Opinia, august 1915 (Anul 12, nr. 2533-2556)
1915-08-05 / nr. 2536
ABONAMENTE Un an ... 20 le) 6 luni ... 10 lei AaS.stalMilstrația * Tipografia H. Gelester. Iași. — Telefon No. S6 • ■------*r_____________________ * w imjNjxm Un rând pag. (II, 50 b. • . IV, 40 „ bibliot. UH1VER. ni •pas *• ''*pvî Sub direcțiunea unui Comitet Anul 511—No. 0536Mercuri 5 August f 915 BANI l SITUAŢIA IN BALCANI Aproape cu acelaş interes, ba poate chiar cu un şi mai mare interes, cu care lumea urmăreşte gigantica luptă din Polonia, este urmărită acţiunea diplomatică ce se desfăşoară actualmente în Balcani. Citeva lucruri apar evidente. In primul loc Grecia a refuzat concesiile cerute de Quadrupla înţelegere. Din această cauză ea se vede pe deo parte ameninţată, iar pe de alta refuzul ei pune în primejdie întreaga propunere întrucît este sigur că, fără concesiile cerute şi de la greci, Bulgaria — al cărui sprijin pare absolut necesar pentru acţiunea din Dardanele — nu va mişca. Dreît, apoi, ar părea surprinzător făptul, dar pare sigur că Serba este decisă a ceda. Aceasta rezultă de altfel şi din declaraţiunile ce au apărut astăzi în oficiosul guvernului serbesc. Cu privire la situaţie iată ce reflecţii sugerează ea oficiosului guvernului român, care în editorialul de astăzi scrie următoarele : „Este de notat că întreaga presă grecească, înţelegînd şi gazetele venizeliste, vorbesc pe un ton foarte violent. Nici un ziar de al d-lui Venizelos nu admite, în vremea aceasta, concesiuni care să ducă la crearea unei Bulgarii mari, care, spune „Nea Hellas“ (venizelistă), „ar însemna dominaţiunea Sofiei asupra peninsulei balcanice“. Acestor declaraţiuni formale ale Atenei, Sofia răspunde persiflînd pe tragedianii eleni, ale căror pretenţii sunt absurde. Dar fără a se adunei in recriminări etnologice, care nu sunt la modă, bulgarii, practici, cer Înţelegerii amanetări imediate şi nu legături asupra viitorului. Ei vor ca Macedonia, pînă ieri sîrbească şi grecească, să devie bulgară în 24 de ceasuri şi încă dincolo de Vardaraşi că grecii şi sîrbii să nu mai aibă graniţă comună Situaţia cea mai tragică, în aceste conflicte teritoriale neîmblînzite, este de bună seamă a poporului sîrb brav printre bravi. Steagul său victorios a futiit de trei ani peste douăzeci de chipuri de luptă, şi-a vărsat fără precupeţire singele fiilor săi, şi soarta vrea ca cei mai buni ai săi prieteni să-i ceară fără preget sacrificii Tnbue să ai sufletul stoic pentru a examina cu linişte aceste reprimând« şi, de fapt, presa sîrbă a avut destulă stăpînire de sine pentru a păstra tăcere. Numai „Căjtk11 a avut îndrăzneala să strige că „sacrificiile cerute Serbiei nu vor fi destule pentru a realiza scopurile urmărite“. Cu cit se cercetează mai mult problema de a pune în acord statele Balcanice, cu atît această problemă pare mai insolubilă. Se asigură de altfel că scopul ultimului demers al Ințelegerei la Atena a urmărit numai simpla incunoştiinţare, dar că dinpotrivă, posibilitatea unui consimţămînt sîrb, în urma negocierilor, nu este exclusă. In aşteptare, Bulgaria e pe cale a deveni „pivotul politicei Inţelegerei“, după expresia lui „Messager d’Athénes“, cu toate că negociază cu turcii. Ceia ce dovedeşte că, în această lume nedesăvîrşită, nevoia momentului este cu mult mai puternică decît suvenirea serviciilor făcute în trecut. Sîrbii tocmai sunt pe cale să cugete asupra acestui adevăr. Numai că, din această exacerbaţiune generală de resentimente şi rivalităţi, nu cumva noui conflicte balcanice