Opinia, septembrie 1915 (Anul 12, nr. 2557-2579)

1915-09-19 / nr. 2571

Mnlntatrația s Tipografia M» CieMziSis*! fsssl A»b1 XII—No. S57f.~ Stabilă I® SepUrubric. ISIB NEDUMERIRE Din nedumerire în nedumerire am ajuns să nu mai înţelegem aproape nimic din chestiunea externă. De la deschiderea marelui război european şi pînă astăzi au survenit atîtea evenimente mari, că nu arareori am putut auzi voci din presă, cari ziceau : „In fine lucrurile s’au lămurit, mergem şi noi“. Aceste voci îţi făceau iluziunea de a crede că nu se mai găsesc la Consiliul de Coroană, cică de atunci şi pînă astăzi s’a făcut drum lung în senzul vederilor lor. Cel din urmă eveniment însemnat, intrarea Bulgariei în acţiune, sau cum le place multora să zică, mobilizarea ei, era pentru noi iarăşi un motiv de clarificare a situaţiunei. Se răspunde însă de sus, că e zadarnică orice credinţă de felul acesta, şi că ne aflăm tot sub imperiul deciziunilor luate în Consiliul de Coroană. Dar dacă judecăm bine, pînă astăzi am avut a suferi multe pentru a face să se respecte neutralitatea sau espectativa armată a noastră. Un moment ne-am temut că ea va fi violată de vecinii noştri de peste Prut şi atunci am îndreptat toată atenţiunea cerută de împrejurări, contra lor. Astăzi ne temem că acelaşi lucru ni se poate întîmpla din partea austro-germanilor şi deci contra lor îndreptăm privirile noastre, de ei ne îngrijim mai mult. Şi dacă observăm mersul lucrurilor, dintre aceste două alternative, aceia de care se face caz mai mare este cea din urmă. împrejurările poate au fost de aşa natură că nu ne-am prea temut de o violare a neutralităţii noastre din partea ruşilor, pe cit ne temem acum de ceilalţi. E drept de altfel a vedea că acţiunea austro-germanilor se însoţeşte de o mişcare aproape generală a popoarelor balcanice şi aceasta face pe cei mai mulţi să vadă că de partea aceasta primejdia e cu mult mai mare. Dar cum ziceam la începutul acestui articol, am ajuns să nu mai pricepem nimic. Ni se părea nouă, celor mulţi, că mobilizarea Bulgariei, vecina noastră de peste Dunăre, vecina care crede că are unele revendicări de exercitat şi contra noastră, va avea repercusiune şi la noi. Căci este evident, socotiam noi că o mobilizare e un început de războiu şi un stat ca Bulgaria, care nu stă pe roze, nu şi-ar fi putut permite luxul de a cheltui mai multe milioane pe zi cu armata sa pe picior de războiu, dacă nu întră în interval cît de scurt în acţiune. De unde credeam că în fine situaţiunea s’a lămurit se pare că din contra ea se încurcă mai rău. Nu ştii pe cine să crezi. Avem de o parte opoziţia reprezentată prin doi oameni politici de deosebită valoare, d-nii Take Ionescu şi Filipescu, care pretind că acum e momentul priincios şi mai puţin primejdios, cînd putem să ne valorificăm drepturile noastre asupra Ardealului şi Bucovinei. Şi zicînd aşa, este văzut că nu putem spune tot astfel de opoziţiunea făcută de cel de al patrulea partid, condus de d. Marghiloman. Ca altă parte, însă stă guvernul cu marea majoritate a partidului liberal, care spune ţării şi tuturor că momentul pentru a păşi de la neutralitate la acţiune n’a sosit încă, şi că degeaba sunt toate manifestările din ţară ca şi măsurile luate de alte ţări, pentru că în fond situaţiunea stă neschimbată. De aici vine că noi, cu toate că avem o linie hotărîtă de partidele din cari facem parte, dar mai presus de orice suntem cetăţeni ai ţării aceştia, rămînem mai nedumeriţi de cît cum am fost la începutul războiului. Căci nici nu ne vine a crede că guvernul, care de astă dată s’a manifestat în unanimitate, cînd vine şi ne zice că nu e momentul a păşi mai departe pentru înfăptuirea