Opinia, ianuarie 1913 (Anul 10, nr. 1773-1796)

1913-01-15 / nr. 1783

Opoziţia ne-a reproşat că facem să se înveţe obiecte inutile. De aceia am suprimat greaca, şi Anti­na a slăbit, învăţarea ei e abia tole­rată. Intru­cit mă priveşte, cred că o educa­ţie este incomplectă fără nici o cultură clasică. Cît priveşte limbile vorbite suntem la o metodă zisă naturală, care nu dă de­cit rezultate­ temporare. Cred că trebue să tindem, în lipsa unei limbi care este imposibil de Învă­ţat într’un institut, la cunoaşterea mai­­ mult sau mai puţin aprofundată a au­torilor săi. De aceia vreau să dau­ o importanţă deosebită clasicilor francezi şi germani. Cu chipul acesta sper să le dau un rol educator care va înlocui în parte acel al limbilor latină şi greacă. Educaţia fizică fusese foarte neglijată pînă acum în instituţiunile noastre de cultură. Această lacună a fost umplută adaugînd la orele de gimnastică, exerci­ţiile militare ale batalioanelor şcolare, create de curînd şi care sunt acum o­­biectul atenţiunei generale în Rusia, cu toate că la început se părea a fi ostilă. , Aceste batalioane şcolare, potiechin, nu pot de­cît să dea rezultate excelente. In vreme ce constituesc un foarte bun exerciţiu pentru muşchi, apoi vor fi o pregătire minunată pentru armată. Mă declar prin urmare, zice d. Casso, par­tizan al acestor exerciţii militare, cu condiţia, bine­înţeles, să fie un derivativ al studiilor, fără să constitue un obsta­col pentru ele. In fine, pentru a ţine de la elevi la profesori, un lucru care laşa mult de dorit la noi, era situaţia materială a corpului didactic şi mai cu seamă a celui de la cursul secundar. Am îmbunătăţit insă considerabil a­­ceastă situaţie materială. Deja s’a pro­mulgat legea care prevede sporuri chin­­chenale pentru lecţia săptămînală, căci în Rusia, după ora săptămînală se so­coteşte leafa, fiecare oră săptămînală fiind plătită de la 60 la 100 ruble pe an, ceea ce face pentru un număr de 20 de lecţii săptămînale, spre exemplu un salar anual de 1200 la 2 mii ruble. Plata şi numărul acestor lecţii vor fi calculate astfel ca să dea un salar mai convenabil. Lucrînd astfel, noi am avut în vedere de a evita cumulul sau obligaţiunea, pen­tru învăţătorii noştri de a trebui să lu­creze în mai multe instituţii spre a-şi cîştiga traiul. Pensiile de asemenea au fost mari, aşa că de acum viitorul în­vățătorilor este asigurat. C. V. Buţureanu ------------------------------------------­ Scrisori in Bocovssia De la corespondentul nostru special Chestia Bisericească O intelegere intre romîni şi ruteni pare a fi stabilită. Chestia se negociază din nou intre deputați. Cernăuți 10 Ianuarie Chestia bisericească, care acum un an a fost obiectul de discuţie a tuturor po­­liticianilor romîni, a redevenit din nou pe tapet. In ultimul timp, chestiunea a fost a­­bandonată, din cauză că atît romînii cît şi rutenii au fost angajaţi în afacerea cu regularea financiară a băncilor coo­perative, care i-a preocupat aproape în­treg timpul. Acum această chestiune fiind rezolva­tă, privirile tuturor să îndreaptă din nou către chestia bisericească, care deaseme­­nea aşteptată o rezolvare pe cît de grab­nică, pe atît şi de vitejă pentru intere­sele naţional-religioase ale ambelor po­poare. De unde însă pînă acum, in ambele tabere, domnea o contradicţie adine pro­nunţată, de astă-dată, spiritele ambelor părţi pare a fi pe deplin înţelese în tot ce priveşte modul de deslegare a ches­tiei bisericeşti, graţie intervenţiei depu­taţilor români, care nemai puţin­ rezis­ta presiunei poporului, au decis să mai rezolve chestiunea cit mai curînd posi­bil. * Pentru aceasta, atît deputaţii romîni cît şi cei ruteni, au hotărît să aleagă un comitet mai restrîns care să fie împu­ternicit în mod legal de a prepa« mo­dalităţile de rezolvare şi care să fie de­cisivă pentru ambele părţi. Acest fapt este îmbucurător, cu atît mai mult cu cît se crede că, de astă­­dată continuelele frămintări dintre ro­mîni şi ruteni vor înceta şi că pe viitor fie­care