Opinia, august 1915 (Anul 12, nr. 2533-2556)

1915-08-05 / nr. 2536

ABONAMENTE Un an ... 20 le) 6 luni ... 10 lei AaS.stalMilstrația * Tipografia H. Gelester. Iași. — Telefon No. S6 • ■------*r_____________________ * w imjNjxm Un rând pag. (II, 50 b. • . IV, 40 „ bibliot. UH1VER. n­i •pas *• ''*pvî Sub direcțiunea unui Comitet Anul 511—No. 0536Mercuri 5 August f 915 BANI l SITUAŢIA IN BALCANI Aproape cu acelaş interes, ba poate chiar cu un şi mai mare interes, cu care lumea urmăreşte gigantica luptă din Polonia, este urmărită ac­ţiunea diplomatică ce se desfăşoară actualmente în Balcani. Cite­­va lucruri apar evidente. In primul loc Grecia a refuzat concesiile cerute de Quadrupla înţelegere. Din această cauză ea se vede pe deo parte ameninţată, iar pe de alta refuzul ei pune în primejdie întreaga propunere întru­cît este sigur că, fără concesiile cerute şi de la greci, Bulgaria —­ al cărui sprijin pare absolut necesar pentru acţiunea din Dardanele — nu va mişca. Dr­eît, apoi, ar părea surprinzător făptul, dar pare sigur că Serb­a este decisă a ceda. Aceasta rezultă de alt­fel şi din declaraţiunile ce au apărut astă­zi în oficiosul guvernului serbesc. Cu privire la situaţie iată ce re­flecţii sugerează ea oficiosului guvernu­­lui român, care în editorialul de as­tăzi scrie următoarele : „Este de notat că întreaga presă grecească, înţelegînd şi gazetele ve­­nizeliste, vorbesc pe un ton foarte violent. Nici un ziar de al d-lui Veni­­zelos nu admite, în vremea aceasta, concesiuni care să ducă la crearea unei Bulgarii mari, care, spune „Nea Hellas“ (venizelistă), „ar însemna dominaţiunea Sofiei asupra peninsu­lei balcanice“. Acestor declara­ţi­uni formale ale Atenei, Sofia răspunde persiflînd pe tragedianii eleni, ale căror pretenţii sunt absurde. Dar fără a se adunei in recriminări etnologice, care nu sunt la modă, bulgarii, practici, cer Înţe­legerii amanetări imediate şi nu legă­turi asupra viitorului. Ei vor ca Ma­cedonia, pînă ieri sîrbească şi gre­cească, să devie bulgară în 24 de ceasuri şi încă dincolo de Vardar­aş­i că grecii şi sîrbii să nu mai aibă gran­iţă comună Situaţia cea mai tragică, în aceste conflicte teritoriale neîmblînzite, este de bună seamă a poporului sîrb brav printre bravi. Steagul său vic­­torios a fu­tiit de trei ani peste două­zeci de ch­ipuri de luptă, şi-a vărsat fără precupeţire singele fiilor săi, şi soarta vrea ca cei mai buni ai săi pri­eteni să-i ceară fără preget sacrificii Tnbue să ai sufletul stoic pentru a examina cu linişte aceste repri­mând« şi, de fapt, presa sîrbă a avut destulă stăpînire de sine pentru a păstra tăcer­e. Numai „Căjtk11 a avut îndrăz­neala să strige că „sacrificiile cerute Serbiei nu vor fi destule pentru a realiza scopurile urmărite“. Cu cit se cercetează mai mult problema de a pune în acord statele Balcanice, cu atît această problemă pare mai insolubilă. Se asigură de altfel că scopul ul­timului demers al Ințelegerei la A­­tena a urmărit numai simpla incu­­noştiinţare, dar că dinpotrivă, posibi­litatea unui consimţămînt sîrb, în ur­ma negocierilor, nu este exclusă. In aşteptare, Bulgaria e pe cale a deveni „pivotul politicei Inţelegerei“, după expresia lui „Messager d’Athé­­nes“, cu toate că negociază cu turcii. Ceia ce dovedeşte că, în această lume nedesăvîrşită, nevoia momentului este cu mult mai puternică de­cît suve­­nirea serviciilor făcute în trecut. Sîr­bii tocmai sunt pe cale să cugete a­­supra acestui adevăr. Numai că, din această exacerbaţi­­une generală de resentimente şi ri­valităţi, nu cumva noui conflicte