să se adauge marelui conflict european", nici drepturile. Şi cu toate acestea sunt şi ţări care fără a fi în război, aduc servicii reale ţărilor beligerante, cum e Elveţia, Olanda, Danemarca, apoi şi Roffinia chiar care apără coastele adversarilor, — apărarea costînd destul de mult. Apoi Elveţia şi Olanda fac foarte multă caritate primind în sînul lor pe mulţi nenorociţi, victime de ale războiului. Dar mai mult decît orice, interesu tuturor, al beligeranţilor ca şi al neutralilor, este de a face ca nimeni dintre popoare să nu sufere în ceea ce priveşte stabilitatea viitoare a continentului european. Iar motivul cel mai puternic este punctul de vedere econmic. Cine nu ştie că Europa trebuie să fie tare pentru a nu ajunge să depindă de America, ecnomiceşte ? Aşa că necesitatea solidarităţii internaţionale nu se mai discută. Starea actuală o arată îndestul, căci asupra cărei dintre ţări nu s’au restrîns consecinţele supărătoare ale războiului ? Pentru aceste motive nu ar fi bitte ca numai ţările victorioase să fie arbitri Viitorului continentului nostru Părerea cum că şi statele mici şi neutrale să fee parte îa deliberarea ce va avea loc in privinţa păcii viitoare, este susţinută de elveţieni cari ştiu din experienţă ce mari foloase ies din Consiliul Statelor lor, în care toate Cantoanele Confederaţiei sunt reprezentate în chip egal cu toată deosebirea de întindere şi importanţă economică. Elveţienii, cer o Conferinţă permanentă a Statelor europene, care să reprezinte interesele tuturor ţărilor Europei şi care să studieze toate problemele economice, politice, sociale juridice şi militare respectînd însă autonomia guvernelor. Prin urmare Statele mici neutrale ar trebui să nu se mulţumească numiai cu mobilizarea forţelor lor militare. Ele trebue să-şi impue datoria de a mobiliza toate forţele lor morale, Intelectuale şi sociale in vederea unei organizări internaţionale care să asigure fericirea celor cari vor veni după noi. Maria C. Buţureanu Un cinema local anunță filmul ultramodern : Tunul 42. — In speranță că publicul va lua sala CU... asalt? * Despre discursul profesorului Ion Paul in Sala Sidoli, s’a zis cu drept cuvtnt că e monumental. Numai pentru d. N. Filipescu a propus, In discurs, voio trei monumente. * Singurul care a priceput fără greutate comunicatul echivoc — cu «fără* şi *sub*—al agenţiei greceşti, a fost colegul Pizanis de la ,Epoca*. Ciudat colaborator de gazete e d. Poklewski Cozlel. Studentul Popescu- Bercati cere parale ca să-i publice... articolele. * Ce fel de „articole“ poate da d. Poklewski? Un singur fel: subvenția... De multă prietenie ruso-japoneză, a început să le fie teamă japonezilor ca nu cumva, tot retrăgindu-se, cătră răsărit să vină rușii pînă la ei acasă. ...Tot era vorba să vină japonezii pe frontul rusesc. * Fericit om Bălălănescu de la serviciul nostru tehnic. Acum, In călduri, capătă duşuri gratuite de la primărie, de la ziare, de la publicul iaşan etc. * In războiul actual s’au distins mulţi prinţi europeni. Au binemeritat titlul lor tradiţional de «prinţi de stage*... * Munţii şi apele au făcut frumuseţea şi ciştigul Italiei. Munții și apele ii ţin acum un loc pe frontul războiului. | * !