Opinia, decembrie 1914 (Anul 11, nr. 2344-2365)

1914-12-04 / nr. 2346

Mönmmrn Us ms o o 10 Sei 6 to*iä fi® Seâ AdminlstraţlK t W — TKL ÂSWfpîi rafla S3«. Goldner, Iaşi. KTo. 8« -o 2346 —Joi 4 Decern. 1914 Cu ocaziunea moratoriului Se pare că viaţa noastră nu e decit un şir de contraziceri, înţeleg pe acele cari se produc în decursul timpului, dar ca în acelaşi moment una să spunem şi alta să facem, mai greu. E evident că faţă cu succesiunea fenomenelor sociale, cineva să aibă ezitări, ba chiar să ajungă a susţine astăzi aceia ce cu tărie comba­tea ieri. E evident că ori­cît am prevedea noi producerea şi înlănţuirea acelor fenomene, prevederea noastră nu poate trece peste un şir de ani, negreşit mai mare pentru omul superior, mai mic pentru comunul muritorilor. Şi dacă admitem pentru cel Întâi, că în puterea judecăţii sale, a mo­dului de a aprecia şi deduce, ar putea să ne arate pentru 25 ori 30 ani care va fi orînduirea vieţii noastre, negreşit a­­ceasta n’ar putea-o face cel modest, de­cît pentru, un timp foarte scurt, unul ori doi ani şi poate nici atît. Este alt­ceva însă cînd în acelaşi mo­ment, aceleaşi individualităţi au două con­­cepţiuni asupra aceluiaşi fenomen. Se susţine de exemplu, că trăim sub regim democratic, că aşa fiind, în ori­ce măsură ce luăm pentru îmbunătăţirea vie­­ţei noastre, nu avem în vedere de­cît interesele celor mulţi. De la nevoile a­­cestora se inspiră cei ce prin ficţiune constituţională sunt reprezentanţii lor. Să fie aşa? Oh, dar cîtă falsitate nu conţine însuşi acest principiu ?! De aceia lumea a ajuns la convigerea contrară, că măsurile de cari vorbim, se ieau în vederea inte­reselor celor puţini, adică tocmai invers de ceia ce se susţine. Exemple recente avem sub ochii noş­tri. Mai ieri se oprise exportul de ouă. Se zicea: măsura bună, menită a îndes­tula populaţiunea cu acest sănătos aliment, deci în folosul celor mulţi. Au găsit însă câţi­va mijlocul să li se permită exportul a cîto­r­va vagoane, şi atunci lumea s’a întrebat de ce? Răspunsul a fost că aşa cerea interesul cîtor-va. Apoi în această ordine de lucruri, am văzut de atîtea ori prohibindu-se expor­tul unui articol, şi mai în urmă dîndu-se învoire, încît convingerea că numai cîteva interese se menajază, a pătruns adînc. Ni se spune apoi că tot poporul, de la Vlădică pănă la opincă, cere războiu. Să fie adevărat? Cercetatu s’au şi vocile a­­celora cari sunt direct interesaţi, acelora în numele cărora se vorbeşte? Pe Ungă altele noi mai avem şi contradicţiunea că Corpurile legiuitoare actuale, au fost a­­lese pentru anume organizare internă, şi cu toate acestea dînsele vor fi puse în situaţiune a se rosti asupra războiului. Nu zic, că de ar fi să facem alegeri noi, am pune alţi oameni de cît cei acum aleşi, dar cel puţin s’ar fi discutat în timpul alegerilor chestiunea naţională şi s’ar fi cunoscut în oare care măsură ideile­ şi simţimentele alegătorilor în această materie. La noi nici măcar la ureche nu s’a şoptit cuiva, că aceste Corpuri legiuitoare se vor ocupa şi de alianţele ca şi de do­leanţele noastre în chestiune externă. Acum se pune din nou în discuţiune chestiunea moratorului. Pănă astăzi gu­vernul s’a arătat intransigent în această materie. In momentele actuale cîte­va Bănci mari, au început a face oare care gură şi de aceia se caută a li se da sa­­tisfacţiune. .. nu»i Acelaşi procedeu ca în toată viaţa noastră. Satisfacţiunea celor mari, puţini la număr, iar ca vorbă, ca expresiune bătătoare la ochi, că ţara şi anume cei­ mulţi au cerut această măsură. Şi este de netăgăduit că o dispoziţiune ca aceia de care vorbim acum, aduce a­­tingere traiului nostru economic, are re­percusiune asupra uneia din ramurele noastre cele mai importante de activi­tate, comerţul. . . A*! Intrebatu-s’a