Opinia, noiembrie 1913 (Anul 10, nr. 2024-2047)

1913-11-01 / nr. 2024

hrad, a cărui sîn e străpuns de un tunel deasupra se văd rămăşiţele unei cetăţi, numit de popor Libambad, iar la poa­lele muntelui apa Moldau îşi rostogoleşte lin undele sala pe cînd citea un vaporaş alunecă majestos sub arcurile înalte ale podurilor măreţe. Turnurile şi bisericele care împodobesc oraşul ne reaminteau că ne aflam in­­tr’un oraş vechi cu un trecut măreţ, oraş care şi-a păstrat cu sfinţenie încă multe rămăşiţi ca mărturie a unor timpuri glo­rioase iar slobozirea tanuluia de pe Ibiadcm­, făcînd ca întreaga vale să resune de e­­coul bubniturei care se resfrînge de pe stînca Vysehradului, vesteşte şi azi popu­­laţiunei ca acum cîte­va veacuri că soa­rele e la zenit, a atins punctul cel mai culminant de pe bolta cerească, că e ora 12 din zi, semnalul pentru încetarea muncei. Şi oraşul Prags are al seu Ghetto, cvartierul evreesc, care se află în secto­rul Josephstadt numit și Judenstadt cu străzi înguste și îm­tortochiate, cu case vechi datînd încă din evul mediu. Tere­nul se află acum aproape cu 1 m, sub nivelul nouei străzi care trece în apro­piere. De remarcat e primăria evreească cu un ornic pe al cărui cadran ceasurile sunt exprimate prin cifre romane şi e­­braice apoi o sinagogă datînd din seco­­lul XIII, o construcţie masivă, cu păreţi groşi ca de cetate, interiorul susţinut de 2 coloane uriaşe, octaedrîce. Pe păreţi sunt zugrăvite versuri din Talmud dar aproape neciteţe din cauza timpului, pra­fului şi fumului candelelor care au înegrit şi acoperit păreţii cu un strat uricios. Cu mîndrie, cantorul îmi arăta un steag dăruit în 1648 comunităţii evreeşti de cătră Ferdinand III pentru serviciile a­­duse de evrei în timpul asediului cetăţei de către Suedezi. Aerul din sinagogă e greoi­, mirosind a mucegai, a hîrtie în­vechită şi putrezită şi cînd scobori trep­tele care duc spre interior ai impresia că te cobori într’o temniţă subterană. De un efect impresionant şi duios e vechiul cimitir evreesc din apropiere nu­mit Beth-Chain (casa Vieţei). Veacuri s’au scurs, multe şi mari prefaceri s’au întâmplat dar el şi-a pastrat tipul me­dieval: pietre înegrite, ştirbite de vreme şi acoperite cu muşchiu, neclintite din loc şi aşa de multe, de diferite forme cu ornamente şi slove săpate, incit te crezi într’um labirint, cu adevărat în cetatea morţilor iar sâlbaticia şi naorînduiala ce domnesc în el, copaci seculari şi iarbă înaltă măresc tristeţa şi singurătatea lo­cului, scump şi sfint ev’reelor căci istoria pomeneşte da ei că aici s’au aşezat mai întâi acum cu 10 veacuri in urmă. întâlneşti cite un drumeţ singuratic, iubitor de antichităţi, rătăcind printre morminte acum părăsite şi uitate luînd cite o schiţă pe cînd împrejur domneşte o linişte adincă şi solemnă, întreruptă din cînd în cînd de fâlfâitul unei buf­niţe speriată din culcuşul ei. lassiensis Pacea Greco-Turcă — Rolul d lui Take Ieneseu. — Intervenţia lui Palaat-Bey — Interviewul d-lui Take Ionescu.