ca şi peciurile aflate de mine la Sf. Gheorghe Lozonski din Iaşi tot de pe la 1810. De această biserică Sf. Ilie mă atrage ceva misterios. Pe cit îmi aduc aminte din gura mamei—nineia, coana Daliţa— fiind în popas spre Kiev în 1843 i s’a îmbolnăvit cel dintăiu copil—Irimia,—şi l a îngropat la Chişinău, dînd tribut pămîntului primul rod al dragostei, care îi mîna acum pe tată şi pe mamă In tovărăşie a 7 alţi gospodari tineri din Huşi să se ducă să se închine la Pecersca Kievului, el care ca băet de 12—13 ani fusese dus la Ierusalim şi făcut hagiu în apele Iordanului în ziua de 6 Ianuarie 1833. Dar cu note şi cu paranoie eu nu mai eşiam de la Sf. Ilie. Părintele drăguţ şi îndatoritor mă făcuse să uit că ceasul trece răpede, cînd eşti ocupat şi în grabă o luai spre Săborul vechiu, luînd călăuză pe clesiarhul bisericei, un băetan drăguţ şi deştept. Deci spre săborul Sf Arhanghel Mihail. I ■■ ■■ ■■ ■■ Laboratorul de Analize Medicale şi Industriale Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva — IAŞI — Strada Cuza-Vodă (Golia) 46 — IAŞI — Execută: Analize complecte de urină, chimice şi microscopice; Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni Uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de Vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a compoziţiei şi a conţinutului în lînă, bumbac sau matasă, etc. etc. I mm an aa am ■■ nb mm na aa an aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa I aa hi aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa ■■ I I ■ ■ ■■ ■■ ■■ ■n ■■ ■■■■ Scrisori din Bucovina — De la corespondentul nostru — Colectă publici pentru „semi luna otomană roşi".—Mari minsori. —Firma insolvente. Cernăuţi 12 Octombrie.—Consulul otoman din localitate, a lansat următorul apel în Bucovina şi galiţia apelînd la generozitatea publică pentru „semi-luna rosă otomană“. »In Balcani a izbucnit un războiu sîngeros. Oricît ar fi conştiinţa omenească contra unui astfel de flagel al omenirei, actualmente se petrece în Balcani o îngrozitoare dramă a unui război crîncen, cu toate peripeţiile sfîşiitoare inerente lui. Pămîntul, pe care se varsă şiroaie de sînge, e acoperit de mii de rîniţi, care nu pot muri şi de mii de morţi părăsiţi care nu pot fi îngrijiţi cu celejj ieftine. »Boli molipsitoare şi desnădejdi cumplite sunt urmări triste ale luptelor războinice ce le îndură poporul otoman pentru cauza şi existenţa sa dreaptă. »Nu partea politică este aceea care interesează opinia publică locală, ci partea umanitară este aceea care ne sileşte să apelăm la inimile generoase care trăesc pe pămîntul austriac şi care desigur se cutremură de groază la strigătul disperat al celor căzuţi pe cîmpul de luptă striviţi de gloanţele şi ghiulele. »In actualul măcel Balcanic se află pionerii »semi-lunei roşii,“ care îndeplinesc aceiaşi misiune nobilă ca şi »crucea roşie“ şi ajută acolo unde nevoia şi datoria omenească cere, cu cea mai mare scrupulozitate. A se încuraja scopul umanitar al unei astfel de societăți este cea mai sfîntă datorie omenească. „In condiţiuni financiare extrem de uriaşe »semi-luna roşie“ îşi îndeplineşte cu sfinţenie sacra-i datorie, dar cu toate sacrifiiciile ei enorme, îi este aproape imposibil să facă faţă nobilului scop din cauza restrînselor ei resurse. »De aceea ne adresăm poporului bucovinean şi galiţian cu cea mai umilă rugăminte, că în aceste momente de grea cumpănă pentru mii şi mii de suflete, să se gîndească şi la acei martiri care se sacrifică pentru patrie şi drept cetăţenesc, ajutîndu i cu cite o mică ofrandă materială şi cît se poate de urgent, pentru a răsplăti astfel sacrificiul de sine. Orice stmă, fie ea cît de mică, este de mare însemnătate. Deci, faceţi-vă datoria umanitară ! »Ofrandele se vor adresa la biroul otoman din localitate.