comerţul şi anume comer­cianţii cei mulţi, cari sunt păsurile lor şi mai ales dacă de moratoriu au şi ei ne­voie şi în ce măsură?! Ei răspund în cor că de moratoriul pentru străinătate, pe care vrea să-l le­gifereze guvernul nu vor profita de­cît Băncile mari şi cîţiva angrosişti, dar deta­­iliştii—şi aceştia sunt cei mulţi—vor con­tinua a fi strînşi de gît ca şi pînă acum. Comerţul nostru, mai mult poate de­cît cel din alte ţări, e sprijinit pe credit. In practică, detailistul plătea poliţa sosită la scadenţă, cu condiţiune ca în acelaşi timp să i se livreze altă marfă. Astăzi marfă nouă nu i se mai dă, dar poliţa se pre­tinde a se achita. E uşor de înţeles ce stînjenire se a-­­duce comerţului acestuia de detaliu cînd uşa pentru primire de mărfuri rămîne în­chisă, iar poarta cea mare de plată şi in lipsă, de proteste, rămîne deschisă. In viaţa comercială de toată ziua, şi în timpuri normale, ambele uşi stau deschi­se : pe una intră marfa, pe alta iese plata. Fiindcă ne găsim în timpuri nenormale, logic este ca ambele uşi să fie închise. De fapt cea pentru intrare de mărfuri e închisă. Guvernul, dacă ar asculta glasul celor mulţi, ar putea lua măsuri şi ar tre­bui să le iea, pentru închiderea şi celei­lalte uşi. V. I. Rada Mici Polemici vedem prin ziare că inventatorul tu­nului german de 42 c. m. are epitetele de «profesor dr...* N’o fi chiar doctor nu ale medicinei, că prea s’a gtndit la moarte, nu la viață.♦ Nu-i de mirat că-i așa de ucigător tunul 42. [Nisi an bolnav nu rezistă., temperatură de 42 centigrade. * D. Ed. Caudella a scris o nocturnă intitulată «Moldova». Sărmana Meldovi / Doară nocturne mai poate inspira, de posomorită ce este.. . «Turcia nu plăteşte» — se intitulează o relaţie din Constantinopole intr’un ziar. Proverbul nici nu pretindea vr’o dată că Turcia plăteşte, d cci „ Turcul plă­teşte gloaba*.* Comandamentul rus aşteaptă ca să îngheţe lacurile mazariene. — Cum o să îngheţe cu otita... foc? * Nu sunt şanse de armistiţiu pentru crăciun, din cauza diferenţei de 13 zile Între calendarul ortodox şi acel catolic. ...Ne-am fi mirat sâ nu fie şi aci un 13 ! * D. State Dragomir nu e ruso­fil. Cu toate aceste la laudă «Versuri şi Proză*... * Austriacii au pierdut Belgradul. — De­sigur, din motive strategice. OA­MENI Şl LUCRURI Franco-germane Foarte mulţi socot războiul din 1870— cu pierderea Alsaciei şi Lorenei ca ge­neza vrajbei neîmpăcate Intre cele două mari naţiuni. Adevărul Insă e că secolul trecut II umple aproape in întregime cînd supre­maţia uneia, cînd biruinţa celeilalte din­tre cele două ţări vecine. Pină şi Intre doi poeţi atît de asemă­nători ca semeţie şi frivolitate, ca Mu­sset şi Heine, contemporani şi iubitori ai Franţei aproape In acelaş grad, s’a putut isca o polemică memorabilă. Ca un adevărat francez, Musset nu iubea de Ioc pe germani şi drept răspuns la inimii lui Becker „Die Wacht am Rhein», Musset scrise acea poezie iritan­tă „Le Rhin allemand“ din care cităm strofele de neuitat: Nous l’avons eu, votre Rhin allemand. Que faisaient vos vertus germaines Quand notre César tout-puissant De son ombre couvrait vos plaines Ou done est-il tömbé, ce dernier amant? Nous l’avons eu votre Rhin allemand, Si vous oubliez votre histoire Vos jeunes-fillés surement Ont mieux gardé notre mémoire Elles nous ont versé votre petit vin blanc... Aceste versuri sfidătoare nu le-a uitat nici Heine, care era—orice s’ar zice—un patriot și un poet german înainte de toate. In poemul său!