idealului nostru naţional, ideal pe care şi dînsul îl recunoaşte, nu se bizue pe nimic şi că face aceasta din pur capriciu. Nu se joacă cineva aşa uşor cu destinele ţării şi ale neamului! Acum in urmă am putut auzi o nouă formulă care de altfel e îmbrăţişată de cei mai mulţi. Se zice că din nehotărîrea în care ne aflăm nu vom putea eşi decît prin forţa împrejurărilor. Acestea ne vor sili să apucăm într’o parte ori alta. Alţii socotesc că ele ne vor obliga să rămînem ca şi pînă acum, spectatori ai faptelor de război, ce se petrec în timpurile noastre. Prin urmare atît intervenţioniştii cît şi adversarii lor înţeleg că totul depinde de evenimente. Dacă am sta însă să analizăm această formulă am găsi că nici ea nu ne spune mare lucru. Cam, în adevăr, pot fi acele evenimente, în temeiul cărora noi vom trebui să ne schimbăm atitudinea ? Desigur că aprecierile vor varia ca şi pînă acum. Unii vor zice că anume eveniment, cum de exemplu în cazul de faţă mobilizarea Bulgariei, va fi de natură a atrage şi mişcarea noastră, pe cînd alţii zic şi susţin contrariu!. Atunci ne întrebăm care eveniment poate fi socotit de aşa fel că in faţa lui noi să nu mai putem râmînea aşa cum suntem acum ? Şi cu evenimentele acestea e o adevărată lotărie. Cum acolo n’ai siguranţa că vei cîştiga, tot aşa şi în cazul cu războiul actual. Stările prin care trecem noi acum s’ar potrivi cu următoarea situaţiune pe care mulţi din noi a încercat’o. S’a întîmplat, desigur, multora să asiste la unele jocuri de noroc, cum bunăoară ar fi căişorii sau dacă e vorba de un joc modern şi civilizat, jocul de bulă. Nu joacă de altfel la această masă, toţi cari privesc. Dar unii dintre aceşti din urmă îşi pun ochii pe un număr şi-şi zic: «ia să văd ce mi s’ar fi întîmplat dacă puneam francul». Nu ese numărul lui şi atunci reflexiunea: „că bine am făcut că m’am abţinut“. Cită lume nu judecă, de exemplu, astăzi, şi-şi arată bucuria că în vălmăşagul acesta mare am put trăi pănă astăzi liniştiţi. Ce ar fi fost, zic mulţi, dacă intram de la început cu împătrita înţelegere ?! Şi cu toate acestea cîte tentaţii n’am suferit ?! Deşi aceştia mulţi cred că rezultatul final va fi tot al acestei împătrite înţelegeri, cu toate acestea fluctuaţiunile războiului sunt de aşa natură că toţi se arată bucuroşi de a nu fi luat atitudine chiar de la început alături de ea şi mai ales a ne fi mişcat odată cu ea. Vir. NOTA ZILEI Uz şi abuz O gazetă cotidiană, bătrînă şi gălăgioasă, a fost lovită dăunăzi de un acces de furie contra unor comercianţi, care şi-au permis luxul de a-şi vinde hîrtia unor alte redacţii. Marfa se dă celui care o cere şi oricînd o cere. E natural. Dar nu despre aceasta e vorba aci. Vina lipsei de hîrtie nu e oare a gazetelor cari, după ce abuzează de ediţii matinale complect de prisos, abuzează de sportul unor placarde colosale, pline de lucruri goale, producătoare de zăpăceală. Cu asemenea consum de hîrtie era fatal să se termine proviziile în scurt timp. Poate se mai lecuesc nițel cei cu muscă... limea pe căciulă. Mici Polemici D. I. Duca a numit pe X inspector al timbrelor aplicate pe cărţile didactice. — După inspectorii timbrelor teatrale, după numirea la directoratul general al teatrelor, noul inspectorat de tmbre şcolare e cea mai clasică ! * Iaşul petrece, în ciuda războinicilor. N’ajungea că vine opereta cu atracţiile ei irezistibile, acum se anunţă şi un maestru de dans cu fscţiuni de Tango, Furlano şi celelalte. * Prea bat toba germanii in jurul succesului noului împrumut de războiu. — Nu cumva s’au plictisit de succese militare şi se glndesc acum la izbinzi financiare ? * Ce fel de luptă anti-rusă dure d. C. Stere. Cad zece