bal­canice să se adauge marelui conflict european", nici drepturile. Şi cu toate acestea sunt şi ţări care fără a fi în război, aduc servicii reale ţărilor beligerante, cum e Elveţia, Olanda, Danemarca, apoi şi Ro­­ffi­nia chiar care apără coastele adver­sarilor, — apărarea costînd destul de mult. Apoi Elveţia şi Olanda fac foarte multă caritate primind în sînul lor pe mulţi nenorociţi, victime de ale războiului. Dar mai mult de­cît orice, interesu tuturor, al beligeranţilor ca şi al neu­tralilor, este de a face ca nimeni dintre popoare să nu sufere în ceea ce priveşte stabilitatea viitoare a continentului euro­pean. Iar motivul cel mai puternic este punc­tul de vedere eco­nmic. Cine nu ştie că Europa trebuie să fie tare pentru a nu ajunge să depindă de America, ecnomi­­ceşte ? Aşa că necesitatea solidarităţii inter­naţionale nu se mai discută. Starea actu­ală o arată îndestul, căci asupra cărei dintre ţări nu s’au restrîns consecinţele supărătoare ale războiului ? Pentru aceste motive nu ar fi bitte ca numai ţările victorioase să fie arbitri Vi­itorului continentului nostru Părerea cum că şi statele mici şi neu­trale să fee parte îa deliberarea ce va a­­vea loc in privinţa păcii viitoare, este susţinută de elveţieni cari ştiu din expe­rienţă ce mari foloase ies din Consiliul Statelor lor, în care toate Cantoanele Con­federaţiei sunt reprezentate în chip egal cu toată deosebirea de întindere şi im­portanţă economică. Elveţienii, cer o Conferinţă permanentă a Statelor europene, care să reprezinte interesele tuturor ţărilor Europei şi care să studieze toate problemele economice, politice, sociale juridice şi militare res­­pectînd însă autonomia guvernelor. Prin urmare Statele mici neutrale ar trebui să nu se mulţumească num­iai cu mobilizarea forţelor lor militare. Ele tre­­bue să-şi impue datoria de a mobiliza toate forţele lor morale, Intelectuale şi sociale in vederea unei organizări inter­naţionale care să asigure fericirea celor cari vor veni după noi. Maria C. Buţureanu Un cinema local anunță filmul ultra­modern : Tunul 42. — In speranță că publicul va lua sala CU... asalt? * Despre discursul profesorului Ion Paul in Sala Sidoli, s’a zis cu drept cuvtnt că e monumental. Numai pentru d. N. Filipescu a propus, In discurs, voio trei monumente. * Singurul care a priceput fără greutate comunicatul echivoc — cu «fără* şi *sub*—al agenţiei greceşti, a fost colegul Pizanis de la ,Epoca*. Ciudat colaborator de gazete e d. Poklewski Cozlel. Studentul Popescu- Berca­ti cere parale ca să-i publice... articolele. * Ce fel de „articole“ poate da d. Po­klewski? Un singur fel: subvenția... De multă prietenie ruso-japoneză, a început să le fie teamă japonezilor ca nu cumva, tot retrăgindu-se, cătră răsărit să vină rușii pînă la ei acasă. ...Tot era vorba să vină japonezii pe frontul rusesc. * Fericit om Bălălănescu de la serviciul nostru tehnic. Acum, In călduri, capătă duşuri gra­tuite de la primărie, de la ziare, de la publicul iaşan etc. * In războiul actual s’au distins mulţi prinţi europeni. Au binemeritat titlul lor tradiţional de «prinţi de stage*... * Munţii şi apele au făcut frumuseţea şi ciştigul Italiei. Munții și apele ii ţin acum un loc pe frontul războiului. | * !