Opinia, septembrie 1915 (Anul 12, nr. 2557-2579)

1915-09-26 / nr. 2577

administrația s Tipografia £8. «old*er5 1»»S. — Tolafc« H». 8«AkîîiI XII—No. 3577.—Sîm­ibăîă 26 Septembrie SMB Lovitura din Atena Ruptura din Sofia Telegraf«! ne vesteşte că d. Knimis­ ned­ care a tratat la Si­naia înţelegerea greao-tarcă în chest!» insulelor—a aceeptat for­­aum­a minis terului şi că va Ins portofoliu! externelor. ia. Xnlaib șef de surora s'ar pu­tea «vede un laomont că«Ichiiuba­­rea sas politica G­rodai nu va (1 e­­senţială, îatra cit. Ettorul e noto­riu, d. Zaisaiîs era considerat, şi­nă »«am *«‘S puţin, ca un prieten al lui Vsnizelos. Faptul, însă, că telegrama efieială ateniană vor­beşte de Intrarea în guvern a tu­turor leaderilor opoziţiei, Justifi­că întrebarea dacă nu cum­va şi d. Zaimis s'a despărţit cu desă­­vîrşire de fostul lui şef şi prietin. Ia ce priveşte lovitură în sine, dela Atena, nu suntem încă de loc lămuriţi asupra ultimei întreve­deri tragice dintre regele Con­stantin şi Venizelos. Conflictul este el datorit tonului declaraţiilor, care nu convin re­gelui, sau acesta cere o politică hotărîtă, pentru a împiedeca de­barcarea aliaţilor ? Cine ar pu­tea să răspundă astăzi în mod precis ? 2evenimentele vor dovedi în curînd despre se a fost vorba. Un lucru se poate însă spune depe acu­mi Grecia n’a putut privi nepăsătoare la violarea neutrali­tâţei sale şi nici n’a putut neso­coti politici»­a ei naţională, care nu concordă de loc cu supremaţia italiană în marea Egee şi cu pre­zenţa ruşilor la Constantinopole. Ceea ce apare însă în mod evi­dent este că dacă politica regelui Constantin însamnă o atitudine hotărîtă potrivnică aliaţilor, mul­te din cele puse la cale în Balcani iau o turnură cu totul neprevă­zută şi susceptibilă de a aduce după sine alte n­oi lovituri. * In acelaş tinap en lovitura de la Atena s’a produs şi ruptura de la Sofia. Bulgaria a dat un astfel de răs­puns ’b­joneth­inelor quadruple, incit, prin el însuşi, ea s’a aşezat alături de puterile centrale. La Berlin şi la Vivna bucuria a fost mare cînd s’a cunoscut, acest răs­puns — căci el însanină un nou apărător de valoare al drumului liber pentru Corman! către Cons­tantinopole şi Asia mică, • nouă şi puternică piedică în calea ru­şilor spre cornul de aur. * De acum lucule un nun front du luptă se deschide. Traelu va fi cîmpul de nuui şi grozave lupte — aceasta în ’ipotuza cînd­, cu toate cele îmtîmplate tn Grecia, debarcarea aliaţilor va continua. : Cu privire, însă, la aceet din urmă fapt «L’Is dependaa ee»­ca­re,în editorialul său,de azi arată situaţia în Balcani au fosmai fa­vorabilă psatra aliați—rolsvă ua drept suvînt că dasă aceste tru­pa debarcata ar fi laats din tra­­psle es laptă la Gallpeli, s’ar pa­tos îatîmpla că acest front as mai prezentîad aisi o primejdie, tur­cii să araase o parte dia trapsis Ier în Traein şi să lupta sut la cot cu Bulgarii, perspectivă foar­te defavorabilă psatru aliaţi. Şi doar io rosoată declaraţia lui Enver-Est­ că Turcia dispune as­tăzi de două milioane de soldaţi. # ’ Am făcut constatări şi am rele­vat unele fapte. Preziceri şi prognosticuri nu facem. Nu is timpul pentru ast­fel de lucruri şi apoi le prea pu­­ţ­in ti­mp de aşteptat. Foarte cu­­rînd se vor produce multe şi se vor şti foarte multe. OMUL MARE Printre multele formule găsite şi pri­mite de societăţile noastre moderne stau şi unele ca acestea: „La vremuri grele, oameni mari.