fortăreţe ruseşti pînă cine scoate d-sa un nou exemplar al „Vieţei Româneşti“. * Ciudată fiinţă Ferdinand al Bulgariei. Nu se lasă purtat de... nas, deşi are prea mult. * Confratele Cehan a suspendat cotidianul „Drapelul“ ca să nu mai termine piesa „Ardealul“ in şase acte şi şase zeci tablouri... IMOBILIZAREA " Sub acest titlu «La Roumanie», ziarul autorizat al partidului nostru, publică un editorial, evident inspirat, din care extragem următoarele : , Pentru noi deci, situaţia este clară. Noi avem la nord duşmanii noştri Ungurii, nu numai mobilizaţi, ci oţetiţi de 14 luni de război. Avem la sud cealaltă armată ungurească, sub drapel bulgar. In faţa acestei situaţii, ar fi ridicol să se facă iluzii. Nu putem alege decit intre abdicarea şi rezolvarea virilă de a ne îndeplini datoria. Se poate propune abdicarea unei naţiuni tinere şi, pînă la proba contrarie, viguroasă, care nu numai ţine cu patimă la independenţa sa, ci care are mari aspiraţiuni pentru idealul ei naţional ? Insă, dacă se perseverează intr'o atitudine negativă, aceasta înseamnă abdicare. Ţara întreagă îşi dă seamă de acest adevăr, şi iată pentru ce este mai ingrijată ca oricînd de la începutul războiului. In mişcarea înfrigurată a tuturor conştiinţelor, acei cari socotesc ca dezordine orice manifestare a spaimei naţionale caută explicaţiuni în pretinse chestii de partid sau de coterii politice. Nimic nu-i mai fals ca aceasta. Nimeni n’are sufletul atit de josnic ca să se lase orbit de pasiuni politice, de interese de partid, de ambiţiuni egoiste. Proba e că nu se cere altceva decit ca cei de la putere să facă ceia ce trebue să facă. Dar, de la imobilizarea Bulgaria, ei n'au făcut-o. Chestiuni şcolare. Sunt măsuri întrunirea celor trei directori ai şcolilor secundare a dat oarecare satisfacţie numeroşilor părinţi ai căror fii n’au găsit azil în şcolile publice iaşane Peste numărul regulamentar de 60— şase zeci—elevi primiţi în clasa I-a secundară, directorii au admis înscrierea unui supliment de 30—trei zeci—elevi, cîte zece în fiecare dintre cele trei şcoli secundare. Numeroasele zeci de elevi rămaşi afară—după această augumentare a contingentului -vor fi nevoiţi a-şi pregăti clasele în afară de şcolile publice. Măsura luată de cei doi directori e, fără îndoială, un început de satisfacţie dată părinţilor ai căror elevi au putut să obţină note mai mari la concursul de admitere. Nu poate fi discutată decît din acest punct de vedere, bineînţeles, iar nu din punctul de vedere al pedagogiei ori al higienei, de la care a pornit măsura prin care se reduce la 60 numărul elevilor într’o clasă. Ca măsură de tranziţie însă, cum am spus, e binecuvîntată şi mai cu seamă în interesul unor părinţi. Dar pentru care cuvînt nu se generalizează măsura aceasta ? Dacă împrejurări anumite, bunăoară lipsa de săli, nu îngăduie momentan a se mări contingentele în toate clasele secundare, de ce s’au lăsat zeci de elevi în prima clasa a cursului liceal superior lipsiţi de învăţămînt, iar nu sub regimul binefăcător al unei adăogiri suplimentare ? In genere elevii înscrişi într o primă clasă se împuţinează treptat. Dacă lucrul e constatat pentru cursul inferior, este tot astfel pentru cel superior. Căci pe aceasta s’au şi bazat directorii, de sigur, admiţînd numărul de 70 înprima clasă secundară. De ce dară două măsuri în faţa unui singur principiu, acel al înlesnirei învăţămîntului public ? De remarcat este că sacrificiul impus unui părinte de elev pentru o preparaţie în particular de clasa 5-a liceală e mult mai greu decît acele cerute pentru cursul inferior, în special de clasa I-a secundară. Măsura s’ar fi cuvenit clară să fie aceiaşi. Directorul liceului