Opinia, noiembrie 1913 (Anul 10, nr. 2024-2047)

1913-11-26 / nr. 2043

PASTĂ de DINŢI de vânzare la: PARFUMERSÎ, FARMACII, DROGUERH etc. K A.SARG’6 SOHN & CQ., Viena-Berlin-Paris Reiupasentafifti Ssgs« $.8bl| lSss©S3*©8stli tru ca ceia ce ar voi ei sa enunţe să fie bine conceput. Iavăţămîntui compunerei să nu se a­­dreseze nici memoriei, nici inteligenţii verbale şi nu însemnează nimic dacă el nu ajută la educarea voinţei sub forma ei cea mai înaltă şi din nenorocire cea mai nestabilă —­a cea a atenţiunei. Com­punerea să fe considerată ca un exerci­ţiu de concentrare, de organizare , şi nici de­cum un cîştig de conştiinţă. Starea obişnuită a cugetării, mai ales la copil, e o stare de anarhie şi inconfe­­renţă. Şi greutatea cea mare e tocmai de a face pe copii să cugete, adică a-i face să-şi lega şi să-şi desfacă ideile ca­patr­ate su­b direcţia voinţei. Iată greutatea supremă în educaţie, se exprimă Payot. Autorul insistă mult asupra neglijenţei în care lăsăm spiritul copiilor, căci ceea ce face valoarea unui om astă­zi, este cu­getarea, ideile lui , doctrina culminantă de acum. Desvoltarea civilizaţiei tinde către o spi­ritualitate, adică către o libertate, a spi­ritului din ce în ce mai înaltă, care se poate exprima prin cuvintele : limpszi­­ciane de idei, vigoare, originalitate. Un om trebue să cugete prin el singur iar actele lui trebuesc să exprime fondul în­suşi al personalităţii sale. A educa însemnează a elibera, adică a da personalităţii copilului forţa de a rezista contra rătăcir­­inţei.’ Compu­nerea e tocmai partea învăţâmîntului care trebue să facă pe copii să-şi coordoneze ideile servind la dezvoltarea organică a inteligenţei şi a sensibilităţii lui. Pentru aceasta e nevoa de răbdare şi concentra­re ; e nevoa de mult calm din partea în­­văţămîntului şi de multă atenţie fermă şi rezistentă din partea elevului. Căci unde atenţia nu-i energică, nici personalitate proprie nu poate fi. * Dar pentru a ajunge acolo, unde do­reşte Jules Payot, este nevoe de o ade­vărată revoluţia în Educaţie ceea ce a­­rată el în scrierea recentă „’­ Appren­­tissage de l’Act d’ecu­ve“ cu o bogăţie de argumente, care instrueşte şi distrea­ză în acelaş timp. Maria C. Buţureat­u OPINIA GALOSI si SOSONI ____ DIN S.PETERSBURG Rassian-Araerican India Robber Co. „TREYGOLNIK“ St. Petersburg Sucursala , București, Strada Sărindar 22. (numai pentru engros) «Zi. IBGV i- PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI In ziua de 20 Decembrie 1913 oara 11 a. m. se va ţine în localul Primăriei lici­taţie publică orală cu respectarea dispo­­ziţiunilor art. 72—83 din Legea asupra comptabilităţei publice, pentru vinderea locului în suprafaţă de 420 m. p. situat in dispărţirea I str. Regimentului 13 colţ cu Şoseaua Naţională. Garanţia 50 lei. Planul locului şi condiţiunile de licita­ţie se pot vedea în fie­care zi de lucru la Serviciul Administrativ. No. 23260 22 I 5 Nov. 1913 t — Astăzi la ora 10 jumătate di­mineaţă a avut loc un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui Maio­­rescu. Acest consiliu este în întregime consacrat discuţiunii situaţiunii po­litice. La ultima oară cetitorii vor găsi amănunte, atît cît ele vor transpira în public. ES Sîmbătă a avut Ioc o conferinţă între d­nii Al. A. Badaron, ministrul lu­crărilor publice şi A Marghiloman, mi­nistru de f­inanţe. St’a discutat în privinţa creditului ne­cesar pentru materialul rulant de la C. F. R. Acest credit va fi de 13 milioane şi ceva. ES Astă­zi la orele 4 p. m. a avut loc inaugurarea ş­coalei de agenţi sanitari. ÎS­D-nîl Al. A. Badarou­, ministrul lu­crărilor publice şi Gh. Lascar, secretarul general al ministerului instrucţiunii pu­blice, au plecat aseară la Bucureşti. SE Reprezentanţii leşului în parlament pleacă astă-seară în Capitală, în vederea începerii activităţii parlamentare. ES Trupa dramatică iaşană va juca la Craiova de la 10 Februarie. Ministerul de instrucţiunie a acordat drumul gra­tuit artiştilor noştri. 