Opinia, noiembrie 1914 (Anul 11, nr. 2318-2343)

1914-11-26 / nr. 2339

SS Senatorii şi deputaţii liberali au ple­cat aseară la Bucureşti pentru a lua parte la şedinţele parlamentului. 18 Mine seară Mercur­, are loc la so­cietatea de gimnastică, sport şi muzică, obişnuita şezătoare muzicală, la care pot participa toţi membrii societăţei, precum şi invitaţi ei. 55 Domnii membri ai Ligei Culturale, secţia Iaşi sunt rugaţi a se intruni Joi 4 Decembre ora 3 d. a. la sediul Ligei, curtea biserică Bărboi, pentru urmă­toarele chestiuni: a) . Alegerea noului comitet al secţiei locale. b) . Discuţie asupra atitudinei secţiei locale in chestiunea evenimentelor mari actuale. c) . Cum și alte chestiuni privitoare la Ligă. Dase suedeze scufundate Stokholm. — Vasele suedeze „Luna" şi „Everylda" au ciocnit mine lingă Maentym­oto din Finlanda şi stau scufun­dat. Echipagiul vasului „Luna" a fost salvat dar de pe „Everylda“ n- a scăpat decit­­un singur om. Anglia şi Franţa au cerut scuze Elveţiei Berna.—Răspunzînd la reprezen­taţiuriea consiliului federal pe lingă guvernele fran­cez şi englez, din cauză că avioane en­gleze au trecut de­asupra teritorului el­veţian, ambasadorul Franţei a remis o declaraţiune a cabinetului francez regre­­tînd sincer incidentul. Guvernul francez preţuieşte mai mult ca oricînd neutralitatea Elveţiei şi voeşte ca neutralitatea să fie respectată de tru­pele franceze, fie că e vorba de terito­­rul elveţian ori de spaţiul deasupra so­lului elveţian. Guvernul englez a remis o notă zicînd că aviatorii care au participat la atacul contra şantierelor de zeppelinuri au pri­mit instrucţiuni să nu sboare deasupra teritorului elveţian. Guvernul regretă mult că incidentul s’a produs contrar intenţiilor sale, dar constată că nu trebuie să se deducă din instrucţiile date aviatorilor şi din părerea de rău manifestată faţă de consiliul fe­deral, concluziunea generală că guvernul englez recunoaşte principiul controversat al suveranităţii asupra spaţiului aerului. Consiliul federal a mulţumit ambelor guverne dar a profitat de ocazie spre a comunica din nou guvernului englez că trebuie să se prevaleze Elveţia de pleni­tudinea suveranităţii sale. N’au cazul bombe asupra uzinelor Krupp Mia in Costaz Petrograd. — Comunicatul statului ma­jor din Caucaz spune că nici o acţiune importantă nu s’a dat pe ansamblul fron­tului, la 5 Decembrie. Revolte in Rusia Berlin.—Rapoarte sosite la Constan­­tinopol spun că Intre Batum şi Suhan georgienii au început sa se răzvrătească contra ruşilor şi că in Ukraina toate pregătirile sunt gata pentru o revoltă. Sofia. — Ziarul „Cambana“ publică un articol, în care a­­rată că Bulgaria a scăpat azi de lanţul de izolare ce o a­­meninţa. Dar acum e întrebarea ce va face România, care e azi izo­lată. Conducătorii Romîniei ar tre­bui să înţeleagă că numai o înţelegere cu Austria şi Bulgaria poate să-i asigure viitorul, căci altfel Rom­â­ni­a e ameninţată să aibă moarta Belgiei şi a Serbiei. Berlin.--Ştirile despre pagube a­­duse fabricelor Krupp de aviatori duşmani sunt născocite. De altfel măsuri au fost luate pen­tru ca aviatorii care ar voi să a­­jungă la Essen să fie primiţi cum trebue. Pănă acum nici unul n’a iz­butit să lovească uzinele Krupp cu bombe. Dezminţire Berlin.—­Ziarele din Petrograd publică ştirea cum că la 10 Noembre s’ar fi pro­­dus în Berlin agitaţiuni serioase şi din împrejurimi ar fi sosit mii de oameni pentru a protesta contra războiului,­­apoi că poliţia şi jeandarmii berlinezi ar fi şarjat mulţimea. Aceste ştiri sunt absolut inventate şi de domeniul fanteziei. Adevărul este că populaţiunea arată o ţinută exemplară în manifestaţiunile ei patriotice. (Agenţia Bjoernson) Nou conflict greco-bulgar Atena.—6.