„Deutschland* cind stă de vorbă cu Rinul, acesta-i spune poetului că i-s dragi francezii, dar nu şi poetul lor Musset : Der Alfred de Müsset, der Gassenbub! Der kommt an ihrer Spitze Vielleichtals Tambour und trommelt mir­(vor AH’ seine schlechten Witze, 55 Un fapt care se verifică este că austriacii se retrag din poziţiunile pe care le ocupaseră in Serbia. Motive stra­tegice, zic ei. Este multă lume care crede altfel. Ceia ce interesează publicul din ţara noastră e, ce influenţe vor avea a­­ceste evenimente asupra atitudinei Ro­­mâniei ? Unii văd o grăbire a intrărei în ac­ţiune a Statului nostru, pe cînd alţii so­cotesc că din contra aceasta e un motiv de amînare. Nu ştim care din aceste curente va predomina. Ceia ce e cert e că in sinul partidelor noastre politice e mare f­er­bcere. In special partidul conservator, care se pare că vrea să atragă atenţiunea prin zvtrcolirile lui, va ţine mine o şe­dinţă asupra căreia se fac de mai ti­­nainte pronosticuri. Se zice că partizanul intrărei imediat în acţiune, francofilul d. N. Filipescu nu va reuşi să atragă după sine gro­sul partidului, cu toate demenările la cari se dedă. Negreşit nu se poate da crezare tu­turor vorbelor cari circulă, nu se poate pune tememi pe ceia ce se strigă în gura mare prin cafenele, dar e sigur că par­tidul conservator trece prin o criză. Sperietoarea unora nu stă atit în aceia că trebue să intrăm în acţiune şi să a­­sistăm la grozăviile războiului, pe cit­in teama de şeful partidului nostru d. Take Ionescu. In zadar conservatorii spun că ceia ce ce-i animă e numai situaţiunea ţarei noastre faţă de conflictul european. E ceva mai prejos de aceasta. Tot a­­celeaşi vederi mici -terre-à-terre—frica câtorva de a vedea că partidul conser­vator s'ar putea reîntregi şi prin ade­văratul rol, aşa după cum trebue să fie chemarea lui. Sunt oameni deprinşi cu mici intrigă­­rii, mici cancanuri, şi a-i scoate din je­lul acesta de a vedea, insamnă a le lua pine­a de toate zilele.­­ Din eroare sta spus in numărul nostru de ieri că Corpurile legiuitoare vor fi închise la 15 Decembrie. Este o greşală pe care cetitorii au rectificat-o desigur. Era vorba de 15 Fe­bruarie şi nu 15 Decembrie. jpg Un ordin ministerial sosit asta noapte autorităţelor locale, opreşte cu începere de azi ex­portul a ori­ce fel de cereale, şi a derivatelor măcinate. E. Ministerul instrucţiunei publice prin o nouă dispoziţie a adus la cunoştinţa direcţiunilor şcolilor normale de băeţi şi fete că cursul clasei IV va înceta 1 Mar­tie în vedere că Paştele cad la 22 Mar­­tie.­­ D-na Zamfira Penel, soţia prietenu­lui nostru C. B. Penel, a dat naştere unui băiat. Mama şi copilul sunt sănătoşi.­­ Vineri 5 Decembrie a. c. va avea loc, cu ocazia patronului şcoalei profesio­nale de fete „S-tu Sava“ din localitate o mică serbare în localul­­şcoalei, în urma oficierii serviciului religios, la biserica „S­ftu Sava“ la care va cînta corul şcoa­lei, dînd răspunsurile la sf leturghie. Direcţiunea şcoalei roagă pe părinţi, conrespondenţi şi cei interesaţi să asiste. SS Direcţia căilor ferate a luat dispo­­siţiunea, ca trenul de Ungheni să aştepte pasagerii din Rusia, ori cari ar fi întârzi­erea ce s’ar produce la frontiera rusă. SS Localul în care se află instalate grajdurile comunale, fiind într’o stare foarte rea, administraţia comunală a dis­pus a instala grajdurile în localul liber de lă abator. 19 Societatea ortodoxă naţională a fe­meilor române, secţia Iaşi, face apel la publicul din Iaşi să bine­voiască a dărui, cu ocazia sf, sărbători de Crăciun, fie jucării, lucruri de îmbrăcăminte, botine etc. pentru copii de la vr­sta de 3 la 7 ani, fie bani cu care societatea va cum­păra cale necesare copiilor lipsiţi de mij­loace. Comitetul face apel la toţi copii, care dispun şi nu uite pe fraţii lor, care n’au nimic de Crăciun şi să le facă cite un dar cît de mic. Face deasemenea apel la domnii cofe­tari a dărui bomboane, plăcerea copiilor, iar toate magazinele a oferi resturi de stofe din care se vor confecţiona