din aceste popoare se va putea consacra exclusiv desvoltării naţionale proprii. După rezolvarea acestei chestiuni ar­mai rămînea de regulat pentru romîni o singură problemă, acea a concentrării tuturor forţelor într un singur partid, ca apoi desvoltarea cultural-naţională a a­­cestui popor să fie pe deplin asigurată şi încă într’un viitor cît se poate de apro­piat. Judecind lucrurile după actuala situa ------.w.., „ V, V ----------------­ ţie, şansele de cooperare sunt acum mai favorabile ori­cînd. Rămîne numai de văzut, dacă frunta­şii romîni, vor bate fierul cînd e fier­binte. Gama — BibliotSSS* — Primim din partea d-lui Dom. Gusti o broşură întitulată „Necesi­tatea reorganizării­ bibliotecei centrale de lîngă universitatea din Iaşi“ Titlul lucră­rii arată în preciziune obiectul studiului, —căci este un adevărat studiu,, cu date, cifre, documente şi exemple — prin cari eruditul şi tînărul profesor arată urgenta necesitate a unei reorganizări. Instituţi­­unea de care e vorba şufere de mari şi deplorabile neajunsuri, remediarea lor se cuvine să preocupe intelectualitatea ro­­mînă. De aceia lucrarea d-lui Gusti e foarte bine venită şi extrase din ea s’au făcut în numărul trecut al ziarului. ■k A apărut „La Revue Roumaine“ cu data de 5 / 18 Ianuarie 1912, avînd un bogat sumar franco-romîn. * „Stemiplégie apres Scarlatinne chez une femme en couche“ se intitulează o excelentă broșură a apreciatului nostru colaborator dr. I. Duscian, medic prac­tic în Minsk (Rusia) și extrasă din Presse Medicale“ cu data de 8 Dec. 1912. + Balzac inedit, a fost publicat într’un volum de Louis Leumet cuprinzînd arti­colele de critică literară ale Marelui ro­mancier francez publicate între anii 1830 și 1840 in diferitele reviste. * Universitatea din Paris a sărbătorit zi­lele trecute pe unul din cei mai strălu­ciţi şi iubiţi reprezentanţi ai şcoalei is­torice contemporane, pe profesorul Er­nest Lavisse.* După cererea cîtorva membri, Societa­tea regală de geografie din Londra, a su­pus membrilor săi propunerea în favoa­rea admiterei femeilor în această socie­tate. Contrar ori­cărei aşteptări, propu­nerea a fost adoptată cu 2087 voturi pen­tru şi 675 contra.* Muzeul social din Paris a ţinut o şedin­ţă în care s-a discutat asupra „Planurilor de amenajare şi extensiunea ale oraşelor“ Adunarea a fost presidată de d. Leon Bourgeois.* A apărut „Noua Revistă Romînă“, cu­­prinzînd : Noutăţi: Ce ne învaţă ultimele eveni­mente—Desvălirea monumentului lui I. Maiorescu, Actuale : Victor Gr. Mihăescu—Şcoala primară bulgară. Cronica literară : Ion Trivale—Anul literar 1912. Literatură: M. Sorbul, Letopiseţi (dra­mă)—D. Iacobescu, Dedicaţie (versuri)— Const. Stoica, Unei trecătoare (versuri). Marin Theodorescu-Caranda: Genera­lul Gheorghe Magheru. Marin Ştefănescu : Filosofia ştiinţifică şi logică. însemnări: Nilistra—Poezie patriotică —Invăţămîntul particular—Este o logică în toate...* STRUNA ZILEI GEOGRAFIE TURCĂ Goniţi de la Marea Neagră, Turcii nu vor fi toleraţi, în curînd, nici la Marea Mediterană de, că­­tră Europeni... Un ziar. Mic, după cum îmi pare, Turci obijduiți de soartă, N’o s’apefi voi nici-o mare — Poate, doară, Marca... Moartă. ................. Epitropia Generală a Casei spitalelor şi Ospiciilor If. SPIRIDON DIN IAŞI Face cunoscut că în ziua de 29 Apri­lie 1913, în localul Colegiului Medical din spitalul central Iaşi, se va ţinea con­curs pentru ocuparea definitivă a postu­lui de medic primar al consultaţiunilor chirurgicale de la biuroul primirei bol­navilor din spitalul central Iaşi. D-nii medici care doresc a concura pentru acest post, sunt invitaţi a se a­­dresa Epitropiei G-le a Casei Sft. Spiri­don din Iaşi, cu zece zile libere înainte de ţinerea concursului, cu cereri înscrise care vor fi însoţite de titlurile şi actele ce poseda, precum şi lucrările ştiinţifice tipărite ce au făcut pînă acum, conform prevederilor regulamentului de concur­suri din 23 Ianuarie 1912, publicat în Monitorul Oficial No. 236 din 27 Ianua­rie 1912, No. 241—11 Ianuarie 1913. 