“ Şi, dacă ne întrebăm: Să existe astăzi oameni mari ? De sigur că chiar de s’ar afla unul, care să merite acest titlu, încă părerile n’ar fi unanime. Aşa e lumea, aşa sunt judecăţile oa­menilor, cari diferă de la unul la altul. Dacă lucrurile n’ar fi astfel, nu s’ar pro­duce atîtea opinii separate asupra unuia şi aceluiaşi fapt sau fenomen social. De aici nevoia de a ne conduce de majori­tăţi, de a primi drept bun aceia ce o majoritate recunoaşte ca atare. Traiul altfel ,ar fi fost imposibil în so­cietate. Socotim că noi numărăm în sînul so­cietăţilor moderne mai, mulţi oameni maţi, decît n’au fost altă dată In vre-o epocă anterioară. Lipseşte însă timpurilor noastre omul mare De l’am fi avut, cu siguranţă că pănă acum nodul gordian ar fi fost tă­iat. Dar aşa, în Ioc ca el să meargă că­­tră soluţionare, se pare că se îndepărtează din ce în ce mai mult. In viitoarea răz­boinică prin care trecem acum, Puterile se încaeră rînd pe rînd. Acum vre­o cinci luni în urmă, Italia a încins sabia şi a intrat în foc. Acelaşi lucru îl face astăzi Bulgaria. Ca mine vine rîndul Greciei şi n’avem îndoială, va veni şi cel al Romî­­niei. Omul mare, pe care-l aşteptăm ca să ne dea liniştea de care avem nevoe, după ce va fi învins şi făcut să se respecte drepturile popoarelor, va eşi, o credem, tot din rîndurile oştirilor. Tot cei cărora Istoria le-a decernat a­­cest titlu au fost în­ primul loc soldaţi. Dar ziceam că astă­zi avem mai mulţi oameni mari. De ce ? Negreşit la aceasta contribue dărnicia, de care, noi cei ce trăim în epoca actuală, suntem cuprinşi. In epoca aceasta a noastră, epocă a aburului, electricităţii şi atîtor alte mani­­festaţiuni a repeziciunei, cu care înţele­gem să ducem noi viaţa, ce uşor fabri­căm şi oameni mari ? ! Marele om de stat,I marele cugetător, I marcut diplomat, martie mai ştiu eu ce, I sunt cuvinte pt care le intilnim zilnic! Nu se mai aşteaptă astăzi ca viaţa unui om, care a fost amestecat în dife­rite acte ale progresului unei ţări, să fi ajuns la sfirşitul ei, pentru a i se decerne această distincţiune. Nu se mai aşteaptă ca asupra faptelor lui, istoria în urma unor cercetări amănunţite să-şi fi spus cuvîntul ei, ci să anticipează, iar pe omul mare de astăzi îl simţim la coatele noas­tre, pentru că trăeşte cu noi şi pentru noi. S’au schimbat deci vremurile. Astăzi avem, de exemplu, la ordinea zilei pe marele om­ de stat Venizelos. ■yiAşa cel puţin are reputaţia la noi. Continua-va însă dlnsul să-şi păstreze acea aureolă pe care a clştigat-o faţă de străinătate ?... Negreşit, omul mare pune şi de la dîn­­sul pentru a fi ajuns să fie astfel con­siderat. In mare parte Insă el e şi pro­dusul împrejurărilor. De aceia şi titlul acesta e apreciat, după cum se dă precădere uneia sau alteia din aceste forţe, cari l’au sprijinit in­activitatea desfăşurată de el. Dacă credem că el, prin inteligenţa lui a dominat împrejurările, dacă le-a provo­cat chiar, şi a eşit cu bine din toate încurcăturile, negreşit că numele de mare rămîne pe vecie alipit de personalitatea lui. Dacă din contra apreciem că împre­jurările i-au impus anume conduită, ne­greşit că mai scădem din admiraţia ce altfel am fi avut pentru el. Şi cu oamenii mari din zilele noastre, cam acest din urmă fenomen se produce mai ales. Cei mai mulţi dintre cei mici, sunt dispuşi a crede că împrejurările fac pe oamenii mari, că rolul lor a fost de a nu se fi pus de a curmezişul şi li se a­­cordă meritul de a fi fost destul de inte­ligenţi, ca să procedeze astfel. Şi cu toate acestea, cind ne gîndim bine, cită nevoie ar fi fost acum de un om cu adevărat mare ! ? Cei pe cari Istoria i-a declarat mari, au avut destule defecte. Faptele lor în folosul ţării lor şi mai ales meritul de a fi ştiut să se înconjoare de oameni supe­riori, au contribuit a face să se uite toate .» I KiS—Wwwy*-------JB— e acele defecte şi să nu se scoată în