cu autoritatea netăgăduită pe care o lasă ministrul în atari chestiuni şi pe aceleaşi consideraţiuni cari l’au făcut să se asocieze la decizia directorială de a urca numărul înscrişilor în clasa I-a, putea să fixeze la 60, în loc de 50 în clasa V-a. Astfel n’am fi avut două măsuri în rezolvirea unei şi aceleaşi probleme şcolare. A 1 X 1» cercurile marghilomaniste şi cele guvernamentale se şopteşte că misiunea «1-lui Victor Antonescu în ce priveşte contractarea unui mare împrumut pe pieţele Londrei şi Parisatul, nu ar h fost încoronată fie succes. Este un simi» şi sezon, pe care-l înregistrăm ca atare. -„ După ştiri sosite la băncile şi exportatorii din localitate, trecerea cerealelor noastre la frontierele austriace şi ungare a fost din nou suspendată pe ziua de astăzi, din ordinul autorităţilor austro-ungare* 53 in ziua de 27 Sept. c. se împlineşte un an de la moartea Regeui Carol cel Mare. Toate şcoalele din Iaşi vor trimite dte-o delegaţie de elevi la parastasul de se va oficia la mormintul defunctului rege. Şine ştie demersul făcut de delegaţia producătorilor şi exportatorilor de cereale pe lingă cei in drept spre a remedia starea de lucruri detestabilă cauzată de dificultăţile din lăuntru şi de afară cu privire la exportul de cereale. Informaţiuni certe asigură că Simbătă va avea loc o conferinţă a miniştrilor de finanţe, domenii şi lucrări publice spre a aviza la măsurile indicate de împrejurări. S. D. dr. Anghelescu, ministru al lucrarilor publice, în urma intervenţiei marilor agricultori, a admis sa nu se mai priceapă nici o taxă de magazinaj pentru cerealele depuse la punctele de graniţă şi cari nu pot fi exportate din cauzele cunoscute. „ Respunzind la o interpretare făcută de ziarele liberale celor declarate de d. Marghiloman, la întrunirea de la clubul conservator, ziarul Steagul, oficiosul acestui partid, sintetizează precum urmează politica șefului partidului conservator : 1. O politică Galernă credincioasă hotărîrei Consiliului de Coroană, ceea ce in fapt se traduce prin neutralitate imparţială pentru toţi beligeranţii şi în conformitate cu convenţiile internaţionale şi pregătire armată. 2. O politică economică luminată şicondusă de nevoile reale ale ţărei şi nu de fantazii care nu pot satisface decit sentimentele de duşmănie contra germanilor, inspirate de interese străine. 3. Pregătirea ţărei pentru a putea profita de împrejurări. Posibilitatea va arăta din ce parte ţara poate ieşi mărită şi întărită, iar interesele neamului servite,deci destul cu politica unilaterală , îndărăt la hotărirea Consiliului de Coroană Şi Studenţii facultăţilor Universităţei din Iaşi, se vor Întruni mîne la ora 40 p. m. în localul Centrului Studenţesc, pentru a discuta asupra amînărei examenelor din sesiunea de Octombre. 53 Astăzi, sub preşidenţia d-lui Fîntînaru, prefectul judeţului, se va ţine examenul de admitere în şcoala de notari din Tg. Neamţ. S’au înscris 3 candidaţi. 55 In comuna Sculeni s’a declarat febra aftoasă printre vitele bovine ale locuitorilor. 63 In corpul telegrafo-poştal sunt vacante mai multe locuri pentru bărbaţi. Condiţiunile de admitere sunt: 1) Certificatul a 8 clase secundare sau cursul comercial superior, 2) vrîsta între 18—23, 3) Un certificat medical de starea sănătăţei, 4) Cei trecuţi de 21 ani vor justifica satisfacerea obligaţiunilor militare. Leafa cu care vor fi admişi va fi de 80 lei lunar. II La şcoala normală de fete «Mihail Sturza» din localitate sunt vacante 15 ore de lucru de mină, (croitorie). Doritoarele de a ocupa aceste ore, vor petiţiona ministerului, direcţiunea învăţămîntului primar. S3 Astăzi au trecut prin gara locală, venind din jOdesa, doi mari bogătaşi austriaci refugiaţi din Rusia, unde li s’a confiscat întreaga avere. 