—Iată amănunte despre no­ul conflict greco-bulgar de la graniţă. Soldaţii bulgari au deschis focul con­tra a doi soldaţi greci postaţi la Stragatz şi care mergeau sâ aducă apă. Grecii au ripostat. împuşcăturile Începute la 5 di­mineaţa au continuat pînă la amiază. Un grec a fost omorît, şi doi runiţi dintre care unul grav. Conflictul a avut loc pe teritor grecesc. Un caporal comanda pe bulgari. Ofiţeri au fost trimişi la faţa locului, încordarea sirbo-bulgaro Sofia. — Tonul ziarului oficios sirbesc „Samuprava“ care în­dreaptă atacuri din ce in ce mai violente contra Bulgariei, a pro­vocat o indignare adincă în pu­blicul bulgar care-şi dă seamă că Serbia, acuzînd Bulgaria de acte de ostilitate faţă de Serbia, voeşte să mascheze regimul neomenesc la care este supusă populaţia bulgară din Macedonia. Ora 3 p. m. Politica in loc de strategie Buda-Pesta.—In analiza situaţiei de către criticii militar­i, se relevă faptul că faţă de situaţia critică a ruşilor in Polonia, nu are absolut nici un rost stra­tegic încercarea acestora de a trece Car­­paţii. Din potrivă astfel armatele ruse se periclitează din ce in ce mai mult. Dar probabil că această înaintare ru­sească este menită să mungte pe strici și mai ales să facă presiune asupra României. Astfel armata rusă e condusă de interese politice un foc de nevoi stra­tegice. . Un protest al presei bulgare Sofia. Mai toate ziarele pro­testează în mod energic Iu con­tra Romaîniei pentru că aceasta din urmă oprește tranzitul des­tinat Bulgariei. Constantinopole.— Marele cartier gene­ral comunică faptul că orașul persan San­­d­bul­ik a fost ocupat de cătră turci. Demisia cabine­­telui portughez — Ofițerii portughezi refuză a combate pentru Anglia — Lisabona.—Cabinetul a de­misionat. Se afirmă că se va constitui un guvern naţional din membrii aparţinând tutu­ror partidelor.* Berlin.—Intre ofiţerii portu­ghezi se observă nemulţumire contra guvernului care a pro­vocat o criză de cabinet. Ofiţerii spun că voesc să combată pentru patrie dacă ar fi în pericol, dar nu voesc să fie mercenari ai Angliei. Luptele de la Lodz — Nuci amănunte — Berlin. — Trupele germane au intrat 1 Duminică după prinz in Lodz, după ce au m­trit trupele rusești, care s'au re­tras, lăslnd in urma lor o mare pradă de războiu. Populaţia poloneză a primit trupele germane cu entuziasm. Intenţia ruşilor de a rupe lanţul german a eşuat au desăvirşire. Ruşii cari puseseră mare preţ pe Lodz, s’au luptat cu Indizjire. In Polonia de nord, succesul german de la Lodz este desăvirşit. Pierderile ruşilor sunt consider­abile, încercarea ruşilor din Polonia de sud, spre a veni in ajutorul trupelor de Ungă Lodz, a eşuat faţă de rezistenţa trupe­lor austro-germane. Oraşul pavoazat sărbătoreşte cu en­tuziasm victoria de la Lodz. Numărul prizonierilor şi a tunurilor capturate nu se poate încă evalua. * Roma. — Din Petrograd se anunţă că nu lupta de la Lodz, germanii aveau concentrate 15 pănă la 20 corpuri de ar­mată. Camera Bucureşti.—După ce s’au făcut forma­lităţile obicinuite şedinţa a fost ridicată întru cit miniştri şi deputaţii au plecat la Senat pentru a participa la şedinţa festivă a recepţiei principelui Carol. Anchetă Bucureşti. — Sa stabilit, in urma unei anchete că modifi­carea textului discursului d-lui Salandra a fost opera celor de la agenţia romînă. Probabil că faptul va avea urmări. — In colectura principală Mayer I. Duff („Mare Speranţă)“ din str. Ghica-Vodă 32, a căzut ern cîştigul cel mare de lei 20.0011 pe No. 23804 (8/8), atitudinea României ® ele Mas»® Prăjituri ” sunt acele preparate cu Mm sr®€Ml mm m m u *• sml De vinzare pretutindeni. Preţul cutiei LEI 1.20. Solemnitatea de la Senat Bucureşti.­Precum se ştie principele Carol a asistat astăzi pentru prima oară la şedinţa Senatului, în calitate de senator. Acest lucru a constituit o adevărată sărbătoare pentru maturul corp.înainte de şedinţă preşedintele Senatului a ales o comisiu­­ne compusă de 7 d­ni senatori care să primească pe principele Carol şi 5 d­ni senatori care să primească pe Regina Maria. Principele a sosit la 3 fără 5 şi a fost primit cu vii aplauze. El a luat loc la capătul băncei prelaţilor. M. S. Regina, care a fost pri­mită cu mari ovaţii, a luat loc, împreună cu suita, în loja deasupra băncei prelaţilor. Pe banca ministerială se aflau toţi miniştri, afară de d. Antonescu. Imediat după ce principele a ocupat locul, preşedintele Se­natului, d. Missir, a salutat într’o scurtă alocaţie pe principele, care vine, după 25 ani, să ia locul în Senat al părintelui său, spre