­Ce spune Galib Bey. Părerea presei. Tratatul de pace a fost încheiat aseară la orele 6. Delegaţii turci au semnat adreferendum aşteptînd ultima ractificare din Constanti­­nopol ce a întîrziat să sosescă din cau­za sărbătorirei Bairamului,­ dar delegaţii turci au avut tot timpul instrucţiunea din Constantinopol şi au iscălit pacea ţinînd seamă de aceste instrucţiuni. Tratatul de pace cuprinde 15 articole şi mai multe protocoale anexe. Ştirea ce sa încheiat pacea a fost primită cu mare entuziasm de popu­laţie. Toată lumea ştie aici că d. Take Ionescu a fost rugat de Talaat-bey, cînd a trecut prin Constantinopol, ca să interne şi Talaat-bey a remis chiar ministrului de interne român un memoriu asupra diferendelor turco-gre­­ceşti. Talaat a telegrafiat apoi delega­ţilor turci la Atena, că l-a rugat pe d. Take Ionescu să interne, ca amic. La sosirea sa în Atena d. Take Ionescu a fost rugat şi de primul­­ministru grec Venizelos să facă pe mediatorul. Ministrul român primind, au început imediat tratativele. Toate articolele tratatului au fost discutate de d. Take Ionescu. De altfel, ziarele oficioase din A­­tena afirmă deasemenea că guvernul grec a cerut bunele oficii ale d-lui Take Ionescu. * Marele succes diplomatic obţinut de Romînia, a entuziasmat aci toate cercurile. Prin noua-i izbîndă, Romînia a consolidat pacea din Bucureşti şi aceasta a mulţumit toată lumea. Guvernul grec şi delegaţii turci au mulţumit d lui Take Ionescu pentru serviciul adus celor două ţări.* L-am văzut pe d. Take Ionescu i­­mediat după semnarea tratatului. D-sa mi-a făcut declaraţiile următoare : — Socotesc ca un mare avantag în în­­cheiarea păcii. Ea pune capăt tuturor intrigilor şi împiedică putinţa nouilor tulburări cari nu pot fi nici în interesul nostru, nici în interesul tuturor acelora cari ţin la pace. — Credeţi că prestigiul României a mai crescut prin această pace ? — N’aveţi de cît să faceţi o plimbare prin Athena spre a avea răspunsul la întrebarea d-voastră. — Pacea mulţumeşte oare pe greci şi turci ? — Da, Pacea, aşa cum s’a încheiat, mulţumeşte interesele Greciei şi Turciei. Cred chiar că se poate ca ziua de azi să fie începutul altor curente politice de­cît acelea ce păreau să se desemneze în ultimul timp. — Ați avut o_ misiune oficială ? — Vă repet că n’am avut nici un fel de misiune oficială. Am fost rugat să intervin in mod amical. Am făcut-o luînd întreagă răspun­dere. Dacă e succes, el e al Romîniei ; dacă din potrivă, ar fi fost o infringen, m'ar fi privit numai pe mine. * Calib Chemai, unul din delegaţii turci care au tratat pacea, a făcut următoarele declaraţii: , Pot­ sa vă spun că mulţumită oficiilor amicale şi cu totul desinteresate şi im­parţiale ale d lui Take Ionescu, am ajuns să ne înţelegem cu Grecia — Cum explicaţi faptul că o parte a presei otomane atacă pa România şi pe d. Take Ionescu ? — Sunt convins că aceste atacuri sunt provocate de svonurile false răspîndite că România face presiune asupra Turciei ca să cedeze. Cind se va vedea că România n’a făcut nici un fel de presiune şi că, din potrivă, am avut norocul că d. Take Ionescu să sosească tocmai la vremea ,sunt convins că presa otomană îşi va schimba atitudinea. Am avut totdeauna cele mai bune relaţiuni cu România şi punem mare preţ pe aceste relaţiuni. Cînd se vor cunoaşte amănuntele în­­cheeri păcii se va vedea că, fără a vă­tăma vreun interes al Greciei, nici Tur­cia nu esă sdrobită şi trebue să mulţumim d-lui Take Ionescu pentru intervenţia sa pur amicală şi absolut nepărtinitoare. Şi dacă am ţinut să punem toate a­­mănuntele în tratatul de pace dintre noi şi Grecia, am făcut-o tocmai pentru că am voit să