haine, pal­toane etc, la toţi domnii cismari a oferi cite o pereche de botine pentru copii ne­voiaşi. Toate darurile se vor trimete sau la sediul societăţei, str. Carp No. 2 sau la doamnele din comisiunea de Organizare a Stelei de Creciun. Numele donatorilor­­şi a donatoarelor vor fi publicate în jurnalele din localitate, asemenea şi o dare de seamă amănunţită de lucrurile cumpărate din banii oferiţi. Serbarea Stelei se va face la grădina de copii din strada Socola în ziua de 23 Decembrie ora 4 p. m. Cecilia Col. Liciu, str. Lascar Catargi 27, Ana Netter str. Armeană 18, Ale­xandrina Nicolau, str. Sf. Teodor, Maria Stroici, str. Carp 1, Alexandrina C. Praja, str. Păcurari 31. 55 Noutăţi apărute.— „Sănătatea şi viaţa fericită“ pe 1 Decembrie cu un număr ales şi variat. „Versuri şi Proză“ cu bucăţi semnate de I. M. Raşcu, Hidalgo, E. Furtună, I. Cenaru, M. Zopir, C. Stoica, traduceri din Baudelaire, recenzii etc. 93 Societatea „Cantina Şcolară“, care hrăneşte zilnic şi gratuit 305 elevi săraci, dă o reprezentaţie la Teatrul Naţional cu piesa Toto în seara de 5 Decembrie a. c. pentru sporirea fondului de ajutor al acestei societăţi. Comitetul roagă călduros pe onor. public a sprijini această societate, care, în aceste timpuri grele mai ales, este o adevărată binefacere pentru elevii săr­mani. Biletele cu preţul obişnuit se găsesc la direcţiunile şcoalelor primare iar în ziua reprezentaţiei la librăria Iliescu. 55 In ziarele de dimineaţă s’a publi­cat ştirea că comercianţii pescari din hală au cerut Camerei de comerţ din localitate să interne ca depozitele de peşte ale statului din hală să nu mai vindă peştele In detaliu, cerere care a fost aprobată de Camera de comerţ care a promis că va inteneni. Credem, insă, că o aşa măsură n'ar trebui adusă la îndeplinire căci s’ar des­fiinţa astfel tot avantajul pe care mi­nisterul agricultură şi comerţului l’a făcut populaţiunei sarace. In adevăr vinzarea en gros ar face ca tot peştele să fie cumpărat de ctţiva neguţitori spe­culanţi, cari in urmă l’ar desface un de­taliu cu preţuri ridicate. 55 Zarzavagii, cerînd o urcare de preţ pentru ceapă, şi fiind refuzaţi de ad­ministraţia comunală, s’au pus de fapt în grevă, aşa că în pieţe este o com­plectă lipsă de ceapă. Administraţia comunală va lua măsuri de represiune. 51 Jandarmii rurali au arestat azi pe dezertorii Pavilescu Neculai şi Manole Meşteş. Duşi la comenduire, aceşti dezer­tori au declarat, că sunt autorii unor nu­meroase furturi. 55 învăţătorii înaintaţi la gradul de sublocotenenţi în rezervă vor fi concen­traţi în cîte trei serii de 15 zile, în cursul lunelor Decembre şi Ianuar. 95 D-ra E. Setlacek, absolventă a şcoalei profesionale „Reuniunea femeilor Române“, a fost autorizată de Ministerul Instrucţiunei Publice să func ioneze în învăţămîntul profesional particu­ar. 55 Duminica trecută a avut loc la Făl­ticeni înmormîntarea locotenentului Emil Ionescu, la care a asistat tot corpul o­­fiţeresc din garnizoana citatului oraş, cum şi trupa. Camarazii au pierdut în Emil Ionescu pe un om de elită, iar Societatea pe unul din membrii săi cei mai distinşi. 55 Comitetul care a proectat ridicarea unui monument pentru eroii din Regimen­tul 13 căzuţi la 1877—78 şi la 1913, apelează la artiştii din Iaşi să binevoiască a-şi da obolul lor, compunind un plan, sau proect de monument în care să se simbolizeze acele fapte eroice. Comitetul va publica în urmă numele artistului al cărui plan va fi găsit ca cel mai reuşit. 58 Ieri a avut loc constituirea noului comitet al asociaţiunei medico-farmaceutice alegîndu-se: d. prof. C. Parhon preşe­dinte, dr. P. Fior şi Konia senior vice­preşedinţi, dr. Căpăţină casier, d. Her­zenberg şi Konia junior secretari, veterinar dr. Stoicescu bibliotecar, Th. Jelea di­rector al asociaţiei, dr. Tudor, d. Werner şi dr. Bogdan membri. Direcţiunea ser­viciului Salvării o va avea d. dr. Fior. Marţa viitoare va avea loc o agapă în localul societăţii în onoarea preşedin­telui. 