13 Administraţia Comunală din Foc­şani a plătit suma de 3000 (trei mii) lei trupei noastre dramatice pentru cele trei spectacole de deschidere ale Teatrului „Pastia“. SE Prefectura de judeţ a fost urgent înştiinţată că fabrica de aeroplane „Ro­­nische“ din Germania va trimite aero­plane care să treacă în zbor Balcanii, tra­­versînd România. ES Joi 28 Noembrie va avea loc la Regimentul 37 Botoşani, solemnitatea de­punerii jurâmîntului nouilor recruţi. I­I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a fost invitat ca să ia parte la această solem­nitate. SS D. Inspector Vîrlănescu a inspectat mai multe şcoale particulare din focali­­titate. SS Duminică 1 Decembrie va avea loc întrunirea funcţionarilor de la justiţie din circumscripţia Curţii de apel din Iaşi, pentru a alcătui un memoriu pe care să-l prezinte corpurilor legiuitoare. g.­ Intr’o fintînă de pe teritoriul comu­nei Gopon, lingă depozitul de furaj al re­gimentului, s’a găsit înecat soldatul recrut Al. Pinzarui de foc din Costuleni. Se crede a fi vorba de o sinucidere. Cadavral a fost transportat la morga spitalului militar. SS Necunoscuţi au dat foc la 4 girezi de trifoi, proprietatea d-lui Solomon Stern din Roşcani, care au ars cu desăvîrşire cauzînd pagube de peste 8000 lei. SS Individul Gh. Climanu din Poeni a jefuit la drumul mare pe Lazăr Diea care mergea pe­ vreme de noapte spre numitul sat. ■5 Femeea Casandra Plămădeală din podul­ Iloaei a fost găsită în stare muri­bundă, în stradă. Transportată la spital, a încetat din viaţă. EE Ministerul de interne a cerut pre­fecturilor de judeţ să înainteze dte un tablou de toţi primarii comunelor urba­ne şi rurale precum şi de notarii care sunt ofiţeri în rezervă. O Şcolare. — Eri s’a dat rezultatul ge­neral la examenul de capacitate pentru maistrele la grădinele de copii ţinut la Bucureşti: Ghindaru Eufrosina cu media 9.67; Ionescu Ana cu 9.67; Taşcă Elena cu 9.34; Vartolaş Ecaterina şi Con­­stantinescu Elena cu 9.34; Ionescu D. E­­milia cu 9.17 ; Stoenescu Ana, Pandele Aglaia, Bunescu Angela, Georgescu Bea­trice şi Goraş Cristiana cu media 9; Tă­­nescu Ana, Arghir Maria, Meletescu Ma­ria şi Rebagea Ecaterina cu 8.84; Fortun Margareta, Simionescu Coralia, Geor­gescu Alexandrina şi Nicolau Ana cu 8.67; Orcula Cleonte, Ştefănescu Victoria, Simi­­onescu Eugenia cu 8.58; Botez Matil­da şi Hermezia Margareta cu 8.50; Tar­­că Caliope cu 8.42; Vasiliu Ecaterina şi Iordănescu Lucreţia cu 8.37; Sireteanu Eugenia, Ionescu Niculina, Manslicov E­­caterina, Schiţeanu Maria, Procopiu Ana, Popescu Iudita, Iacob Maria şi Mihailescu Maria cu 8.34; Ivanov Alexandra cu 8.25; Dumitrescu Const, Popescu Aurelia, Glod Lucreţia, Popovici Maria, Voia Maria, Raşcov Cristiana, Popa Eliza, Marcu E­­lena, şi Cimaceancu Paulina cu 8.17 ; Contu’ Elena şi Arjoca Elena cu 8.09 ; Filcencov Evdochia, Dobreanu Lucreţia, Bărbulescu Maria, Atapasiu Elena, Iones­­cu Cleopatra, Călin Matilda şi Fudulache Natalia cu 8; Chelaru Olga cu 7.91; Pa­­traşcanu Elena, Timofte Maria, Petrescu Maria, Albescu Eugeniaa, Belici Diamanta, şi Stoica Constanţa cu 7.84; Cambureanu Ecat, Cricoreanu Elena, Petraşcu Corne­lia, Balais Ortansa, Mircea Lucreţia, Ma­­rinescu Lucreţia, Balais Natalia, Coman