33 Cum frabtde formulate sera­phs A SCUÎtl'B VORtOie. Birourile Ministerului de industrie şi chiar indus­triaşii, au multe neajunsuri de îndurat din cauză că cererile pentru scutire de vamă sunt incompleet redactate, sau î­­naintate Ministerului prea tîrziu. Pentru a pune capăt acestor neajunsuri şi a sta­bili norme, uniforme şi obligatorii, Mi­nisterul a trimis fabricanţilor următoarea circulară : „Multe din cercurile înaintate de către d-nii industriaşi în vederea scutirilor ce solicită pentru maşini, părţi şi accesorii sunt în aşa fel formulate în­cît Ministe­rul este nevoit să ceară petiţionarilor desluşiri, care de cele mai multe ori sunt iarăşi­ necomplecte ; or, de pe urma întîr­­zierilor provocate nu suferă de­cît d-nii industriaşi, ale căror transporturi stau în vamă, supuse taxelor de magazinagiu. Pentru ca în viitor să se poată înlătu­ra aceste neajunsuri d-nii industriaşi ca­re se bucură de avantagiile legei indus­triale, sunt rugaţi să facă ca cererea de scutire de vamă ce vor înainta ministeru­lui să cuprindă următoarele indicaţiuni: 1) Numele şi felul stabilimentului in­dustrial pentru care se introduc maşini părţi şi accesorii. Numărul şi data Jurnalului Consiliului de miniştrii. 3) Punctul vamal pe unde transportul urmează să intre în ţară. 4) Numărul de vagoane, numere şi ca­racteristice ale ambalagiului, greutăţile respective şi ţara de unde se importă. La cererea de scutire formulată în a­­ceste condiţiuni trebue să se anexeze : Copia facturii originale referitoare la transport certificată de petiţionar, precum şi o traducere a ei în româneşte ; 2) de­­semnul, fotografia sau schiţa maşinei, părţilor sau accesoriilor ce solicită cu scutire, în dublu exemplar. Cererile de scutire­­trebuiesc adresate Ministerului din vreme, pentru a evita in­tervențiile personale ce se produc azi, cînd pe motiv că transportul a sosit, se stăruie pe lingă, biroul respectiv să se dea o rezolvare de favoare unor cereri în dauna altora care au sosit mai dina­inte. Din pricina întîrzierilor domnilor in­dustriași nasc intervenirile de restituiri de taxe vamale percepute în intervalul de la introducerea cererii de scutire la Ministerul Industriei și pînă la comunica­rea către punctele vamale. In viitor nu vom mai da curs nici u­­nei cereri de restituire cînd se va dovedi că expedierea lucrărilor s’a făcut normal fără întîrzieri provenite din vina biurou­­lui respectiv. Petiţiunea se va face în dublu exemplar din care numai unul timbrat“. Şi importul fuinel pomb­aşte in Syria.— Ataşatul nostru comercial (pen­tru Syria şi Palestina), din Beyrut, faţă de plîngerile mai multor importatori de făină, că exportatorii noştri voesc a sus­penda, pentru cîtva timp, trimiterile lor de făină la Beyrut, pe motivul că sezonul ar fi prea înaintat, ne roagă a-i vesti, că in timpul de faţă ar fi momentul cel mai potrivit ca făina romînească să fie bine introdusă pe piaţa Begrutului, căci, din pricina răsboiului, făina bulgărească, care reprezenta anul trecut jumătate din im­portul fainei în acest port, astăzi nu se mai poate obţine. In aceste împrejurări, se recomandă clar, tuturor exportatorilor noştri de făină, cari sunt în relaţiuni de afaceri cu Syria, a expedia acolo toate comenzile cerute, în partide cît se poate de regulate, de­oarece sezonul exportului acestui articol din Romînia se poate considera, aproape, ca începînd acum, iar cererile din Bey­rut sunt destul de mari. Preţurile făinei indigene sunt în continuă creştere şi în acest caz se preferă făina străină, mai ales cea romînească. Cu chipul acesta, făina romînească va găsi pe pieţele Syriei, în viitor, o des­facere din ce în ce mai mare, iar plata contra documente, după cum se obişnu­­eşte, este o garanţie sigură pentru ex­portatorii din România. PS O conferinţă despre „România şi criza economică“ a ţinut alaltăieri, l­a societatea de export din Viena, d. dr. Paul Weisengrün, originar din Iaşi. Schiţînd desvoltarea economică ce a luat-o ţara noastră, oratorul a aratat cum situaţia s-a schimbat brusc prin inundaţiile de astă vară, prin recolta­rea a porumbului, retragerea creditelor şi, în fine, prin situaţia din Balcani. Starea aceasta a produs foarte multe insolvenţe, dar statistica arată, în mod îmbucurător, că nici o firmă mare n’a încetat plăţile. Criza nu va fi de lungă durată, ori­zontul politic odată limpezit, depresiunea va dispare. Bogăţia naturală a României şi energia ei economică, sunt chazeşii puternice — a încheiat conferinţiarul — că ţara va propăşi în desvoltare. 