■ w'J« Din carnetul unui luptător italian Mai lesne trecură străbunii noștri Rubiconul, decit trecem noi Isonzo. HOTA ZILEI Un pravoslavnic. De dragul d-lui dr. Thiron, ex-monistul de altădată, d. Stere relatează în „Viaţa Rominească* : «...In Rusia nu numai un funcţionar nu-şi poate păstra serviciul, dacă nu prezintă la anumite date certificat că frecventează regulat, el şi familia lui, serviciul bisericesc, că se spovăduesc şi se Impărtăşesc, dar Statul Intervine în viaţa internă a familiei, controlează educaţia religioasă care se dă copiilor şi se crede In drept să sustragă pe aceştia cu totul puterei părinteşti, cînd găseşte că părinţii n’au destulă evlavie...». Cetind lucrurile aceste, profesorul Thiron a reînnoit d-lui A. C. Cuza sentimentele sale rusofile și a promis „Unirei“ colaborarea permanentă pentru afiliarea noastră la sfînta Rusie. ----—' - V«* w».,» - Datoria neutralilor S’a zis că cei cari nu vor lua armele in conflictul general de astăzi aceia nu vor avea nici dreptul de a lua foc la masa verde de unde se vor împărţi... prăzile — căci in definitiv chiar în numele dreptului de se va fi lucrat, dar vărsare de sînge pentru pradă tot se face. Că această măsură este dreaptă faţă de cei cari s’au sacrificat e prea. adevărat. Dar acest exclusivism nu s’a păstrat în toate împrejurările asemănătoare. Aşa de ex. marile puteri statalele neutrale, atunci cînd au făcut pe Serbia şi Muntenegru să se arunce, după victorie, asupra Turciei ? Iar cînd au ordonat ele evacuarea de la Scutari, Durazzo şi Valona tot neutrale au rămas ? E adevărat însă şi faptul că Statelor mici nu li-e îngăduită lipsa de modestie. Dar după cum ele nu trebuesc să-şi uite datoriile, tot astfel să nu-şi nesocotească Noui impozite in perspectivă Excelenta revistă Bursa publică următoarele sub titlul de mai sus : Situaţia financiară a statului român, despre care ne-am mai ocupat in mai multe rinduri, arătind că nu era posibil să nu fi suferit o scădere din cauza slăbirei puterii contributive a ţării, preocupă in mod serios guvernul, care a şi discutat necesitatea infiinţărei unor noui impozite. O indicaţiune in această privinţă a fost dată de oficioasa L’Independance Roumaine. Polemizind cu d. Take Ionescu, şeful partidului conservator democrat, ziarul guvernamental a scris Intre altele: „...Dar, între noi, spiritul îşi pierde tot resortul şi toată libertatea cînd spectrul foamei bate la uşă. A ignora interesele materiale ale unei naţiuni, a-şi bate joc de condiţiuniie fundamentale ale comerţului ei, într’un cuvînt: a împiedeca cu bună ştiinţă avîntul ei, ar fi o politică nenorocită, mai ales într’un moment cînd datoria publică a Statului creşte, cînd se vor cere neapărat poporului impozite noui“. Noi am prezis de mult că momentul acesta fatal va trebui să sosească, intru cit nevoile imperioase ale Statului nu se mai pot satisface cu resursele micşorate din cauza războiului şi nici imprumuturi mai mari, cu scadenţă lungă, nu se vor putea contracta aşa de curând. OAMENI şi fl . CURI Un volum inedit De obicei, volumele literare şi în special acele de poezii, apar întăiu în reviste ziare, lucru care are avantagiul de a uşura oarecum sarcina recenzentului, ori a criticului. Adăpostirea producţiilor literare într’o revistă însamnă o consacrare şi aduce astfel un real folos atît autorului, cît şi cetitorului cu intenţiuni de analist. Dar volumaşul de „Poezii lirice” semnat de tînăra noastră concetăţeană Maria Păun n’a trecut sub furcile candine ale criticilor şi directorilor de revistă . Aceasta crează autoarei condiţiuni mai dificile şi face pe cetitor circumspect. Dar , în acelaşi timp, aceasta impune presei— şi cu osebire presei locale—de a da o mînă de ajutor volumului cu totul nou, inedit şi de a contribui la răspîndirea unei cărţi care-şi caută drum, după cum autoarea