Elena, Chiriţa Zoe, Vasilescu Elena şi Vo­­inea Sofia cu 7.67; Sarry Ermilia şi Po­­povici Paraschiva cu 7.88 ; Diaconu Maria, Manoliu Olga, Cotova Maria, Constanti­­nescu Alexandrina, Vasluiana Mitriţa, In­­­of Gheorghina,şi Petreanu Florica cu 7.50; Popescu Ana şi Caramzuleacu Ana cu 7.43; Mateescu Maria şi Delibei Maria cu 7.34; Beluri Elena, Cilea Demetra, Geor­gien Margareta cu 7.17 şi Patraşcu E­­ugenia cu 7.08; în total 90 reuşite, S. D. Papadopol inspector al păduri­lor şi şoselelor din Moldova se află în lo­calitate în interese de serviciu. 11 Aflăm că d. Matei Rusu, cunoscu­tul publicist, a tradus pentru diverse scene pariziane : „Năpasta“, „Manasse“, „Noap­tea furtunoasă“. SS Un omagiu.—Comitetul Reuniu­­nei Femeilor Române compus din d-nele Alexandrina Praja, Sofia Eraclide, Elena Ţinţu, Anna Netter, Alice Nana, Maria Gastano, Athena Cocea şi Hortanse T. Vasiliu, sub preşidenţia d-nei vice-preşe­dintă Cleopatra Sion, întrunindu-se ori a hotărit ca în amintirea regretatei d-ne Elena Mîrzescu, ale cărei merite timp de 10 ani ca conducătoare a primei şcoli profesionale, ca şcoala să poarte numele „Elena Mîrzescu“, ridicarea unui bust în localul şcoli, pentru cari se vor întocmi liste de subscripţii şi înfiinţarea unui „Fond cultural Elena Mîrzescu“ din veniturile că­ruia să se trimeată anual în străinătate pe cea mai bună elevă, fond care va fi îndeplinit tot prin subscripţie publică. S3 publicaţiuni noui: „Razna“, revistă săptămînală No. 1. „Noua Revistă Romînă“ cu un excelen , număr literar, artistic şi polemic. „Democraţia“ anul I, No. 16 cu actu­alităţi politice şi sociale. Congresul society I femeilor ortodoxe — Ziua a doua — Eri a continuat Congresul Femeilor or­todoxe care în treacăt fie spus a obţinut un succes deosebit, favorizat de un timp frumos, ce a permis nu numai Congresi­­ştilor, dar şi ieşenilor de a urmări desfă­şurarea întregului program. * La ora 9 dimineaţă după obicinuitul serviciu religios de la Mitropolie, s’a ofi­ciat un parastas de către I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen, pentru ostaşii căzuţi pe clmpiile Bulgariei. Apoi înaltul Prelat, făcînd istoricul campaniei, relevă avîntul atlt de admirat al ostaşilor noştri,— în acelaşi timp arată şi ajutoarele ce s’au dat şi între care se distinge societatea Femeelor Ortodoxe. In acest moment, d. Botez, directorul prefecturei de judeţ, prezintă pe femeea Anica Finichi, din comuna Belceşti, cea mai săracă dintre soţiile a cărora soţi au murit pentru Patrie. După clte­va cuvinte de încurajare, I. P. S. S. Mitropolitul înmînă femeei Anica suma de 300 lei din partea societăţei ortodoxe. Scena aceasta a stors lacrimi din ochii tuturora.* La ora 12 a avut loc inaugurarea gră­­dinei de copii, din strada Socola. Aci asistă și d-nii Gh. Lascar, secretar ge­neral al ministerului de instrucţiune, Pascar Antonia din partea Senatului, Botez, directorul Prefecturei de judeţ şi alte multe persoane distinse din oraş. Serviciul divin e oficiat de P. S. S. Arhiereul Antim, care rosteşte apoi o cuvîntare asupra importanţei educaţiei sufleteşti, care e o chezăşie a viitorului. D-na Esmeralda Manu, descrie pe larg importanţa grădinilor de copii şi insistă asupra rolului conducătoarelor. Copilaşii se disting apoi în cîntece şi jocuri şi sunt foarte admiraţi. La ora 1 a avut loc un banchet la Oţelul Traian Cel dintăi tuast îl ridică I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen în sănătatea guvernului şi al Familiei regale. I. P. S. S. dă apoi cetire telegramei primite de Ia M. S. Regele, în cuprin­derea următoare : „Am primit cu o