lămurim toate chestiunile şi să uşurăm înţălegerea pe viitor. * întreaga presă se ocupă de marele suc­ces diplomatic. „L’Indépendance Roumaine* scrie: „Toate jurnalele şi Agenţia rromînă oficială fac o dare de samă despre inter­venţia d-lui Take Ionescu în negocierile turco-greceşti. Ministru de interne al Ro­mâniei a avut rolul de mediator şi d-sa a prezentat soluţiile care au fost admise. Nu e nici un jurnal român care să nu simtă o bucurie patriotică de cîte ori Ro­­mânia obţine un succes şi vede în felul acesta crescînd autoritatea sa. La Romîni, suntem şi noi fericiţi de succesele repur­tate în afară de către bărbaţii noştri po­litici, chiar c­ac ei sunt adversarii noştri. Şi nu vom ascunde acest sentiment de satisfacţie în ziua în care fericitul rezul­tat al acţiunii d-lui Take Ionescu in conflictul greco-turc va fi pe deplin sta­­ bilit.*---—­im.... MULȚUMIRE Soţul meu IOSEF HIRSCH decedat de curînd fiind asigurat la Societatea de asigurare asupra vieţei UNGQRA“ (Anker) pentru suma de Lei 30.000 (Treizeci mii), nu­mita Societate mi-a plătit suma asi­gurata în modul cel mai curant, pen­tru care-i aduc viile mele mulţumiri. Solie Hirsch laşi, Str. Lăpuşneanu. 38 Dr. H. Solomovici SPECIALIST IN HOALL DE sas, BÂT, URECHI şi — G U R A — Ord. 8—10 a. m. şi 3—6 p. m. 67 Str. Cuza«Vo­l. 67 OPINIA T­ SS Nu ne îndoim un moment că opinia publică va lua act, cu cel mai profund dezgust, de atitudi­nea Epocei, în privinţa rolului Ro­mâniei şi acţiunii d-lui Take Io­nescu, în chestia înţelegerei greco­­turceşti. In momentele în care întreaga opinie publică europeană, prin cele mai mari ziare din lume, relevă noul succes al României şi laudă acţiunea desfăşurată de d. Take Ionescu, ziarul d-lui Filipescu gă­seşte de cuviinţă să atace în mod trivial pe ministrul de interne şi şeful partidului conservator-de­mocrat. Epoca, nesocotind jignirea ce a­­duce sentimentului de mîndrie na­ţională, înjură d­e reprezentantul României, numai şi numai pentru că acel reprezentant este d. Take Ionescu. Un astfel de exemplu sălbatec n’a mai fost datorit României să-l vadă. Epoca a scoborît ,ultima treaptă a nemerniciei. Condeiul refuză să înregistreze cuvîntul, care ar cali­fica atitudinea acestui ziar. Şi, desigur, mîine foaia d-lui Fi­lipescu va vorbi de patriotism şi caractere. Cită ticăloşie ! SS D. Draghicescu într’o scrisoare, a­­părută în ziarul L’Indépendance Rou­­maine, adresată d-lui ministru Disescu, reproşează acestuia că a numit la ca­tedra de sociologie şi morală de la Uni­versitatea din Bucureşti pe d. Rădulescu- Pogoneanu, un necunoscut vestit, în loc de a-l fi numit pe d-sa. Amintim d-lui Drăghicescu raportul făcut de d. profesor universitar din Iaşi, Ion Găvănescul asupra lucrărilor ştiinţi­fice pe baza cărora d. Drâghicescu cerea senatului universitar din Iaşi săi fie recomandat profesor la Bucureşli tocmai la catedra ocupată azi de Rădulescu-Po­­goneanu. Raportut d-lui I. Găvănescul constată că lucrările d-lui Drâghicescu sunt cu îdesăvîrşire nule şi că in ele se găseşte la fiecare pagină o confuzie in cele mai elementare noţiuni de morală şi sociologie. Acel raport al d-lui Găvănescul nu a rămas închis în scoarţele dosarelor Uni­versităţii, ci s a publicat de cătră rapor­tor in revista iaşană Cultura şi poate l’a cetit toată lumea profesorală acum vre-o doi