mai mare întărire a legăturilor dintre ţară şi tron. Principele a răspuns cetind un discurs, pronunţat în cea mai frumoasă şi arhaică limbă romînească. Dicţiunea a fost minunată, iar accentul pur romînesc. Principele Carol a adus prinosul său de recunoştinţă Sena­tului, pentru călduroasa primire ce o face celui mai tînăr se­nator.Luînd locul printre senatori, a zis principele Carol, spune că îndeplinind dispoziţiile art. 76 din Constituţie, dă cele mai formale asigurări că va depune toată munca pentru binele iu­bitului popor şi ţară. După terminarea discursului principele şi Regina părăsesc Senatul cu acelaş ceremonial şi şedinţa este apoi rădicată. Mare victorie sîrbă Bucureşti.—Ziarele din Capitală, apărute după amează a­­nunţă o mare victorie a sirbilor împotriva austriecilor. Comunicat rus asupra luptelor din Polonia Petrograd.—Marele stat major comunică: Pe ţărmul sting al Vistulei operaţiile de războiu în perioada primei jumătăţi a lunei Noembrie, au decurs cum urmează: La finele lunei Oct, armatele noastre ce urmăreau trupele austro-germane în retragere, la sud-vest, au atins frontul rîului Wartha şi Pilitza cu o puternică acoperire la aripa dreaptă. Restabilirea căi­lor stricate şi organizarea părţilor dindărăt, încurca considerabil ofensiva noas­tră, fapt de care inamicul a profitat. Astfel germanii şi-au putut deplasa armata spre nord şi şi-au desconcentrat forţele de la Thorn, fapt ce constituia o serioa­să ameninţare a aripei noastre drepte şi compromitea legătura ei cu armatele din­napoi.Pe de altă parte, drumurile Sileziei erau strîns bazate de forţele austriace aduse din Galiţia şi sprijinite de forţele germane, totodată inamicul făcînd un front puternic pe linia Czentochau—Cracovia. Toate acestea au necesitat modi­ficări parţiale pe frontul nostru de nord. Atunci au urmat atacuri viguroase, ger­mane la Wlad­oweck, Kutno etc. Intr’o situaţie critică ce o făcusem germanilor, aceştia au făcut mari sforţări şi la 19 Noembrie au rupt frontul nostru, apoi a­valanşa germană a năvălit spre Strikov. La Lodz, germanii au dat mai multe atacuri pe care le-am respins de mai multe ori Concomitant făcuserăm cîteva progrese spre Cracovia, pînă cind apoi am fost forţaţi de mişcarea debordantă a austriacilor. Phonnisa maison I franţaise ou VilGE allemande, bonne fa­milie, professeur du Lycée, pension pour fille.Au journal sous 1000 H. H. U Magazinul Englez HERMAN POLLAK str. Lăpuşneanu 30 se cântă un comptabil. Doritorii se vor adresa la magazin. — Comunicatul german — Berlin.—Comunicat oficial din 7 Decembrie: In polonia de nord, după o luptă crîncennă în jurul oraşului Lodz, am obţinut un succes definitiv, gonind pu­ternice forţe ruseşti de la nord-vest şi sud-vest. Oraşul Lodz este în stăpînirea noastră. Rezultatul bătăliei nu poate fi încă exact cîntărit din cauza marei întinderi a cîmpului de luptă. Pierderile ru­seşti sînt, în tot cazul, foarte mari. încercările ruşilor în Polonia de sud de a veni în a­­jutorul armatelor lor, operînd la nord, n’au izbutit, graţie intervenţiei de forţe austro-ungare şi germane în regiunea de la sud-vest de Pietrokow. (Semnat comandantul supe-­ rior al armatei). Comunicat oficial austriac — Ruşii respinşi la Pietrokow — Vienă Oficial­ă 1­12* — Lupta intensivă, spre a se ajunge la un rezultat hotărîtor pe teatrul de războiu rusesc* continuă. Trupele austro-ungare şi germane atacînd, au respins la sud-vest de Pie­trokow forţele ruseşti care înaintau spre nord dincolo de Nowo-Radomsk, în vreme ce trupele germane sileau pe duşman să cedeze. Şi în Galiţia occidentală se dau mari lupte, fără rezultat decisiv pînă'n prezent. în această regiune trupele austro-germane au făcut ieri 1500 m­oi prizonieri. In Carpaţi lupta continuă. In multe puncte duşmanul s’a retras dincolo de crestele munţilor. Un comunicat francez Paris.­­ In Belgia germanii au încercat fără succes să recucerească unele poziţiuni ocupate de trupele aliate. In Champagne artileria noas­tră a redus la tăcere bateriile germane. Aviatorii francezi au aruncat bombe asupra parcului de aviaţiune din Friburg. Ziarul Cambana si Comunicare turca OPINIA

Next