vie plăcere telegrama ce I. P. S. Voastră mi-a adresat în nu­mele societăţii ortodoxe naţionale a fe­meilor române, cu prilejul întrunirii sale în al treilea congres, precum şi a des­­chiderei institutului de fete şi a grădinei de copii. Vă mulţumim tuturor din a­­dîncul inimei, atît eu cît şi regina pentru sentimentele dv. de iubire ce ne arătaţi. Urmează apoi diferite alta tuastori şi banchetul durează pînă la orele 3, In cea mai deplină animaţie. La ora 4 jum. a avut loc inaugurarea institutului de fete din str. Carp. La această serbare asista şi d. AI. A. Badarsu, ministrul lucrărilor publice. P. S. S. Archiereul Antim oficiază un serviciu religios. Răspunsurile au fost date de excelentul cor al Seminarului. D-na Mehner, ţine apoi o conferinţă asupra educaţiei fetelor şi insistă mult asupra reformelor ce ar trebui Introduse, pentru ca această educaţie să dea roa­dele dorite.­­ Vorbeşte apoi d. Gălboviceanu, care face o dare de seamă despre activitatea comitetului societăţei în Iaşi, şi conchide în credinţa în succes deplin, de­oare­ce societatea şi-a luat frumosul scop, edu­caţia tinerimei. D-na Alexandrina Grigore Cantacu­­zino, într-o cuvântare duioasă, arată ro­lul ce trebue să-l aibă mamele în rolul educativ, — şi insistă asupra scopului ce şi-a formulat societatea femeelor ortodoxe. Face apel la toată lumea să dea con­cursul la această operă. Iar pe străinii, cari locuesc printre noi, îi rugăm să iubească pămîntul şi limba noastră. D-na Cantacuzino încheie zicînd că ţe­lul tuturora trebue să fie iubirea de neam şi de patrie. D. Al. A. Badarra, luînd cuvîntul, scuză pa d. Dissescu, ministru de in­strucţie, care n’a putut lua parte la a­­cest congres. De aseminea se scuză şi d-sa, că ia parte la acest important con­gres abia a doua zi —’şi îşi exprimă re­gretele sale pentru aceasta. De altfel, ministrul de instrucţiune, ca şi întreg guvernul a dat dovadă în­totdea­una că poartă o deosebită grijă acestei societăţi, menite să ridice starea şi edu­caţia culturală în ţară. Pornirea aceasta e bine venită, de­oare­ce se simte azi mai multă nevoe ca ori­cînd, ca iniţiativa particulară, să vină în ajutorul Statului. Ideile exprimate atît de frumos de către d-nele Meisner şi Cantacuzino, spune d. Badaren, sunt o chezăşie puternică de e­nergia, cu care această societate va lucra pe viitor. Idealul urmărit de această so­cietate este mai presus de ori­ce laudă şi astăzi cu bucurie asistăm la inaugura­­rea acestei instituţiuni, rod al activităţei societăţei. * Dacă pînă astăzi această operă, de re­generare culturală a fost foarte insufi­cientă, nu e însă mai puţin adevărat, că de acum se deschide o eră nouă. Aduce laude doamnelor din Societatea Femeelor Ortodoxe, care munceşte cu a­­tlta desinteresare, lăsînd la o parte orice prejudecată pentru reuşita idealului ce-l urmăresc. Ceea ce s’a văzut la acest congres, e o Înviorare al întregei stări sociale, e o comoară de forţe intelectuale şi resurse morale, ce s’au deschis pentru naţiune. Această operă este fi întreprinsă cu cre­dinţă şi optimism, şi nu se poate să nu dea rezultatele dorite. Societatea a inaugurat azi o grădină de copii. Asemenea şcoală şi institute, ca cel ce inaugurăm la acest moment, se vor înfiinţa şi aiurea, spre onoarea socie­­tăţei, care desfăşură activitatea sa cu încredere şi entuziasm. D. Badaren, zice că lepădîndu-se de ori­ce oficialitate, constată cu bucurie, că tot laşul a fost acela, care a dat înviorarea şi entuziasmul congresului de astăzi. Ca fiu al Iaşului, să-mi daţi voie să spun, că opera întreprinsă este che­zăşia unui viitor strălucit. Fac o pro­punere ca toate congresele societăţei Fe­­meelor ortodoxe pe viitor să se ţie tot în Iaşi, faţă de frumosul succes obţinut şi faţă de entuziasmul cu care publicul l-a primit.