“ Apelul de mai sus este semnat de numeroase persoane distinse din localitate între cari figurează şi cîţiva romîni. Dintre aceştia notez pe deputaţii Constantin baron Hurmuzachi, dr. Euseb. Popovici, şeful partidului naţional-romîn, judele dr. Balmoş, notarul Blîndu etc. etc. * De ori noapte, cade asupra oraşului nostru o ninsoare ca în toiul ernei. Astă seară s’a deslănţuit un viscol cumplit care a îngrozit populaţia nevoiaşă. Rapoartele judeţelor, sosite autorităţilor locale, anunţă că zapada este generală şi că din cauza viscolului de azi, numeroase drumuri au fost întrocnite întrerupînd circulaţia vehiculelor. Această iarnă prea timpurie va avea ca urmare o cumplită criză economică căci din cauza ultimelor ploi numeroase articole de hrană ca cartofe, sfecle, varză etc. n’au putut fi încă culese. Viscolul s’a mai liniștit, dar zăpada continuă să cadă abundent. * Din causa actualului răsboi al statelor balcanice numeroase firme comerciale din Galiţia şi-au anunţat insolvenţa care se ridică la zeci de milioane. Numai azi s-au declarat în stare de faliment o fabrică de scînduri şi două de ferării a căror pasiv se ridică la 4 milioane. După cum se vede, efectele economice ale actualului răsboi balcanic, vor fi resimţite de întreaga Europă. Şi încă tot nu se ştie ce va aduce ziua de mîine. Gama Unde suntem pomeniţi.Dintr’un articol istorico-militar apărut în »Le Temps“ cu data de 21 Octombrie, autorul descrie pe larg împrejurările în care a avut loc dezastrul lui Napoleon în Rusia. Vorbind despre situaţia în Europa, scrie: ,..,Din culmea şovăitoare a gloriei sale el caută un punct de reazăm. Merge pînă acolo, încît se adresează lui Alexandru al Rusiei şi-l roagă umilit: „Să împărţim!“ împărţeala se impune, pentru că Europa o începuse dinainte. Primul act al lui Bernadotte, devenit rege al Suediei n’a fost de a se ralia cu Alexandru. Turciaa urmat îndată. Trupele ruseşti din Valahia, devenite disponibile prin pacea de la Bucureşti, s’au urcat de-a lungul Prutului, ele ameninţau acum linia de comunicaţie. Aşa că, nordul şi sudul apasă asupra Marei Armate, atît de straniu aventurată înspre Orient...« * A apărut »Noua Revistă Romînă“ de sub direcţiunea d-lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd : Noutăţi—Romînism, panslavism, bulgărism, naţionalism—Discuţiuni teoretice asupra cauzelor războiului balcanic, Actuale — N. Durnovo, Rusia şi răsboiul din Balcani. Culturale—N. Em. Teohari, O nouă sinteză a vieţii. Sociale—I. Costescu, Starea socială a Românilor basarabeni. Literatură—N. Davidescu, Bătrînul vagabond, poesie, A. Bertrand, Calul mort, (cu un desen de A. Maniu). Knut Hamsun, Strigoiul, (trad. din ruseşte de lt. Cezar Sfat). Cronica teatrală, L. Cosma, »Marşul nupţial“ şi Copil din flori“ de Henry Hataille. însemnări—Antimilitarismul—Ticul unei şezători—Cercetări noui asupra bătrîneţii—Estetica nouă. Revista revistelor—Aviaţiunea—Revista Generală a învăţămîntului—Convorbiri politice. In locul vechilor programe teatrale odată cu deschiderea stagiunii dramatice se va vinde revista „Teatrul“ cu preț foarte redus. Va fi o adevărată publicațiune artistico literară în 16 pagini. Societatea pariziană Frédéric Chopin, a făcut un pelerinagiu la cimitirul Père- Lachaise, unde e înmormîntat autorul „Nocturnelor“. Pelerinagiul a avut loc la 20 Octombrie st. n., zi de aniversare a morţii compozitorului. „ Am pomenit într’o notiţă anterioară despre proectul întemeierii, la Paris, a unui „Colegiu al atleţilor.