ani. Suntem siguri că acel raport a fost cetit și de d. Draghicescu candidatul la profesoratul universitar. Dacă l-a cetit, ne întrebăm, mai poate aduce d-sa o în­vinuire d-lui Disescu că a făcut numirea în persoana d-lui Rădulescu-Pogoneanul? Noi afirmăm că d. Disescu a făcut o bună şi foarte frumoasă numire. S. D. general în retragere Alexandru Musteaţă, fiind scos la pensie pe ziua de 1 Octombrie pentru limită de vrîstă, a introdus ori acţiune la Curtea de Apel din Iaşi, chemînd în judecată pe ministe­rul de război şi cerînd 110.00 lei daune interese, de­oarece d-sa susţine că împli­neşte vrrsta de 60 ani In 22 Ianuarie 1911 aşa că mai avea încă 3 ani de stat în armată ca general de Brigadă. Procesul a fost repartizat la secţia I a şi s’a ficsat ziua de 26 Noembrie. S3 Astăzi la orele 5 p. m., consoliul profesoral al facultăţi de litere se întru­neşte in şedinţă, pentru a proceda la alegerea decanului acelei facultăţi, în local ramas vacant prin decesul regreta­tului profesor Rîşcanu. „ Serviciul sanitar al oraşului şi şcoala de agenţi vor ocupa, împreună cu servi­­ciul sanitar, etagiul de bus al caselor Sturdza din strada Lascar Catargiu, com­pus din opt camere mari, întreg imobilul va fi la dispoziţia ce­lorlalte servicii de la 23 Aprilie înainte. O „Daily News“ din­­ Londra scrie: „Godoweky este un pianist pentru cei mai mari pianişti, degetele sale redau aşa de frumos arta şi calităţile tehnice sunt mai presus de literatura pianistică, aşa că el are o literatură e­ea proprie“. Amintim că ilustrul pianist concertează la noi în Iaşi in seara de 4 Noembrie. Biletele se găsesc la „Thalia“. SS Societatea „Sprijinul“ va da haine şi încălţăminte la 300 elevi şi eleve. Dis­tribuţia se va face Duminecă 3 Noembrie. ■■ Astăzi la oarele 4 p. m. se face, după cererea parchetului, autopsia cada­vrului lui Bogan, omorît în accidentul de tramvai din Nicolina. S- A apărut „Viitorul Romîncelor* a­­nul II, No. 10, cu un interesant sumar literar şi artistic. 53 A rămas vacant postat de secretar al Seminarului pedagogic, în urma reîn­toarceri d-lui Ionescu la gimnaziul din Vaslui. S3 Eri a început la Bucureşti, proba orală a elevilor gradul I din seria I-a reuşiţi la proba scrisă, pentru gra­jii de oficianţi inferiori. 6 S3 Rezultatul examenului de bur­să la Liceul Internat —Din Iaşi ur­mătorii candidaţi îndeplinesc media pen­tru a fi admişi bursieri: Ionescu Stejărel cl ll-a, 967 ; A. Cos­­tinescu cl. Ia, 9,50 ; G. Lăzărescu, 9,42 ; L Dragomir 9,33 ; P. Butuc 0,13 ; Gh. Savin 9,08I. Gogan 9,00; A. Lăzărescu 8,84; E. Ilanganu 8,75; T. Condrache 8,75; Gh. Armeanu 8,67 ; M. Ștefănescu 8,67 ; N. Strat 8,67 ; Ernest Dumitriu 8,50 ; A. Ștefănescu 8,50 ; M. Manole, 8,50; S. Bazgan 8,42 ; Neagoe Butu 8,42 Eug. Pintilescu 8,42; Butnaru M. 8,33 ; A. Cumpătă 8,33 ; I. Gh. Gaspar 8,33; St. Simon, 8,33; V. Tifescu 8,33; M. A­­mărescu cl. IV, 8,34; V. Şiadbei cl. V-a 8,33 ; şi E. Crivăţ c. III, 8,30. De la Galaţi să aşteaptă numele celor patrua reuşiţi, cu care se vor complecta nu­mărul de 33­ burse ce au fost vacante a­­nul acesta. Proporţia la Iaşi este: din 160 can­didaţi au reuşit 29 cu cea mai mică me­die 8:30. 35 Ştiri artistice.