* La ora 6 a avut loc un ceaiu la cercul militar. A fost o petrecere frumoasă, care a continuat cu dans, în sunetul excelen­tei muzice militare, sub conducerea d-lui Vlăduţă. La ora 8 a avut loc în palatul Mitro­politan o masă oferită oaspeţilor de că­tre I. P. S. S. Mitropolitul Pimen. Cel dintăi tuast îl ridică­­ P. S. S. Mitropolitul, care după ce descrie activi­tatea vrednicului cler de peste munţi, închină pentru Mitropolitul Meţeanu şi episcopul Miron Cristea. D. A. D. Xenopol, închină pentru Mi­tropolitul Pimen, care desfăşoară o acti­vitate admirabilă şi continuînd tradiţia marilor Mitropoliţi din Moldova, se află în fruntea aşezămintelor de cultură. Re­levă iniţiativa luată de I. P. S. S. spre a se ridica un monument pentru marele aviator Vlaicu, care a încercat să unească cel puţin prin aer, Ardealul de regat. Preotul Teculescu, protopop din Valea Albă, închină pentru I. P. S. Mitropolitul Pimen şi clerul din regat. Cel de pe urmă vorbeşte preotul Ghin­­din, protopop din Caransebeş, care arată splendorile văzute la Iaşi. S. Sa termină : Intorcîndu-mă acasă, şi întrebat de e­­piscopul meu Miron Cristea, îi voiu spune: „Nu pot să-ţi povestesc nimic, date la Iaşi, şi vei vedea străiacrisa bisericei ortodoxe, avîntul spre creştinism şi na­ţionalitate şi dragoste de fraţi. Cu aceasta s’a închis congresul. □ Azi dimineaţă s’a oficiat la cimiti­­r­rul Eternitatea, un parastas de 3 zile­­ pentru pomenirea regretatei Maria C­­htiubei, la care au luat parte membrii familiei şi un mare număr de prieteni. 3! Universitare.­Noii licenţiaţi în drept de facultatea juridică din Iaşi, dom­nii : Antonescu Eug., Rădulescu N., Cerchez Chircor, Ciugulescu Const., Cristea Artur, Cronwald Rud., Decusară Laur, Dimitriu Har., Georgescu Costinel, Georgescu Mir­cea, Gheorghiade Şt., Gorschi Artur, Hu­­can Spir., Iamandi Victor, Ionescu A. Gh., Lipşa A., Lişcu Gh., Meţianu Andrei, Mir­cea I. Gh., Mustaţă AL, Orăscu Victor, Panaitescu Leon, Popovici Cezar, Radu I. C., Rebegea Ion, Robescu Ion, Septvi­­lle Cezar Serafim Ion, Teofănescu I. C. Vasiliu Const., Xenopol Radu. S3 Concert Sliwinski.— Ultimele telegrame artistice ne aduc știrea că marele virtuos-pianist Ioseph Sliwinski, în trecerea din Rusia spre centrele apu­sene, va concerta şi la Iaşi în seara de 9 Decembrie. Biletele la Agenţia Thalia. S. Cu ocazia mutării serviciului sani­tar d. dr. Fior a intreprins reorganizarea vechei arhive a acestui serviciu, făcînd şi foarte interesante extrase. Acestea vor fi adăugate materialului destinat a servi unei lucrări pentru viitoarea expoziţie na­ţională în 1915. S3 Marele ziar „Le Teqaps“ primeşte ştirea din Cassel—Germania—despre suc­cesul ce a avut opera „Cobzarul“ în acel oraş. Se ştie că textul francez al operei d-nei Gabrielle Ferrari este scris de d-ra Elena Văcărescu. 33 In editura revistei „Flacăra“, a apă­rut „Dincolo—Din Dunăre în Balcani“ de Haralamb Lecea, 1 leu. De asemenea „Ava Maria!, noua piesă a d lui V. Efti­­miu, 40 bani. Asupra ambelor lucrări vom vorbi încă. 33 Serviciul statisticei de la ministerul de finanțe, în urma unui ordin al minis­tru­ui, a început o statistică a proprietă­ţilor, de mai mult de 1000 hectare. S3 Un incendiu a distrus o cantitate de grine, şi mai multe unelte agricole, din că­tuna Sîrca, proprietatea d-lui Şulim Hai­­movici. S3 Consiliul de higienă al oraşului se va întruni mine. Marți la orele 5­0 după a­­imază.

Next