Opinia, iulie 1913 (Anul 10, nr. 1918-1948)

1913-07-31 / nr. 1948

Redacţia şi Admin.: Iaşi, str. Gh. Mîrzescu 25 Sub direcţiunea unui Comitet » IV,4C* n n Md./JX .CVTB5 Anul X No. 1048— Mercuri 31 Iulie 10 Ediţia I-a ABONAMENTE Un an ... 20 lei 6 luni ... 10 lei BANI ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNŢURI Un rftnd pag. III, b. BANI TELEGRAMA ŢARULUI — Respunsul Regelui Carol — Bucureşti.—Cu prilejul semnărei păcei din Bucureşti, depeşile următoare au fost schimbate între M. S. Ţarul Rusiei şi M. S. Regele Carol. Palatul Peterhoff. Majestăţei Sale Regelui Carol al României „Rog pe M. V. să primească sincerile mele felicitări, cu prilejul restabilirei păcei în Balcani. Acest rezultat binefăcător, este în acelaşi timp un succes neîndoelnic al Romîniei. Fac cele mai bune urări pentru fericirea şi prosperitatea Ţărei Voastre, condusă prin înţelepciunea prevăzătoare a Suveranului seu“. NICOLAE Majestăţei Sale Împăratului Rusiei Bucureşti.—Decretul de demobilizare apare astăzi şi cu indicaţia că demobilizarea începe dela 31 Iulie. In ziua cînd demobilizarea va fi terminată, va apare un decret special, care va constata că armata este pe picior de pace. Demobilizarea de fapt a început şi pentru trupele de dincolo de Dunăre. S’a hotărît ca această demobilizare să se facă cît se poate mai repede şi ca trupele să nu mai facă carantină. Aceasta pentru că trupelor le va trebui 5 sau 6 zile, pînă să ajungă la ţerm şi să treacă podul. Dacă între aceste trupe s’ar constata cazuri de holeră, ele vor face carantină pe teritoriul romînesc. Trecerea Dunărei se va face foarte repede. Intru cât podul de la Corabia a fost acoperit de Dunărea, din cauză că apele au crescut foarte ST. PETERSBURG „Adînc mişcat de interesul simpatic şi de felicitările călduroase, pe care M. Voastră Imperială a binevoit să mi le adreseze, cu prilejul operei de pace ce s’a îndeplinit, îi mulţumesc din adîncul inimei pentru această nouă şi mult preţioasă mărturie a prieteniei sale. Fie că această pace să aibă durată şi să aducă liniştea şi prosperitatea în peninsula balcanică, apropiind aceste popoare, care au atîtea interese comune“. Bucureşti.—D. Blondei, Ministrul Franţei la Bucureşti, a avut onoarea de a firimiteri la ameazi“, in audienţă de către M. S. Regele Carol, spre a prezenta elicitările Suveranului preşedintelui Republice!, pentru fericita Încheiere a păcei. Incriminări bulgare Sofia.—Agenţia bulgară află că comandantul Diviziei a 9-a al armatei bulgare, telegrafiază că eri dimineaţă grosul forţelor greceşti s’a retras din Bakir-Tepe prin Valea Strunei, dînd foc tuturor satelor pe unde trece. Ordinul de demobilizare a fost comunicat tuturor comandanţilor; demobilizarea a început chiar de astăzi, trupele indreptîndu-se spre garnizoanele lor din timp de pace. Constantinopol,—Marele vizir a comunicat verbal ambasadorilor răspunsul Porţei la nota colectivă a Puterilor. Marele vizir exprimă speranţa, că Puterile vor recunoaşte situaţia de fapt. Sofia. — Un requiem pentru victimele răsboiului şi un serviciu de Te-Deum pentru incheiarea păcei au fost slujite în Catedrala din Capitală, la care au asistat Suveranii şi toţi miniştrii. La eşire, regele Ferdinand a fost viu aclamat. Regele s’a dus pe jos la Palat, urmat de o mulţime enormă, care l’a aclamat In mod frenetic. Alegeri comunale Constanţa.— La alegerile comunale pentru comuna Constanţa, s’a proclamat balotagiu. Au obţinut lista conservatoare, în cap cu fostul primar Solacolu 150 voturi; lista conservator-democrate 77 voturi; lista conservator-disidentă 12 voturi şi lista liberală 230 de voturi. AUDIENŢA Atitudinea Turciei Incheiarea păcei la Sofia CAROL mull, acest pod a fost mutat Intre Zimnicea şi Sistov, pe unde drumul pentru trupele din corpul 2 de armată este mult mai scurt. Trupele vor trece de asemenea pe vase la T.Măgurele şi Corabia-Bechet. Se speră că ptnă In cel mult 1b zile demobilizarea intregei armate române va fi terminată. » • * La Iași a sosit la depozitul de recrutare ordinul de demobilizare a trupelor teritoriale. Predările de muniţiuni au început. Miliţienii se întorc la vatră. Din fiecare companie se vor opri numai cîte 25 de oameni pentru gardă. Banchetul dein Liedertafel Bucureşti.