■ w'J« Din carnetul unui luptător italian Mai lesne trecură străbunii noștri Ru­­biconul, decit trecem noi Isonzo. HOTA ZILEI Un pravoslavnic. De dragul d-lui dr. Thiron, ex-monis­­tul de altă­dată, d. Stere relatează în „Viaţa Rominească* : «...In Rusia nu numai un funcţionar nu-şi poate păstra serviciul, dacă nu prezintă la a­­numite date certificat că frecventează regulat, el şi familia lui, serviciul bisericesc, că se spo­­văduesc şi se Impărtăşesc, dar Statul Intervine în viaţa internă a familiei, controlează educaţia religioasă care se dă copiilor şi se crede In drept să sustragă pe aceştia cu totul puterei părinteşti, cînd găseşte că părinţii n’au destulă evlavie...». Cetind lucrurile aceste, profesorul Thi­­ron a reînnoit d-lui A. C. Cuza sentimen­tele sale rusofile și a promis „Unirei“ colaborarea permanentă pentru afiliarea noastră la sfînta Rusie. ----—' - V«* w».,» - Datoria neutralilor S’a zis că cei cari nu vor lua armele in conflictul general de astă­zi aceia nu vor avea nici dreptul de a lua foc la masa verde de unde se vor împărţi... prăzile — căci in definitiv chiar în numele dreptului de se va fi lucrat, dar vărsare de sînge pentru pradă tot se face. Că această măsură este dreaptă faţă de cei cari s’au sacrificat e prea. adevărat. Dar acest exclusivism nu s’a păstrat în toate împrejurările asemănătoare. Aşa de ex. marile puteri stat­alele neutrale, atunci cînd au făcut pe Serbia şi Muntenegru să se arunce, după victorie, asupra Turciei ? Iar cînd au ordonat ele evacuarea de la Scutari, Durazzo şi Valona tot neutrale au rămas ? E adevărat însă şi faptul că Statelor mici nu li-e îngăduită lipsa de modestie. Dar după cum ele nu trebuesc să-şi uite datoriile, tot astfel să nu-şi nesocotească Noui impozite in perspectivă Excelenta revistă Bursa publică urmă­toarele sub titlul de mai sus : Situaţia financiară a statului român, despre care ne-am mai ocupat in mai multe rinduri, arătind că nu era posibil să nu fi suferit o scădere din cauza slăbirei puterii contributive a ţării, preo­cupă in mod serios guvernul, care a şi discutat necesitatea infiinţărei unor noui impozite. O indicaţiune in această privinţă a fost dată de oficioasa L’Independance Roumaine. Polemizind cu d. Take Ionescu, şeful partidului conservator democrat, ziarul guvernamental a scris Intre altele: „...Dar, între noi, spiritul îşi pierde tot resortul şi toată libertatea cînd spectrul foamei bate la uşă. A ignora interesele materiale ale unei naţiuni, a-şi bate joc de condiţiuniie fundamentale ale comer­ţului ei, într’un cuvînt: a împiedeca cu bună ştiinţă avîntul ei, ar fi o politică nenorocită, mai ales într’un moment cînd datoria publică a Statului creşte, cînd se vor cere neapărat poporului impozite noui“. Noi am prezis de mult că momentul acesta fatal va trebui să sosească, intru cit nevoile imperioase ale Statului nu se mai pot satisface cu resursele micşo­rate din cauza războiului şi nici impru­muturi mai mari, cu scadenţă lungă, nu se vor putea contracta aşa de curând. O­AM­E­N­I ş­i fl . C­­URI Un volum inedit De obicei, volumele literare şi în spe­cial acele de poezii, apar întăiu în reviste ziare, lucru care are avantagiul de a u­­şura oare­cum sarcina recenzentului, ori a criticului. Adăpostirea producţiilor lite­rare într’o revistă însamnă o consacrare şi aduce astfel un real folos atît auto­rului, cît şi cetitorului cu intenţiuni de a­­nalist. Dar volumaşul de „Poezii lirice” sem­nat de tînăra noastră concetăţeană Ma­ria Păun n’a trecut sub furcile candine ale criticilor şi directorilor de revistă . Aceasta crează autoarei condiţiuni mai dificile şi face pe cetitor circumspect. Dar , în acelaşi timp, aceasta impune presei— şi cu osebire presei locale—de a da o mînă de ajutor volumului cu totul nou, inedit şi de a contribui la răspîndirea u­­nei cărţi care-şi caută drum, după cum autoarea din