din punctul de vedere literar, îşi caută cărare, nesigură încă. De aici, puţina înclinare a noastră spre tachinare. Trecem bucuros cu vederea şovăcine de formă, obsesiunile eminesciane uneori copleşitoare (iertare scrisori etc., etc.) Autoarea e desigur o adoratoare a marelui maestru şi pînă la noi producţiuni, i-a fost prea greu să se emancipeze cu totul. înclinăm mai cu plăcere a descoperi notele proprii, originale, promiţătoare de succes ale poetei— semne bune ce se întrevăd din o serie de bucăţi scrise cu avînt şi cu simţire. Bunăoară: „Dor“. Mi-e dor de ochii tăi duioşi, De ’nvăpăeri—hinsterioşi, De focul lor mîngletor Mie dor; De garania de ispitiri De buze arse de simţiri, De zimbetu-ţi mistuitor Mi-e dor. De fruntea-ţi adincită ’n chin De tîmplele-ţi de amar suspin, De gîndul tău alinător Mi-e dor. Mi-e dor de întreg sufletul tău ; Făptuirea ’ntreagă ’ntregul eu, De orice suspin, de orice fior Mi-e dor. La o apropiată retipărire a „Poeziilor Lirice“, ceea ce dorim autoarei cît mai curînd, va putea înlătura unele scăpări de forme şi lipsuri de rimă pe care le putea evita cu cea mai mare înlesnire, în avantagiul unor bucăţi drăguţe. Rodion Aflăm că se urmează tratative serioase intre arendaşul Băilor Slănic şi Epitropia Sf. Spiridon, cu scop de a se crea o societate co-interesată pentru exploatarea Silnicului. Societatea va fi formată cu un capital de 4 milioane. Jumătate din acţiuni Ie va subscrie epitropia. —S’a convenit ca Epitropia să aducă ca aport social toate clădirile, maşineriile, şi averea mobilă aflată acolo. Epitropia nu aduce ca aport Băile Mănicului Însuşi şi izvoarele. Baia va fi dată în arendă pe timp de 50 de anişi cu un preţ mult mai scăzut decit cel plătit azi de arendaş. Tratativele sunt foarte avansate şi sunt probabilităţi, că vor fi terminate, date fiind legăturile ce există între actuala epitropie şi actualul arendaş. 53 încărcările pentru export au fost din nou oprite pentru mai multe zile Se crede că această oprire va dura până la 26 August. Cauza e blocarea punctelor principale de frontieră Palanca şi Predeal. De astădată ordinul de oprire priveşte şi transitul, nu numai pentru punctele de frontieră arătate mai sus, dar şi pentru staţiile ce cad în zona frontierei. SS Casa şcoalelor a trimis liceului naţional ordonanţa de plată pentru comisiunea de la elevii preparaţi în particular care au depus examen de absolvire a cursului superior, secţia reală, în iunie. ES D. Mihai Alexandrescu, registrator şef al prefecturei de judeţ a obţinut un concediu de 15 zile. D-sa va fi suplinit de d. Vasile Brudea, copist al prefecturei. S3 In comuna Fălciu s’a ivit epizotia de variolă ovină. SS Un cîne turbat a muşcat ori în strada Bucşinescu alţi zece cîni şi o pisică. S’au luat măsuri pentru prinderea şi stîrpirea lor. SS La 6 August, sărbătoarea schimbă- trei la faţă, serviciul religios al mănăstirei [ Varatie care’şi serbează hramul va fi’oficiat de I. P. S. S mitropolitul. S3 La 15 August fiind hramul bisericei Banu, Adormirea Maicii Domnului, serviciul religios va fi oficiat de preoţii D. Iordăchescu, profesor, economul Ioan Andreescu, parohul bisericii asistat de economul Garofeanu şi clerul bisericei. Corul bisericei Buna Vestire, va întovărăşi serviciul rugei. SS Au fost desconcentraţi d-nii Sakelarescu, revizor şcolar şi C. V. Buţureanu distinsul scriitor şi pedagog. ES In ziua de 3 August, un scandal urmat cu bătaie s’a petrecut în cofetăria Mustafa din Tg. Frumos, intre acesta cu lucrătorii sei şi