“ După detaliile ulterioare vedem că e vorba de un institut de educaţiune pentru toate chestiunile ce,privesc educaţia fizică, fiziologia exerciţiilor şi altele. Se va construi în împrejurimile Parisului un Colegiu central care va avea anexe în provincie,—Sucursale înfiinţate în acele provincii unde se găsesc alte condiţii de rasă: în Bretagne, în Lorena, în Ţeara bască etc. * Se anunţă că subscripţia naţională pentru aviaţia militară a atins suma de 5 milioane mărci. Se speră că vinderea unei medalii de aviaţiune să mai aducă încă un milion mărci. * In cea din urmă a sa cronică teatrală Adolphe Brisson vorbind în „Le Temps“ de noul text al „înconjurului“ scrie drept încheiere : „In rezumat există doi Bernstein, Bernstein din „Marché“, „Rafale“, „Voleur“, Aprés-moi!—Scriitor impasibil şi amoral al corupţiunilor şi al josniciilor omeneşti, —Bernstein din „Détour“, Joujou, Bercail, TAssaut, observator mai puţin aspru, mai puţin glacial, estet care are grija eleganţelor nuanţate... Un Bernstein al dramelor-pumni, al dramelor-expres, un Bernstein al pieselor semi-realiste, semiromantice, cari mişcă auditorul fără a-l violenta, fără a-i stoarce nervii... „Vom şti într’o zi dacă acest Bernstein trebue să continue a lustra alăturea, în bună înţelegere, ori dacă unul e menit să piară. Şi atunci, care este acel care va ucide pe celalalt“. * Un raport extrem de curios a fost adresat ministerului de agricultură din Franţa de un inspector forestier cu ocazia deschiderei vinătoarei. De cîţiva ani, în oarecari regiuni, vînătorii se plîngeau de raritatea vînatului. Corespondentul ministerului căută cauzele acestui fapt şi dintre ele găsi una ce îi atrase atenţia în mod deosebit. El constată, în adevăr că prepeliţele şi potîrnichile au părăsit regiunile în cari se găsesc aerodroamele, dar că acest vînat s’a reîntors încetul cu încetul după primele zboruri în aeroplan, convingîngîndu-se că aceste enorme păsări artificiale nu sunt păsări cari le-ar putea aduce vre-un rău. Astfel la Buc ca şi la Reims vînatul e azi tot atît de abundent ca şi mai înainte. Ne apropiem de anotimpul zăpezilor albe. Un articol din „La Nature“ cercetează fenomenul zăpezii colorate. Astfel s’a găsit zăpadă roşie, galbenă verzuie, neagră, albastră şi brună violetă. Coloratura ei e datorită unor specii de alge sau altor organisme microscopice.—Toată această mică lume trăeşte de minune în zăpadă, din pulberea pe care o aduce vîntul şi în care se găsesc grăunţe de polen şi alte vegetale. * Tulburării pe care o simt cei ce nu-s obişnuiţi să vorbească în faţa unui public numeros— i s’a zis agorafobie. Ea e o infirmitate , şi se datoreşte bulbului rachidian. Se manifestă prin palpitaţii, congestii cerebrale sau decongestii, transpiraţie, spasmuri ale membrelor şi pierderea subită a memoriei.—D-rul Pierre Bonnier, a comunicat Societăţii franceze de biologie că a reuşit să vindece complect agorafobia, înfluenţînd berbul cu pricina prin una sau mai multe cauterizări nazale. * In Anglia s’a format o societate „Montessori Society“ în scop de a răspîndi şcolile întemeiate după sistemul zîs „Montessori“ şi răspîndit astăzi în Franţa, Elveţia, etc. In ce consistă şcoala aceasta vor vedea cetitorii noştri pe larg într’un articol ce va apărea în ziar în cursul săptămînii. * — Am primit la redacţie No. 9 (an. V-lea) al Ilustraţiunei romină, conţinînd între alte ilustraţiuni, splendide instantanee de la manevrele regale. Remarcăm deasemenea: M. S. Regele Carol, în uniformă de Feldmareşal al armatei ruseşti. Redacţia şi Administraţia: str. Academiei 6. * Pentru cele 3 reprezentaţii de gală ce se vor da lui Stuttgard cu „Ariadna la Naxos“, orchestra va cînta cu vechi instrumente, de origină italiană în valoare totală de 350.000 lei. * STRUNA ZILEI NUME SIMBOLIC Parchetul anchetează cazul lui Ion Surcică, autorul incendiului proprietăţii din... Ştire. Nou nu s’a ’ntimplat nimica, Adevăr