e­­videnţă de­cît ceia ce in adevăr e mare, frumos, util, din faptele săvîrşite de ei. Fi-vom şi noi aşa de norocoşi,­­­ca la împrejurările grele prin cari trecem acum, cei ce vor înconjura pe cel care are de la lege dreptul de a ocîrmui ţara aceasta, să fie în adevăr oameni superiori ?! Vii. NOTA ZILEI Praznicul calicilor. In mod oficial se anunţă că primăria a întocmit tabloul distribuţiei de ajutoare din legatul defunctului Rege. Tabloul cuprinde suma de 1S030 lei, reparti­zaţi la 805 săraci, 3000 lei pentru cerşetori şi 1000 lei pentru săracii refugiaţi în coraniță. Distribuţia se va începe în dimineaţa zilei de 27 Septembrie. Săracii cuprinşi în tablou sunt înştiinţaţi prin cărţi poştale.» Bieţii curieri poştali,­­ ce de-a curse, ce de-a corespondenţe pentru caliciunea şi sărăcimea Iaşului! Programul ar fi trebuit să fie complec­tat prin parte artistică. La teatrul naţio­nal d. Cuzinski ar fi putut să monteze piesa originală „Praznicul calicilor“. Lipseşte gustul artistic la comună... Mici Polemici „Soarta răzbelului se va decide In Balcani“ scriu diverse ziare. Cu alte cuvinte: unde dai şi unde crapă... * S’au alarmat unele gazete că părintele Lucaci ar fi mers la ambasada rusă in Bucureşti. — Nu e nimic, o fi dosarul Basa­rabiei.* Scarlatina şi alte epidemii ieau pro­porţii in Capitală. E speranţă să ni se concentreze medicul şef al oraşului acolo. * Nu se mai vorbeşte nimic despre „oarda demnităţei naţionale11. Au şi războaiele focul lor de paie ! * S’a mai înscris şi d. I. Petetz printre apărătorii turcului care a atentat la viaţa englezilor Buxton. Cu attţia apărători rusofili, bietul turc e sigur de o condamnare capitală.­­ Ciudată idee a avut comitetul teatral : să-şi anunţe acum repertorul. De asta ii arde acum publicului iaşan, ctnd e opereta in toiul activităţii ? * De ce au ademenit austro-turco-ger­­manii pe bulgari ? — Ca să aibă şi ei o „ quadrublă * Se zice quadrublă ori quadrublă? — De­sigur, quadrublă, pentrucă ruşii figurează cu rubla. * Ambasadorul rus Savinski s'a îmbol­năvit şi a scăpat tronul de plecare din Sofia. — Se cunoaşte plecarea in Asia a Marelui Duce. Sub regimul lui militarii şi diplomaţii ruşi erau mai iuţi la ple­care şi la fugă. Farmaciştii au obţinut o urcare sim­ţitoare a preţului medicamentelor. — Simţitoare pentru public, în primul rind. 3§§ In chestia exportului.—A­cum cîteva zile am anunţat că sunt indicaţiuni precise că în curînd se va stabili o înţelegere economică între guvernul nostru şi puterile centrale 3, astfel că exportul cerealelor se va pu­tea face în condiţii bune. Ştirea aceasta a noastră este con­firmată de următoarea declaraţie pe care d. dr. Anghelescu, ministrul lu­crărilor publice, a fâcut-o unui re­dactor al ziarului „Argun“. •D. ministru al lucrărilor publice ne a exprimat apoi credinţa că puterile cen­trale vor recurge din nou la noi spre a cumpăra cereale, aşa că criza ce se simte azi printre agricultori va dispare. Ptnd atunci, attt ministerul lucrărilor publice cit şi direcţia căilor ferate au luat toate măsurile pentru înlesnirea transportului de cereale spre frontieră, aşa că nu. In momentul cind exportul dia reîncepe se vor putea exporta zilnic ptnâ la 1000 vagoane. Acest moment pare că nu e tocmai depărtat, intru­ct chiar ori, după infor­­maţiunile ce le avem s’au făcut pro­puneri d-lui ministru al­­lucrărilor pu­blice, de către un reprezentant oficial al caselor de import germane,pentru găsirea unei modalităţi In vederea accelerărei exportului de grine in Germania. D. ministru al lucrărilor publice a răspuns că din partea noastră exportul nu inttmpină nici un neajuns. Rămtne ca Germania să trimită vagoane dt mai multe la graniţa noastră pentru încăl­carea cerealelor. Cu modul acesta s’ar putea expedia zilnic intre 500 şi 1000 vagoane.