—Reamintim că Luni 4 Noembrie va avea loc la Teatrul Naţional Senzaţionalul Concert dat de Ma­rele şi ..Virtuosul Pianist Leopold Go­dow­ski. Nu există încă nimeni în ceia ce pri­veşte tehnica pianului care să rivalizeze cu celebrul artist, toată elita ieşană şi amatorii de muzică aleasă, şi au dat în­­tîlnire la seara concertului­ la Teatrul Naţional. Sa Mitropolia Moldovei a cerut direc­­ţiunei seminarului „Veniamin“ să-i îna­inteze un tablou de elevii din ultima cla­să, care au împlinit 20 de ani. Aceasta la vederea probabilei lor hirotonisiră 38 Multe din autorităţile comunale nu pun nici un interes in privinţa Înscrieri­lor ce trebuesc a fi făcute in registrele de stare civilă, din care cauză, autorită­ţile militare întimpină dificultăţi in ur­mările nesupuşilor la legea militară. Pentru remediarea acestui rău, minis­terul de interne a pus în vedere prefec­turilor de judeţ a atrage luarea aminte tuturor primăriilor urbane şi rurale ca, pe viitor să se ţie strict la­ curent regis­trele de stare civilă. 33 Membrii consiliului judeţean vor fi convocaţi în cursul săptămînei viitoare pentru votarea legei drumurilor. ES In ziua de 9 Noembrie se va inau­gura cu o deosebită solemnitate noua con­­strucţiune a Mănăstirei de la Răsboeni, proprietatea Spiridoniei. Din partea epitropiei va participa d. dr. Riegler. 83 Consiliul Comunal se întruneşte mine la orele 10 dimineaţă. La ordinea zilei între altele, aprobarea listei de alegători pentru camera de Co­­merciu. S3 In cursul săptămînei viitoare vor fi chemaţi a-şi trece examenul oral seriile a 5a şi a 6a a candidatelor la exame­nul de capacitate pentru profesoratul şcoalilor froebeliane, ce se înfiinţeze din nou în ţară. S. D. inginer şef inspector al C. F. R. circumscripţia Moldova de sus, Turel Bur­­ghelea care fusese la străinătate în vir­tutea unui concediu de o lună de zile s-a reîntors la localitate şi şi-a reluat serviciul, la care fusese suplinit in timpul absenţei sale de d. Inginer Hurmuzescu. E3 la dimineaţa zilei de 7 Decembrie se va ţinea la primărie licitaţie publică pentru vinderea a 9 parcele situate în str. Sărărie, peste drum de căzărmile regimen­telor 7 de roşiori şi Vinători. Gaariţia ce­rută e de o sută lei de parcelă. S. Dl. dr. Grigoriu, directorul şcoalei de agenţi sanitari a cerut serviciului sa­nitar superior lămuriri asupra organizării nouei şcoli. Probabil că deschiderea ei va avea loc Luni 4 Noembrie. Din Galaţi vor veni 30 de elevi. Din Iaşi sunt 12 Înscrişi. 33 Cazuri de rnghină difterică s’au mai înregistrat în str. Zmeu 8 şi în str. Buc­­şinescu 22. LICEUL PARTICULAR GHEORGHE ASACHI a profesorilor asoolotl IAŞI. — Str. Anastasie Panu Nou 4 Sub conducerea unei asociaţiuni de profesori secundari. Curs liceal complect şi şcoală comer­cială. Se priesc elevi interni, semi interni şi externi, înscrieri la ori­ce zi de la 10—12 şi dela 2—5. Prospecte la cerere. Direcţiunea acordă trei burse pentru elevii săraci pentru care se va ţinea con­curs la 1 Noembrie a. c. Director de studii, G. Dornescu. 53 Examenul de capacitate, secţia şti­inţifică pentru profesoare se va ţinea in ziua de 4 Noembrie la Universitatea din Iaşi. 83 Mine Vineri orele 4 p. m. se întru­neşte comisiunea de examinare a elevi­lor pregătiţi în particular, prezentaţi la şcoala comercială superioară. 