e ca’n tot locul Unde ’ntimpinâm surcica, Ştim că e aproape... focul. INFORMAŢII SS Citim în la Roumanie : Astăzi se fac sforţări pentru a se ajunge la constituirea unui guvern de colaborare intre partidele conservator-democrat şi conservator. „ Dacă dintr’un eventual guvern de colaborare, va eşi sau nu o concentrare, este o chestiune pe care numai viitorul o va putea rezolva. SS Eri a fost în Iaşi directorul fabricei de mobile Maple din Londra, predînd comenzile de mobile pentru noul palat de justiţie şi pentru Jockey Club. SS De astăzi dimineaţă cade ninsoare abundentă în Iaşi. Dealurile din jurul oraşului sunt acoperite de zăpadă ca în iarnă. SS Din N. Revistă Romină: Răsboiul ce se desfăşură astăzi în Balcani, este primul mare războiu care se sprijină pe ideea naţionalismului. Răsboaiele, de pînă acum, au servit unificărei naţionalităţilor, dar ele n’au fost pornite şi susţinute pe ideea naţionalismului. Astăzi, în Balcani, nervul sufletesc al războiului este naţionalismul. Bulgarii, Serbii, Grecii, Muntenegrenii se bat, nu pentru a-şi dobîndi un stat naţional unitar căci pe această îl au, ci pentru a servi ideii bulgărismul, elenismul, slavismului... In faţa acestor popoare stă Indîrjit islamismul ; la spetele lor, gata sâ le ajute, stă panslavismul ; într’o coastă, încă nedumerit ce atitudine să ia, stă romînismul... Peste tot, avîntul naţionalist domină şi face să facă toate celelalte interese politice. Dinaintea naţionalizmului au dispărut interesele dinastiilor, interesele economice şi chiar cele ale politicianismului. Naţiunile cer sînge, cum cereau altădată zeii, fără să se îngrijească dacă prin aceasta păgubesc pe regi, pe negustorii de marfă sau pe negustorii de vorbe. Naţiunile vor să vadă mari , fiecare mai mare decît toate celelalte. Este timpul gigantismului în aspiraţiuni. O Bulgarie mare; o Serbie mare; o Grecie mare ; un Muntenegru mare. Popoarele pe care, pînă mai ieri, europeanul cult trebuia sâ le caute cu lupa pe hărţile geografice, pentru ca să le găsească ,unde se adăpostesc, astăzi şi-au încălţat cizmele din basma pentru a păşi peste nouă ţări şi peste nouă mări.... Pămîntul începe a fi prea mic şi pentru pitici. Bulgărismul, ca să se realizeze trebue să treacă peste islamism. Elenismul, de asemenea trebue să treacă şi peste islamism şi peste bulgărism. Slavismul trebue să treacă peste romînism, iar romînismul peste bulgărism. In goana lor după ideal naţiunile trec unele peste altele, fiecare dîndu-şi dreptate sie-şi şi numai sie-şi. Poate, în definitiv, singura dreptate reală pe lume este aceea pe care şi-o dă fiecare naţiune în parte. Bulgărismul îşi are dreapta lui şi numai a lui. Dreptatea unui naţionalizm în genere nu există. Atunci de ce Romînismul aşteaptă dreptatea altora ? SS D. Dobreanu maestru de gimnastică la liceul din Bîrlad, a fost transferat pe ziua de 1 Octombrie 1912 la liceul Naţional şi gimnaziile din Iaşi. SS Cercul uniunei meseriaşilor din localitate au anunţat două mari întruniri publice de protestare pentru zilele de 14 şi 21 Octombrie. SS SS £S SS SB SS SS SS SS SS SS S3 SS SS SS S5 SS SS SSSSSS S3 8SH SSSS SS SS S3 SS SSSSSSSS SS SS Mobile LOB EL IAȘI 32 Str. LAPUSNEANU 32 MARE ALEGERE ÎN SS SS SS SS SS SS ■■ mm I I S3 Dormitoare, Sufragerii, Saloane, Birouri .Mobile io piere ultimele noutăți.— Paturi de bronz, Noptiere, Lavabouri, toliste asortate. Covoare. Perdele pomiilecta da la 15 lei In sus. Lămpi alectrice oala mai noUi ( Preţuri excepţionale de Vase Galea şi Daum ( reduse Mobile mici fantesiuri. — Blumuri americana.— Canapale-Pat. PREŢURI EFTINE Face şi coniţiuni de plată avantajoase. S S3 55 55 SSSS SSSS SSSS 55 SS SS SSSSSSSS] SSSS S3 «5 SSSS «5 S3 SSSSSS SSSSSS S3 SS SS 53 SS ■a