Opinia, iulie 1914 (Anul 11, nr. 2212-2238)

1914-07-24 / nr. 2232

Un an . . 0 'âo Iei 0 luni * 10 Iei rând pag. IH, b. » . IV,40* ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ^ ,­­ Administrația­­ Tipografia H. Goldner, Iaşi. — TELEFON No. 36 -Sub direcţiunea unui C­omitet aggUl­ XI-No. 2232 Joi 24 lulie 1914 EDIŢIA l­a ABONAMENTE ANUNŢURI BANI BANI Atitudinea României Starea de asediu în Franţa România va trebui să-şi apere neutralitatea faţă de Rusia Viena.—înainte de a se ţine Consiliul de Coroană la Sinaia, ziarul „Neue Freie Presse“ din Viena, ocupindu-se de atitudinea României, scria: —«România va trebui să se pronunţe. Dacă România rămtne neutrală, nu va putea evita războiul cu Rusia şi va trebui să-şi apere neutralitatea cu arme în­potriva Rusiei. Poate că această perspectivă—termină „Neue Freie Pressen—va decide România la o co­­operare cu Austro-Ungaria. 80 ofiţeri francezi cearcă să pătrundă la Goblentz Coblentz. — Opt­zeci de ofiţeri francezi, deghizaţi în uniforme prusiene, au încercat să pătrundă pe teritoriul german. încercarea n’a reuşit. Exodul din Chişinău Chişinău.—Numeroase familii ruse, din cele mai bine situate, părăsesc localitatea şi se retrag în interiorul ţărei, înspăimîntate de svonul ce circulă şi înregistrate şi de unele ziare ruseşti, că armata romînă va ataca Basarabia. Panica din Bruxelles Bruxelles. — Aci domneşte o panică indescriptibilă. Asaltul la casele de Bancă este enormă. Preţul alimentelor sa urcat în chip fabulos. Pentru moment autoritățile sunt în neputință de a aduce vre­o ameliorare. Asasinarea lui Jaures ••• Amănunte ••• Paris.—Iată amănuntele cu privire la asasinarea lui Jaures. Jaures stătea de vorbă cu câțiva prieteni la Cafeneaua Croissant. Convor­birea avu loc în grădinița Cafenelei, într’un boschet, ce era despărțit printr’o perdea de stradă. Deodată perdeaua fu dată la o parte și un tînăr trase două gloanțe de revolver asupra lui Jaures, nimerindu-1 în cap. Jaures căzu jos și după cîteva clipe își dădu ultima suflare. Asasinul refuză în primul moment, după arestare, să-şi dea în vileag numele. Apoi declară că el se chiamă Raoul Villain şi urmează cursurile speciale al şcoalei Louvre. Asupra lui s au mai găsit două revolvere. In faţa cafenelei se adunase o mare mulţime, care impresionată de cele petrecute, strigă vitruna Trăiască Jaures ! Paris — Preşedintele Poincaré a semnat decretul, prin care se declară starea de asediu in Franţa şi Algeria. Camerele franceze se întrunesc astăzi 24 Iulie stil nou. Atitudinea Polonezilor Cracovia.—Preşedintele clubului polonez de aci a publicat o declaraţie prin care exprimă omagii pentru Suveran şi dinastie. Polonezii nu vor în­şela credinţele pe care ţara o pune în ei. In aceste clipe grave, cînd destinul Europei se decide, polonezii sunt supuşii fideli ai împăratului, patrioţi, cari vor şti să-şi facă datoria faţă de ţară. DIN REICHSRATH Schimbul de telegrame dintre împăratul Wilhelm şi­ Ţar Berlin.—­In Reichrath, care s‘a adunat in Casa albă, s'a dat cetire tele­­gramelor schimbate între Imnaratul Wilhelm ai Ţar. La 28 Iulie împăratul Wilhelm a telegrafiat Ţarului cu rugăminte de a nu se alarma de mobilizarea austriacă, căci Austria apără o cauză dreaptă în potriva Serbiei, acea ţară care şi-a asasinat pe proprii sei Suverani şi care prin crime odioase îşi continuă calea. Apoi toţi Suveranii ar trebui să fim în acord pentru pedepsirea Serbiei. Ştie cit de mult are de luptat Ţarul cu presiunea opiniei publice, dar crede că va isbuti să aducă liniştirea dorită. Ţarul a răspuns la 29 iulie, şi tot trimiţînd salutările sale cordiale îm­păratului adaugă că Austria a declarat un război neomenos, faţă de o ţară slabă, „ Ţarul roagă pe împărat să-şi dea toată osteneala pentru a evita un răz­boi sîngeros, făcînd pe Austria să cedeze din cererile sale. împăratul Wilhelm a respuns că Austria nu doreşte cuceriri teritoriale, şi doreşte numai să obţie garanţiile necesare, ca Serbia să aducă în adevăr la îndeplinire condiţiile impuse şi cu totul departe. * Dezminţire Roma.—Legaţiunea germană de aci dezminte zvonul că Germania ar fi declarat războiu Belgiei. Nici ştirea că Germania ar avea de gînd să forţeze neutralitatea Belgiei nu este exactă. 1 Moştenitorul Austriei la Pesta Budapesta.—Archiducele moştenitor a vizitat ori cazarma bosniacă- Moştenitorul a zis : «M. Sa împăratul vă trimite prin mine salutul său şi vă mulţumeşte pentru felul vostru în a vă face datoria» Schimb de telegrame Viena—Intre împăratul Francisc Iosef şi împăratul Wilhelm a avut Ioc un schimb de telegrame cordiale. Bombardarea Belgradului Viena.­Ziarele se ocupă din nou de știrea respinditâ despre bombardarea Belgradului, pe care o dezminte. Din contra armata sârbă a tras asupra trupelor noastre dela frontieră și asupra Monitoarelor noastre. închiderea Gibraltarului Roma.—Intrarea în portul Gibraltar este cu desăvîrşire oprită. La Algesiras autorităţile au făcut cunoscut tuturor străinilor sa plece de urgenţă. FLOTA BALTICA­­ Buda-Pesta. —„Pester Loyd“ află din Viena că pe acolo circulă zvo­nul că flota baltică rusă ar fi fost distrusă. Ştirea pare însă a nu cores­punde adevărului. Contele Tisza şi Românii Budapesta.—Intr’o convorbire pe care contele Tisza a avut-o cu unul din cei mai de seamă conducători ai romînilor de dincolo, contele Tisza şi-a ex­primat în mod călduros pentru avîntul şi entuziasmul romînilor din mo­narhie. „Romînii trebuie să înţeleagă, a zis primul ministru ungar, că interesul lor este indisolubil de conducerea germ­ano-maghiară a monarhiei. Ei trebuie să fie solidari cu noi pentru oprirea potopului slav. Să lăsăm la o parte mi­cile dezbinări, căci avem aceiaş patrie şi pentru cea să luptăm pînă la ultima suflare“. Astăzi dimineaţă d. Lefter Demetrescu, venind din Slănic-Moldova, s’a simţit rău. De la gară a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon, unde a încetat din viaţă. Nefericitul suferea de multă vreme de astmă. Dureroasele noastre condoleanţe nefericitei familii. Desminţire oficială Haga.—Se dezminte oficial cum că germanii ar fi pătruns un olandez. Moartea primului-procuror Limburgul Lefter Demitrescu

Next