85 Unirea Educatoarelor Române îşi va ţinea obicinuita şedinţă Joi 4 Dec, orele 4.30 precis, la şcoala secundară „Oltea Doamna“ str. Muzelor G. D. dr. I. Dinescu, medic primar al spi­talului din Ruginoasa, va ţinea prima dintr’o serie de trei conferinţe, al căror subiect va fi un Studiu medico -legal asupra copiilor Romîniei Membrele şi membrii sunt rugaţi să nu lipsească. Romîncele şi Romînii cari se in­teresează de viitorul naţiunei sunt invi­taţi la şedinţă. 88 De cîte­va zile în cuprinsul des­­părţirei a V a s’au produs o serie de spargeri la diferiţi comercianţi şi parti­culari. S’au luat cele mai severe măsuri pentru prinderea hoţilor. 88 In Strada Ciric No. 7 şi 9 s’au constatat 2 cazuri de febră tifoidă. 85 Comitetul cercului didactic, din Iaşi în ultima sa întrunire, a hotărit ca in fie­care cercuri, dela 5—7 p. m. să-şi reia activitatea sa obicinuită. Se aduce la cunoştinţa tuturor membri­lor pentru a fi în număr cît mai mare. 58 Astăzi de la oarele 8—10 a. m. s’a făcut inspecţia medicală a elevilor nor­­malişti din cl. V. şi VI. Inspecţia se va face de d-nii medici ai regimentului 13. 58 In urma succesului extraordinar şi fără seamăn obţinut la toate cinema­tografele mari din lume, precum şi în o­­raşul nostru, şi după Îndemnul unui foarte mare număr de vizitatori, direcţia cinematografului Pathé-Frères din sala Sidoli, readuce pentru ultima oară astă­­seară Mercuri şi mine Joi: „MIZERABI­LII“, monumentala operă a nemuritorului romanţier şi poet francez Victor Hugo. Se reprezintă opera întreagă conţinind 9 părţi. Noul program viitor se reprezintă Vineri: Susanne Lafarge, splendidă adaptare după „L’Associee“ celebrul roman a lui E. Lacroix, 3 acte mari—Fotografia tră­dătoare, comedie plină de humor—Pă­ţaniile lui Tartarin, scene humoristice, etc. etc. Sîmbătă 6 Dec. două matineuri la orele 3 şi 5 şi reprezentaţie serală. In curînd : L’Aiglon (Puiul de vultur) fiul marelui împărat Napoleon I, după romanul celebrului scriitor francez Ed­mond Rostand—Nerone şi Apripina, uriaşa reconstituire din istoria Romanilor—Ca­­biria, după celebrul roman al lui Gabrie­le d’Annunzio, filme care vor face furori în oraşul nostru. 88 In seara de 5 Decembrie, ora 9 va avea loc o producţie muzicală urmată de o frumoasă serată dansată, organizată de societatea de muzică din Iaşi, sub condu­cerea mult apreciatului maistru şi profe­sor Ciolan, dată în scop distractiv al mem­brilor şi al familiilor lor. 51 Debitul Badaron aduce la cunoş­tinţa Onor. Public, că a redus în mod simţitor preţurile produselor alimentare vînzîndu-le sub preţul pieţii şi anume: Deliciosul unt pe masă şi cafea 6.00 kg Smîntîna dulce centrifugată 2 40 „ Brînză de burduf, de munte 3.00 „­­ Caşcaval de Penteleu 3.00 „ Adevăratul Ghiudeni de Botoşani 5 — „ Renumitul Salam de Sibiu 7 — „ Grăsime de porc topită 2.00 „ Brînză de Brăila 2— „ Brînza Olanda 4.50 „ Rocfert 5.60 „ Gervais bucata 0.45 „ Schweitzer 4.80 » De asemenea se găseşte must dulce şi vin nou de calități superioare. — La tragerea de azi a loteriei române a căzut 5.000 lei în c­o­­lectura „Providenţa“ pe No. 58,153. «MW**» INFORMAȚII Drept „schlechten Witz“, adică „glumă proastă“ putea, ori trebuia să califice un scriitor german aluzia... indiscretă și mai mult decit nedelicată la virtutea fecioa­relor germane atît de mult pusă la în­doială de Alfred de Musset, care nu era tocmai indicat a vorbi de virtute. Din nefericire diferendul s’a prefăcut în ură şi aceasta nu s’a oprit la o simplă șarjă poetică, ci la şarje infinit mai sîn­­geroase... Rodion

Next