punctul de vedere literar, îşi caută cărare, ne­sigură încă. De aici, puţina înclinare a noastră spre tachinare. Trecem bucuros cu ve­derea şovăcin­e de formă, obsesiunile e­­minesciane une­ori copleşitoare (iertare scrisori etc., etc.) Autoarea e de­sigur o adoratoare a marelui maestru şi pînă la n­oi producţiuni, i-a fost prea greu să se emancipeze cu totul. înclinăm mai cu plăcere a descoperi notele proprii, origi­nale, promiţătoare de succes ale poetei— semne bune ce se întrevăd din o serie de bucăţi scrise cu avînt şi cu simţire. Bună­oară: „Dor“.­ Mi-e dor de ochii tăi duioşi, De ’nvăpăeri—h­insterioşi, De focul lor mîngletor Mie dor; De garania de ispitiri De buze arse de simţiri, De zimbetu-ţi mistuitor Mi-e dor. De fruntea-ţi adincită ’n chin De tîmplele-ţi de amar suspin, De gîndul tău alinător Mi-e dor. Mi-e dor de întreg sufletul tău ; Făptuirea ’ntreagă ’ntregul eu, De ori­ce suspin, de ori­ce fior Mi-e dor. La o apropiată retipărire a „Poeziilor Lirice“, ceea ce dorim autoarei cît mai cu­rînd, va putea înlătura unele scăpări de forme şi lipsuri de rimă pe care le putea evita cu cea mai mare înlesnire, în avan­tagiul unor bucăţi drăguţe. Rodion Aflăm că se urmează tra­tative serioase intre arendaşul Băilor Slănic şi Epitropia Sf. Spiridon, cu scop de a se crea o societate co-interesată pen­tru exploatarea Silnicului. So­cietatea va fi formată cu un ca­pital de 4 milioane. Jumătate din acţiuni Ie va subscrie epi­tropia. —S’a convenit ca Epi­tropia să aducă ca aport social toate clădirile, maşineriile, şi a­­verea mobilă aflată acolo. Epi­tropia nu aduce ca aport Băile Mănicului Însuşi şi izvoarele. Baia va fi dată în arendă pe timp de 50 de anişi cu un preţ mult mai scăzut de­cit cel plă­tit azi de arendaş. Tratativele sunt foarte avan­sate şi sunt probabilităţi, că vor fi terminate, date fiind le­găturile ce există între actuala epitropie şi actualul arendaş. 53 încărcările pentru export au fost din nou oprite pentru mai multe zile Se crede că această oprire va dura până la 26 August. Cauza e blocarea punctelor principale de frontieră Palanca şi Pre­deal. De astădată ordinul de oprire pri­veşte şi transitul, nu numai pentru punc­tele de frontieră arătate mai sus, dar şi pentru staţiile ce cad în zona f­rontierei. SS Casa şcoalelor a trimis liceului na­ţional ordonanţa de plată pentru comi­­siunea de la elevii preparaţi în particu­lar care au depus examen de absolvire a cursului superior, secţia reală, în iunie. ES D. Mihai Alexandrescu, registrator şef al prefecturei de judeţ a obţinut un concediu de 15 zile. D-sa va fi suplinit de d. Vasile Brudea, copist al prefecturei. S3 In comuna Fălciu s’a ivit epizotia de variolă ovină. SS Un cîne turbat a muşcat ori în strada­ Bucşinescu alţi zece cîni şi o pi­sică. S’au luat măsuri pentru prinderea şi stîrpirea lor. SS La 6 August, sărbătoarea schimbă- t­rei la faţă, serviciul religios al mănăstirei [ Varatie care’şi serbează hramul va­ fi’ofi­­ciat de I. P. S. S mitropolitul. S3 La 15 August fiind hramul bisericei Banu, Adormirea Maicii Domnului, servi­ciul religios va fi oficiat de preoţii D. Ior­­dăchescu, profesor, economul Ioan An­­dreescu, parohul bisericii asistat de eco­nomul Garofeanu şi clerul bisericei. Corul bisericei Buna Vestire, va înto­vărăşi serviciul rugei. SS Au fost desconcentraţi d-nii Sake­­larescu, revizor şcolar şi C. V. Buţurea­­nu distinsul scriitor şi pedagog. ES In ziua de 3 August, un scandal urmat cu bătaie s’a petrecut în cofetăria Mustafa din Tg. Frumos, intre acesta cu lucrătorii sei şi