85 D. Const. Botez, profesor de limba franceză la Bârlad, a fost transferat la gimnaziul Alexandru cel Bun din Iaşi. 83 Pungaşii voiajori Mihai Ionescu zis Mein şi Vladimir Marcovici despre care am publicat eri, că au fost prinşi de Brigada de siguranţă locală, după ce au furat portofelul d-lui Ed. Petitgrew fiind Înaintaţi Parchetului au fost depuşi de d. Jude Iu str. Cab. II. □ In ziua de 5 Noembrie se vor În­truni toţi viticultorii din localitate pentru a pune bazele unei societăţi a viticul­torilor 35 Depozitarul nostru d. E. I. Brumer s’a mutat la str. Cuza-Vodă (foastă Golia) No. 71 Stagiul de sus, peste de drum de Banca Moldovei. 33 Biroul D. Brandes a’a mutat in str. Stefan cel Mare No. 21 alături de blă­năria Alter David suces. 88 D-nii profesori universitari D. Gusti, dr. Al. Miller, Gregore Demetrescu și Fr. Rainer se vor întruni zilele aceste pentru a se consfătui asupra ultimelor măsuri de îmbunătăţire ce urmează a se lua, in vederea reorganizării bibliotecii centrale, de pe lingă universitatea eşană, astfel şi ca ea să corespundă menirei ei, de a putea lesne sluji In special pe studenţi şi profesori. 53 D. Iulian Teodorescu, va începe mîine la orele 8 dimineaţa, examenul cu studenţii din anul I şi II-lea, la procedura penală, civilă şi drept penal. — Bun­ seara a Încetat din viaţă, subit, la circiuma lui loan Moisescu din str. Sărărie, bătrinul Dumitru Movilă. — D-na E. Dima devine proprietara i­­mobilului din str. Cogălniceanu No. 6. — Intre d-nii dr. N. Manolescu şi Gus­tav Ulrich s’a încheiat o societate pentru desfacerea vinurilor in Bucureşti. — D uii AI. Ionescu şi N. N. Săveanu devin proprietarii moşiei Sîngereii din co­muna Gropniţa. Preţul cumpărărei a fost de un milion 395 mii lei. — Monahul Xenofon Grama, de la mă­­năstirea Bogdana din jud. Bacău, a fost exclus pentru totdeauna din monahism, din cauza unor abateri de la disciplina monahală. — In ziua de 11 Noembrie, va avea loc la prefectura de judeţ, licitaţie pu­blică pentru exploatarea pădurilor statu­lui din Costuleni, Probota și Coarnele­ Ga­­prei. — D. Aristotel Costăchescu notar cl. II al comunei Vlădeni, a fost înaintat no­tar cl. I. - - _ ---­ Diverse întîmplări1 1 •­­r. —- Cea mai raţională de WJ um f. dL« pentru ADULŢI şi COPII----­e numai aceia cu: UNT DE PEŞTE I0D0FERAT SIMPLU şi UK­OMCTD UNT DE PEŞTE I0D0FERAT cu FOSFOR WCnNLn Aprobate de Consiliul sanitar superior şi premiate la mai multe ex­­poziţiuni din ţară şi din străinătate, cu cele mai mari distincţiuni. Unt de Peşte lodoferat simplu e recomandat cu cel mai deplin succes contra Anemiei, inflamaţiunilor osoase, scrofuloza, chinoiuri, inclina­­ţiuni spre tuberculoză, guta, reumatism. E un puternic nutritiv pentru Persoane slăbite precum şi un excelent tonic la reconvalescenţii sifilitici. Pentru copii de şcoală slăbiţi prin munca intelectuală este un neîntre­cut reconfortant. Costul unei sticle de un chilogram 6 lei, la care se ada­ugă porto. Unt de Peşte lodoferat OU fosfor e un medicament special pentru copii rachitici spre a le întări oasele şi un tonic prin excelenţă în perioa­da creşterei copiilor, în stările limfatice şi a studiului pubertăţii. Costul unei sticle de jumătate kilogram 3 lei 75 bani, la care se adau­gă porto. Depozitul QBIl, la farmacia I. WERNER, furniz. Curţei Regale Iaşi. Pentru Bucureşti, la Drogueria I. Zaharia str. Lipscani No. 35. Pentru Craiova: la Farmacia Ed. Konteschweller. Cererile din provincie se executa prompt contra ramburs.

Next