33 D. dr. A. Steuerman a fost numit medic pe lîngă corporaţiile şi policlinicile meseriaşilor din Iaşi. D-sa a fost timp de 5 ani medicul vechilor corporaţii locale. ROMÂNIA Tr­­aiul judeţului Faiéni -Exifiat­ Prin sentinţa comercială No. 6 din 8 Ianuar 1913, comerciantul I­. D. Franchel din Huşi, fiind declarat din oficiu în stare de faliment, se or­donă a se aplica sigile pe aver a fa­litului şi s’a fixat provizor epoca în­­cetărei plăţilor la 2 Octombre 1912. S’a stabilit termenul pentru ziua de 22 Ianuar 1913, pînă cînd credi­torii să-şi prezinte creanţele lor la grefa sindicatului şi s’a determinat ziua de 29 Ianuar 1­913, pentru ve­rificarea creanţelor şi încheerea pro­­cesului verbal de verificare. Pentru conformitate, p. Grefier, Do­nea. de retragere A ACTORULUI PENEL Sa va juss cometa BEBÉ Biletele la Agenția Thalia (Maxi­­mowici) da pa asuma. No. 36 1913 Januar 12. LA 23 IMUARIE 1913 Se dă Reprezentația M. Sadoveanu B. Delavrancea A. de Herz D. Anghel St. O. Iosif A. de Linche L. Bacheliu V. Cioflac M. D.­Radulescu D. Cesianu A apărut No- 12, an. II-lea din exce­­lenta revistă Ilustrațiunea Romînă cu următorul bogat sumar: Isac Todaru Hagi Tudose (frag). Decembrie (erou). Pe mare fvers­uri). Tăcere Le Champ de Bataille Galeria Carol I. Luchian Noapte de iarnă Federaţiunea Societé sportive. Moartea lui Spiru Haret, Expoziţiunea Sanielevici, Desvelirea monumentului lui Ştirbei-Vodă etc. Numeroase ilustraţiuni: Tache Ionescu de vorbă cu sir Corey, Luchian, Răsboiul din Balcani. Desene originale de J. Steriade, gra­vuri în lemn de Sanielevici. Supliment ilustrat, (Stara Zagora). Red. şi Administraţia Str. Academiei 6. SS Comercianţii ieşeni Alter Gross­mann, str. C. Negri şi Herşu Ilerscu, str. Nicolina Ii, au fost declaraţi in stare de faliment. 33 Medalia „Meritul comercial şi Indus­trial, cl. I, a fost acordată d-lui G. D. Şerban, fost preşedinte al Camerei de co­merţ din Iaşi. 33 La întrunirea de eri a „Uniunii e­­vreilor pămînteni“, la care au luat cu­­vîntul şi delegaţii bucureşteni, d-nii dr. Erdreich şi I. Hussar, preşedintele Uni­unii locale, d. Moritz Wachtel a deschis o subscripţie publică printre membrii a­­celei organizaţii colectând pentru flota na­ţională, marină şi aeriană. D. Wachtel a subscris personal 800 lei, iar d. W. Di­­nerman 200. 33 Profesorii Seminarului Veniamin, au convenit ca din salarul d-Ior net pe luna ianuar, să renunţe la partea cuvenită fie­căruia pe o zi, în folosul fondului „Apă­rarea naţională“ şi pentru aeroplanul „Iaşi“. S3 Probele orale şi de practică ale e­­xamenului de înaintare pe loc al învăţă­torilor şi învăţătoarelor încep Marţi 15 luna curentă. Candidaţii vor fi examinaţi de două comisiuni : Intăia va lucra la Liceul Internat sub preşedenţia d-lui I. Prassa inspector ge­neral şi ca membri d-nii: C. Hogaş şi N. Ionescu, iar a doua va lucra la Se­minarul Veniamin Costache sub preşe­denţia d-lui M. Ţilenschi, iar ca membri d-nii V. Hulubei şi Gr. Bărjovanu. S3 In comuna Brăeşti s’a declarat e­­pidemia de Pojar. Fină in prezent sunt 7 cazuri mortale. 33 In comuna Galata a murit subit Const. Dănilă. S3 Fata Maranda Gh. Ungureanu avind relaţii de dragoste şi dînd naştere unui copil de sex masculin l-a omorit împreu­nă cu mama sa Paraschiva Ungureanu. Autoritățile (com­. Scobinți fac cuve­nitele cercetări. Russian-American Mia Robber & Go. „TREOfiOLHIS“ St. Petersborg Sucursala , București, Strada Sărindar 22 (numai pentru engros) 1S8/2*.

Next