­­ Temindu-se de interpelarea pe care ar fi anunţat'o in Senat d. dr. Tom­a Ionescu, rectorul Universităţei din Bu­cureşti, in chestia transferărilor de la facultatea de drept, d. I. Duca, minis­trul instrucţiei, a chemat pe profesorii Gr. Demetrescu şi Tabacevici şi le-a cerut o declaraţie in scris că renunţă la tran­sferarea l­ui D. Balasin C-tin picher cl. III din serviciul de poduri şi şosele al jud. Vas­lui fiind trimis înaintea justiţiei pentru faptul de furt de materiale a fost sus­pendat din funcţia fără drept de leafă, cu începere de la 20 Sept şi pînă la pro­nunţarea justiţiei. i­ D. căpitan T. C. Chiritza ,raportor pe Ungă consiliul de război al corpului 4 de armată, a emis mandat de arestare contra soldatului Boere Ilie din regimentul 2 grăniceri învinuit de furt, şi contra sol­datului Tataru Ioan din Reg. 27 Bacău pentru faptul de dezertare. „ Membrii Casei de Economie a Func­ţionarilor din Iaşi, sunt convocaţi în adu­nare generală, în localul din str. Săulescu, pentru Duminică 27 Septembrie, ora 3 p. m­.. La ordinea zilei sunt mai multe ches­tiuni importante. IS Nenumărate sunt plîngerile celor abonaţi la serviciul curăţirei gunoaelor. In adevăr că serviciul acesta lasă mult, foarte mult de dorit. Mai înainte cel puţin Primăria, pentru înlesnirea multora, aşeza pe unde străzi cîte o ladă în care pe de o parte se puneau gunoaele adunate de pe stradă de mă­turători, dar se vărsau şi gunoae de prin ogrăzile din apropiere. Mulţămiţi, nemul­­ţămiţi, se serveau omenii şi de acest mijloc. Acum şi acele lăzi au dispărut. Astfel pe stradela Adamache, una din cele mai frequentate intru cit leagă Hala cea mare cu mulţime de străzi, sa afla mai înainte o asemenea ladă, care acum nu mai stă acolo. Roagă pe Primărie locuitorii de prin împrejurimi să dispună a se readuce lada cu pricina. S5 La Teatrul Naţional, trupa de ope­rete „Grigoriu“ joacă în astă seară „La Bobsleigh. Mine, Sîmbătă, „Fata din Lună". Sf D. Dim. Filipescu a fost numit far­macist şef al spitalului Sf Spiridon în locul d-lui Goldhamer, demisionat. S3 Siguranţa locală a arestat şi înain­tat parchetului pe cunoscutul excroc Gh. Trandafirescu. In ultimul tim Trandafi­­rescu furase 1000 lei de la comerciantul Levi Leibovici din str. Socolei. SS Duminică 27 Septembrie, ora 4 d. a., cu prilejul tristei aniversări a unui an de la moartea în veci neuitatului Rege Carol I, va avea loc la Societatea «Fra­­terna-Israellită-Păcurari», o adunare de comemorare pentru defunctul Mare Rege. Cuvîntul de pomenire şi slavă îl va rosti d. rabin dr. Rabinovici. ŞI D. N. Cernescu, profesor titular la liceul din Bacău, a fost transferat la şcoala elementară de comerţ din Botoşani. SS Pentru ajutoarele­­care se vor da Duminică 27­­, primăria a­­anunţat pe fiecare persoană" în parte printr’o carte poştală, şi ele se vor plăti prin casieria comunei. SS A fost numit epitrop al bisericei din comuna Copou d. Dumitru Antonescu, în locul destituitului Gh. Bîrgeanu care a fost dovedit de rea credinţă pentru inte­resele bisericei. 55 Ministerul Industriei şi Comerţului a­­duce la cunoştinţa comercianţilor şi indus­triaşilor din ţară care doresc să importe mărfuri din Anglia, că pentru a obţine permisul de export din partea guvernu­lui Marii Britanii, trebuie să îndeplinească următoarele formalităţi: 1) Persoana sau firma care doreşte să importe mărfuri din Anglia trebue să ceară Camerei de Comerţ, din, circum­scripţia căreia face parte, un certificat care se cuprindă: felul şi cantitatea măr­furilor, cum că importatorul este român bucurindu-se de o bună reputaţie pe piaţă, că importă în mod obişnuit asemenea măr­furi şi că prezintă garanţii suficiente că marfa importată nu va fi reexportată. 