13 Aseară a* trecut prin gara locală un număr de 30 refugiaţi ruşi, venind din Austria. S? Concursul pentru ocuparea catedrei vacante la şcoala de Bere-Arte’ va avea loc în Noembrie şi va constă intr’o expoziţie la Ateneu a candidaţilor pentru zisa catedră. Afară de eminentul artist Octav Băncilă s’a înscris din Iaşi numai tînărul Cosmovici, absolvent al şcoalei de Bere-Arte din Iaşi. S. Ministerul de interne a recomandat prefecturii locale, broşura d-lui N. N. Tiron directorul prefecturii de judeţ din Fălciu, intitulată : «Conducătorul practic al funcţionarului administrativ însărcinat cu pregătirea şi executarea rechiziţiune- lor, întocmit conform legei, regulamentului şi ordinelor relative». Broşura a fost găsită că corespunde un adevăr scopului pentru care a fost întocmită. S3 Ministerul Instrucţiunei publice fiind informat că unele localuri de şcoli rurale sunt ocupate de trupe, a pus în vedere revizoratelor a lua măsuri ca cursurile să urmeze, fie în localuri de primărie, fie în alte localuri particulare, pentru a nu suferi instrucţia. S3 Ministerul instr. a aprobat suspendarea cursurilor şcoalei din Andrieşeni, pe timp de 4 zile, pentru a se putea face reparaţiuilile necesare. Pentru acelaş motiv au fost suspendate cursurile şcoalei din comuna Belceşti pe timp de 8 zile. 33 D. Octav Briese, profesor la gimnaziul din Vaslui, va suplini pe d. O. Băncilă la gîtiinaziui. Ştefan cel Mare din Iaşi pînă la concursul de la şcoala de Belle- Arte. 33 Examenul pentru stabilitate prevăzut de art. 38 din legea poliţiei generale a statului, care urma să se ţină în ziua de 1 Oct. c. s’a amînat pentru o dată ulterioară. S3 Programul nou care se reprezintă astăzi Vineri 18 Septembrie, matineu la oră 6 şi reprezentaţie şefălâ, la cinematograful Patrié-Fréres din sala Sidon, cuprinde următoarele : Din seria filmelor grandioase Daidla di Camelii (La Dame aux Camblias), reproducere cinematografică după nemuritoarea scriere a lui Alexandre Dumas-Diuh in rpiu! Margaretei Gauthier apare fermecătoarea şi clasica tragediană d-la Hesperia. Atragem deosebita atenţie ieşanilor asupra grandioasei înscenări şi clasicei interpretări a acestei acţiutîi splendide, o mîndrie a artei cinematografice. Se reprezintă opera întreagă cuprinzînd 5 părţi mari. Orchestra va acompania desfăşurarea cu cele mai alese arii din opera „Traviata“. Programul nou, unul din cele mai bogate din această stagiune mai cuprinde călătorii, cel mai nou număr din Pablo-Journal, etc., etc. Mîine Simbătă 2 matineuri Ia 3 şi 5 lei şi reprezentaţie serală. Duminecă 20 Septembrie programato». Două matineuri Ia 3 şi 5 şi reprezentaţie serală. 33 Bibliografie.—„Studii teratologice asupra cestoizilor“ de prof. dr. Leon, extras din „Analele Academiei Romine“ 1915. — „Sănătatea şi Viaţa fericită“ de la 15 Sept.—1 Octombrie. EPITROPÎA GENERALII a Casei spitalelor si ospisirior str. SpIrMsn las! Aduce la cunoştinţă că, în ziua de 1 Octombrie a. c. oarele 3—5 p. m. se va ţine în camera acestei Epitropii licitaţie publică prin oferte sigilate pentru aprovizionarea cantitaţei aproximativ a 2000 litruri alcool rectificat de 96° şi aproximativ a 6000 litruri alcool denaturat, necesare depoului farmaciei centrale pe timp de un an. Licitaţia se va ţinea conform art. 72— 83 din legea contabilităţii generale a statului. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor trebui să depue o garanţie provizorie în sumă de 1000 lei în efecte publice sau numerar. Orice informaţiuni şi condiţiunde se pot vedea şi lua în orice zi de lucru în cancelaria Epitropiei serviciul administrativ.