lipovenii Gafon, Trifil Salaciuc, Alecu Chiriac la care au sărit cu un cuţit şi l-au bătut în chip îngrozitor. Alecu Chiriac a fost transportat la spital. Ancheta a fost făcută de însuşi şeful poliţiei A. Manciu. SS D. dr. N. Grigoriu, medicul judeţului nostru, fiind concentrat, va fi înlocuit 20 de zile prin d. dr. Vrînceanu, medicul spitalului din Ungheni. SS De la d-na Luisa P. Stoica, membră in Consiliul General de Instrucţiune, primim următoarele: — Prin introducerea serviciului militar în ultimele 2 clase ale şcoalelor normale de învăţători, programul şi orarul acelor şcoli urma să sufere oarecari modificări, încît a fost necesară convocarea Consiliului General de Instrucţiune, secţiunea învăţămîntului normal primar, pentru primele zile ale lunii iulie, spre a- şi da avizul asupra acestor modificări, imperios cerute de actualele împrejurări. Prima şedinţă a fost prezidată de d. I. G. Duca, ministrul instrucţiunii publice, arătînd scopul întrunirii Consiliului. In urmă, d. Rigu, inspectorul şcoalelor normale, citeşte proectul modificărilor necesare, dovedind nevoia descărcării programului şi orarului claselor a V-a şi a Vl-a, spre a se face foc exerciţiilor militare. In mai multe şedinţe, Consiliul a discutat punct cu punct aceste modificări, admiţînd suprimări, reduceri sau trecerea unor materii în celelalte clase, obţinîndu se astfel 6 ore în cl. V-a şi 9 ore în cl. VI-a pentru exerciţii militare. Pentru ca partea profesionistă a normalistului să nu fie ştirbită, Consiliul a combinat,—pe cît a fost posibil—necesitatea dobîndirei cunoştinţelor trebuitoare viitorului învăţător cu necesitatea serviciului militar. Mai mult încă, Consiliul a profitat de această ocazie, să aducă măcar citeva îmbunătăţiri actualului program. Astfel, s’a introdus un studiu nou: Studiul Pedolologiei, deocamdată cu o oră pe săptămînă, alcătuindu-se şi o foarte sumară programă analitică, cu exprimarea dorinţei din partea Consiliului de a i se da din ce în ce cît mai mare atenţie şi extindere. Asemenea, studiul Fizicei se va propune de acum, înaintea Chimiei, în el. III, adăugîndu-i-se încă o oră pe săptămînă, pentru experienţe. In ultima şedinţă, prezidată tot de ministru, Consiliul a formulat citeva deziderate, arătînd că modificările introduse, le consideră provizorii, rămănînd să se refacă şi îmbunătăţească întreaga programă a şcoalelor normale, în conformitate cu scopul pentru care sunt create, imediat ce împrejurările vor permite. Totodată, Consiliul şi-a exprimat dorinţa ca în fiecare şcoală normală să se introducă obligatoriu studiul unei limbi: franceza, italiana sau germana, spre a putea servi la întregirea culturei pedagogice a învăţătorului. Şcolile Normale sunt reprezentate în Consiliu prin d-nii: P. Gârboviceanu, I. Mitru, Longhinescu şi Nisipeanu. S. D. arhitect C. Băicoianu a avut marea durere de a pierde pe fiul său, Ionel Băicoianu, în vrîsta de 22 ani, decedat din cauza unei scarlatine, forme din cele mai grave, pe care o contractase la ţară. Transmitem îndureratei familii expresiunea tistelor noastre condoleanţe. 35 Agenţii siguranţei au arestat astă noapte pe individul Dunea, un vestit şef de hoţi, abia scăpat din puşcărie. Dunea alcătuise o nouă bandă şi se pregătea să dea o lovitură, însă, după cum am arătat, a fost oprit la timp. 33 Astă noapte a încetat din viaţă preotul Petru Balan din strada Frumoasa. 35 Preţul vagonului de porumb a scăzut ori la Iţkani la 6000 lei din 10000 cit se vindea cu o zi mai înainte. ? diSScKiiVea fr ■ —