2) Acest certificat va fi înaintat Minis­terului de Industrie şi Comerţ spre lega­lizare. Ministerul apreciind, va certifica cum că marfa importată nu va fi reex­portată în alte ţări. Certificatul Ministerului de Industrie şi Comerţ va trebui înaintat—de către im­portator,—Legaţiunea Marei Britanii la Bucureşti spre obţinerea unui formular de garanţie. 3) Formularul de garanţie obţinut, va fi trimis în urmă Ministerului de Indus­trie şi Comerţ care va interveni către Ministerul afacerilor străine pentru a face demersurile necesare către autorităţile en­­gleze în vederea obţinerei permisiune­ de export. SS D. Toma, ajutor de primar, făcînd astă­zi o inspecţie pe la brutăriile din localitate a confiscat o enormă cantitate de pîne, găsită lipsă la cîntar, la urmă­torii patroni: Lupu Siminovici, Efrosina Ivanov,­ Avram Aron, Gh. Ciucă, Leizer Abramovici şi I. Haimovici. SS Duminică 27 c. va avea loc la teatrul naţional o serbare p­etru come­morarea regelui Carol, dată sub aus­piciile autorităţei comunale locale in unire cu „Societatea ortodoxă“ a „Femei­lor Române“. Serbarea va incepe la ora 5. Deschi­derea serbărei se va face printr’o ru­găciune etnială de muzica militară. Cuvintarea de deschidere va fi ţinută de d. Mărzescu, iar in caz ctnd d-sa ve fi lipsă, va fi înlocuit printr'un de­legat, care va lua cuvîntul in numele autorităţei comunale. Se vor recita apoi, versuri ocazionale spuse de artiştii dra­matici ai teatrului naţional; corul mi­tropolitan va executa mai multe bucăţi, iar d. profesor I. Ursescu Intr’o confe­rinţă va vorbi despre personalitatea regelui Carol. SS Femeia Beţi Munteanu din comuna Buhuşi jud Neamţ venind cu trenul de Iaşi, la ora 7 seara s-a oprit în gara din Tg.-Frumos şi profitînd de întunecime a vrut să arunce un copil de o lună, în dosul unor magazii din apropierea gărei. Fiind surprinsă, a fost arestată de po­liţia tirgului. 13 Conform legei pentru combaterea fraudelor în vinicultură şi în comerţul de vinuri, comercianţii angrosişti de vinuri, trebue să aibă registre de control, ce trebuesc deschise pe ziua de 1 Octom­­bre 1915. Registrele vor trebui presentate pentru numărătoare, sigilare şi perforare admi­nistraţiei financiare. S3 Prefectura de judeţ a fost înştiin­ţată că direcţiunea C. F. R. va percepe la liberarea diferitelor permise perma­nente, ce se cer pentru funcţionari care prin natura serviciului ce îndeplinesc sunt nevoiţi a călătorii pe căile ferate, urmă­toarele taxe : Timbru de ajutor de lei 10 pentru ci. și i lei 5 pentru ci. II, pentru un permis ce se cere din nou sau se pre­schimbă. Pentru permisele ce se perd se va percepe o taxă de lei 10, pentru aco­perirea cheltuelilor ocazionate cu circu­larele de anulare. Această taxă e aceiaşi pentru toate permisele. ŞS întrunirea comercianţilor la primă­rie, invitaţi de sfatul negustoresc din lo­calitate, pentru a discuta in chestia efte­­m­iei traiului, a fost amânată pe ziua de 4 octombrie. La această întrunire va lua parte şi d. Emil Petrescu, primarul Capitalei. S3 Primim numeroase plîngeri din par­tea celora ce li se rambursează sume mai mici. Cu toate că sumele sosesc la poştă, ele nu se dau celor în drept decît după multiple petiţionări caii necesită de cele mai multe ori sume mai mari decît cele rambursate. Credem că d. diriginte al poştelor ar putea lua măsuri de îndreptare. SS Este vorba de permutarea din Iaşi a d­lui I. Mitru, profesor de geografie într’un alt oraş.

Next