—Aseară a avut loc banchetul, stat în sala Liedertafel de Primăria Capitalei In onoarea delegaţilor păcei. Au participat 120 de invitaţi. Iată numele persoanelor cari au luat loc la masa de onoare. In mijlocul mesei, de JAntacuzino, primarul Capitalei avînd la dreapta sa pe d-nii Pasici, Ivancoff, Panas, ^^^^^vlareu, Martanovici și Radeff. La stînga pe d-nii sVu~s4rr^^palaicoviei, Take Ionescu, general Hărjeu, Smilianis, general Coandă. In faţă d. Titu Maiorescu, care avea la dreapta sa pe d-nii Venizelos, Ristici, Alex. Marghiloman, C. C. Arion, N. Xenopol, şi Exidactilos. In strngă pe d-nii Tonceff, Fitceff, Disescu, Mişu Cantacuzino, Poliţie, şi secretarul general al ministerului de externe. Celelalte trei mese erau prezidate de d-nii Colonel Cristescu, Colonel Moruzi şi Pisoski, secretarul delegaţiunei române. La şampanie, d. Grigore Cantacuzino a rădicat un aplaudat tuast, în care a băut în primul loc pentru regele Carol al României, în al doilea pentru Suveranii statelor balcanice şi în al treilea loc pentru delegaţii păcei, ale căror hotărîri au asigurat acea pace, dorită de 20 milioane supuşi de o parte, de Europa întreaga de altă parte. „Aţi făcut şi unii şi alţii o sforţare de jertfe de interese, aţi dat dovadă un admirabil spirit de conciliaţiune şi astfel aţi pecetluit o pace trainică, pentru care toată lumea vă va fi recunoascătoare. Tratatul, de acum încolo istoric, pe care laţi semnat, constitue inceputul unei ere nouă de propăşire, de desvoltare economică şi de confraternitate, care trebue de acum înainte să ne unească“. D. Cantacuzino termină: „—Permiteţi-mi să ridic paharul pentru opera de pace, de unire şi de progres ce aţi schiţat în mod atît de curajos şi să salut pe reprezentanţii Suveranilor şi ţerilor amice, admirabilii făuritori ai operei de astăzi. Deviza noastră comună de acum încolo să fie : Glorie pentru cei dispăruţi, pace între noi“. — D. Venizelos a răspuns printr'o entuziastă cuvîntare, foarte mult aplaudată, în care a preamărit Bucureştiul, sinteza calităţilor admirabile ale poporului român şi în care a preamărit ţara şi neamul romînesc. D-sa a adus elogii foarte măgulitoare Regelui Mare, purtător de nobil ideal şi admirabilei regine, a căreia frunte poartă cu o egală majestate coroana regală şi laurii muzelor. „Dacă Bucureştiul este sinteza bunelor calităţi ale întregei ţări, Sinaia ne-a făcut să întrezărim imagina de idealism al acestui popor, care deţine moştenirea nobilă şi antică.[Pătruns de această dublă imagine, noi pricepem poate mai bine, superioritatea marelui rol pe care Romînia l’a jucat atunci cînd la văzut, în mod atît de clar, unde o duc destinele sale. Prin pacea ce s’a încheiat, fără excese şi nici nedreptate, Romînia a dovedit o comoară de forţe morale şi cele din trecut sunt o chezăşie pentru amiciţia, deplina înţelegere şi desăvîrşita unire pentru viitor. Fie ca oraşul Bucureşti, al cărui nume revine pentru a doua oară, scris cu litere de aur în istoria Orientului creştin, să fie leagănul unei înţelegeri, care să asigure pacea şi progresul popoarelor noastre“. S’au făcut ovaţiuni d-lui Venizelos. A tuastat apoi d. Tonceff, primul delegat bulgar. Tuastul acesta, splendid ca formă, pronunţat cu adîncă putere de convingere a produs o profundă impresie. D. Tonceff a băut pentru înţelegerea dintre România în Bulgaria. „In contra României—a zis d-sa—Bulgaria nu poate avea nici o urmă de resentiment. Aceasta pentru că ea nu poate uita recunoştinţa ce datoreşte României liberatorie din trecut, României binevoitoare de astăzi. Bulgaria priveşte cu ochi buni speranţa că înţelegerea de astăzi dintre ea şi România va fi din ce în ce mai mult cimentată şi aceasta spre liniştea, mulţumirea şi progresul Bulgariei. — Banchetul de la Liedertafel. — Telegrada Ţarului şi răspunsul Regelui — Reînceperea unor ostilităţi Valona.—După o telegramă sosită azi la Cetinge, triburile Hoţi şi Gruda au început ostilităţile la graniţă, în urma anexărei teritoriilor lor de către Muntenegreni. DEMOBILIZAREA