lipovenii Gafon, Trifil Salaciuc, Alecu Chiriac la care au sărit cu un cuţit şi l-au bătut în chip îngrozi­tor. Alecu Chiriac a fost transportat la spital. Ancheta a fost făcută de însuşi şeful poliţiei A. Manciu. SS D. dr. N. Grigoriu, medicul judeţu­lui nostru, fiind concentrat, va fi înlocuit 20 de zile prin d. dr. Vrînceanu, medicul spitalului din Ungheni. SS De la d-na Luisa P. Stoica, mem­bră in Consiliul General de Instrucţiune, primim următoarele: — Prin introdu­cerea serviciului militar în ultimele 2 clase ale şcoalelor normale de învăţători, programul şi orarul acelor şcoli urma să sufere oarecari modificări, în­cît a fost necesară convocarea Consiliului General de Instrucţiune, secţiunea învăţămîntului nor­mal primar, pentru primele zile ale lunii iulie, spre a- şi da avizul asupra acestor modificări, imperios cerute de actualele împrejurări. Prima şedinţă a fost prezidată de d. I. G. Duca, ministrul instrucţiunii publice, arătînd scopul întrunirii Consiliului. In urmă, d. Rigu, inspectorul şcoalelor nor­male, citeşte proectul modificărilor nece­sare, dovedind nevoia descărcării pro­gramului şi orarului claselor a V-a şi a Vl-a, spre a se face foc exerciţiilor mili­tare. In mai multe şedinţe, Consiliul a discutat punct cu punct aceste modificări, admiţînd suprimări, reduceri sau trecerea unor materii în celelalte clase, obţinîn­­du se astfel 6 ore în cl. V-a şi 9 ore în cl. VI-a pentru exerciţii militare. Pentru ca partea profesionistă a normalistului să nu fie ştirbită, Consiliul a combinat,—pe cît a fost posibil—necesitatea dobîndirei cunoştinţelor trebuitoare viitorului învăţă­tor cu necesitatea serviciului militar. Mai mult încă, Consiliul a profitat de această ocazie, să aducă măcar citeva îmbună­tăţiri actualului program. Astfel, s’a in­trodus un studiu nou: Studiul Pedolo­­logiei, deocamdată cu o oră pe săptă­­mînă, alcătuindu-se şi o foarte sumară programă analitică, cu exprimarea dorin­ţei din partea Consiliului de a i se da din ce în ce cît mai mare atenţie şi extin­dere. Asemenea, studiul Fizicei se va pro­pune de acum, înaintea Chimiei, în el. III, adăugîndu-i-se încă o oră pe săptă­­mînă, pentru experienţe. In ultima şedinţă, prezidată tot de­­ ministru, Consiliul a formulat citeva de­ziderate, arătînd că modificările introduse, le consideră provizorii, rămănînd să se refacă şi îmbunătăţească întreaga pro­gramă a şcoalelor normale, în conformi­tate cu scopul pentru care sunt create, imediat ce împrejurările vor permite. Tot­odată, Consiliul şi-a exprimat dorinţa ca în fiecare şcoală normală să se intro­ducă obligatoriu studiul unei limbi: fran­ceza, italiana sau germana, spre a putea servi la întregirea culturei pedagogice a învăţătorului. Şcolile Normale sunt reprezentate în Consiliu prin d-nii: P. Gârboviceanu, I. Mitru, Longhinescu şi Nisipeanu. S. D. arhitect C. Băicoianu a avut ma­rea durere de a pierde pe fiul său, Ionel Băicoianu, în vrîsta de 22 ani, decedat din cauza unei scarlatine, forme din cele mai grave, pe care o contractase la ţară. Transmitem îndureratei familii expre­­siunea tistelor noastre condoleanţe. 35 Agenţii siguranţei au arestat astă noapte pe individul Dunea, un vestit şef de hoţi, abia scăpat din puşcărie. Dunea alcătuise o nouă bandă şi se pregătea să dea o lovitură, însă, după cum am arătat, a fost oprit la timp. 33 Astă noapte a încetat din viaţă pre­otul Petru Balan din strada Frumoasa. 35 Preţul vagonului de porumb a scă­zut ori la Iţkani la 6000 lei din 10000 cit se vindea cu o zi mai înainte. ? d­iSScKiiVea­ fr ■ —­

Next