Opinia, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 2581-2606)
1915-10-14 / nr. 2592
AB0MAJWENTE 20 lei tO tel A «Intimi* ti it țiu : Ti»cgrent.K. «©1*1* «*, !»■»,*• AWUWTUW Ud rând pag. 1B, 50 b. . . rv.40 direcţiunea unui Comitet itet Anul Xil-HN©. 15» i - Mercur! 14 Octombrie 1916 Comercianţii şi scumpetea întrunirea de la Camera de comerţ din Iaşi Duminecă, 4 octombrie a. c., a avut loc o întrunire la Camera de comerţ din Iaşi, pentru a se cerceta cam sunt cauzele scumpetei şi a scumpirei mărfurilor, ca apoi să se ia măsuri pentru oxtenirea nu numai a articolelor de alimentare, dar a tuturor mărfurilor ,în genere. La întrunire a participat şi primarul Iaşului, astfel că lumea comercială, dar mai cu seamă consumatorii, s’au aşteptat la discuţiuni serioase şi rezultate care să ducă la oftenirea tuturor mărfurilor ca comerţul să respire uşurat de povara scumpirei, iar pungile consumatorilor să fie uşurate cumpărînd mărfurile mai eîtine mîine, fiind scumpe, peste măsură de scumpe astăzi. Din discuţiile urmate la acea întrunire, noi nu vedem partea serioasă, care macar pe departe ar tinde la realizarea scopului ce se urmărea. S’a făcut constatarea că angrosiştii şi fabricanţii n’au asistat la acea întrunire, fără a se cerceta cauzele acelei abţineri; se vede că se ştia de mai înainte cari vor fi rezultatele. D. Primar a evidenţiat rolul său de părinte al oraşului şi datoria ce are a se îngriji de buna stare a locuitorilor acestui oraş. Dacă avem ceva de obiectat d-lui primar este nemulţumirea noastră, că d-sa n’a accentuat destul de lămurit dacă a părăsit ideia a suprima pe comercianţii oraşului nemai făcînd din autoritatea comunală un neguţitor detailist care să vindă zahar direct la consumatori, sau negustor engrosist de făină, cu profit însemnat, în loc să ofere făina brutarilor cu preț scăzut pentru a se efteni pâinea, acest articol de primă necesitate. Profitul realizat de Primărie din vînzarea făinei, este faptă de angrosist, pe care-i califică de lacomi şi exploatatori şi iu contra cărora tinde să ia măsuri legale şi severe pentru a înfrăna lăcomia. Sperăm că d. Primar, care nutreşte idei noi, va inaugura era, ca comuna să se achite de datoria ce are a ajuta toate clasele sociale ce alcătuesc populaţia acestui oraş, toate avînd dreptul la protecţia şi concursul legilor, iar nu permiţînd în prezenţa sa, a se denunţa opiniei publice ca exploatatori o parte dintre comercianţii oraşului, expunîndu-i fără temeiu, credem noi, dispreţului public şi poate la un popor cu alt temperament, chiar vendetei publice. In întrunire s’a ridicat o voce în nota justă a situaţiei date prin care trecem, acea a tînărului comerciant Constanţius, care ne-a spus că nu e uşor a da soluţii în chestii aşa de deficile cum sunt situaţiile create prin războiu, cînd nu mai există circulaţiune şi ce e mai deficit nu mai există riguros , vorbind, nici o siguranţă în viaţa noastră fizică sau economică. Că mergem spre un dezastru economic nu mai rămîne îndoială; datoria tuturor este insă a pune umărul şi capul pentru a-1 micşora, a-1 îndulci. Întrunirea s’a sfârşit prin numire de comisiuni care să cerceteze, care să constate, ce ? Că e scump ? Aceasta o ştie şi o simte toată lumea. Comisiunile au stabilit misiunea lor, care e amînarea pentru alte timpuri mai bune, cînd rezolvirea problemei, se va putea face şi de la sine, nu numai prin concepţia şi puterea omului. Mărturisim că ne pare rău că întrunirea a dat aşa slab rezultat, mai cu samă că ea s’a ţinut în localul Camerei de Comerţ şi sub preşedinţia preşedintelui acelei Camere. Se putea să fie mai bine. Chestia e mare, e deficilă e drept, dar nu cu comisiuni se rezolvă astfel de chestii, nici cu acuzaţiuni de la clasă la clasă comercială. S’au adus acuzaţiuni comercianţilor angrosişti şi industriaşilor că n’au participat la întrunire. Acuzaţiuni nejustificate, pentru că omul care să respectă nu poate participa la o întrunire, fie ea chiar in localul Camerei de comerţ pentru a asculta acuzaţiuni şi calificative ce i se gratifică pe atît de nedrepte şi de neproprii cu demnitatea şi dreptatea lui. Se ştia de mai înainte că întrunirea se va invărti în cercul viţios al acuzării angrosiştilor pentru toate neajunsurile, pentru toate relele începînd de la declararea războiului şi cari vor creşte încă, dacă războiul va mai dura, pină la încheierea păcii. E uşor a se acuza băncile de credit ce avem şi mulţumită concursului cărora, economia noastră naţională a luat aşa mare dezvoltare. E uşor a se acuza comercianţii noştri de en gros, cari fac fala ţării în raporturile noastre comerciale internaţionale ajunse la dezvoltarea de astăzi. E uşor a acuza industriile ce avem care au însufleţit în bună parte producţia noastră agricolă creind un izvor important de traiu pentru o numeroasă clasă de lucrători, care a ridicat valoarea părintului şi a bogăţiilor ascunse in el şi văzute pe suprafaţa lui. Regretăm că nu e tot atît de uşor ca cererea unui morator şi restabilirea creditului, creşterea normată a producţiunei industriale, restabilirea circulaţiunii, readucerea la activitate a capitalurilor retrase de prin bănci din cauza panicei provocate de războiu, capitaluri cari înmulţise numerarul şi deci eftinise banul împingîndul cătră activitateaeconomică provocind creşterea producţiiarei şi implicit eftenirea mărfurilor. Dacă ştirile ce fie vin de pe noul cîmp de luptă dintre Bulgari şi Sirbi se adeveresc, dăcă, adică, s’a întrerupt circulaţia economică prin Salonic şi dacă grănele noastre fiu pot recăpăta calea exportului, ori cine îşi poate închipui de scumpetea ce va fi în Viitor, cînd vor lipsi banii, cari contribue mult la oftenire, căci nu numai lipsa producţiunei, dar şi lipsa banilor scumpeşte traiul. Măsuri de Îndreptare pentru moment sunt imposibile. Ceea ce se poate face este îndulcirea. Sarcina e a guvernului. Numai el are chemarea să intervină atît pe cit poate In Situaţia de astăzi, folosindu-se de nevoile de aprovizionare a statelor, cari au nevoe de produsele noastre agricole şi miniere. Prin legi şi regulamente nu se poate combate scumpetea cînd predomină lipsa. G. D. Şerbai» Dunărea liberă Iată în ce termen! 'oficiosul guvernului nostru anunţă apropiata liberă navigaţie ,pe Dunăre. «Tekla a fost ocupată de austrii germani. Ocuparea acestei tocalităţi apropie incontestabil pe Imperiali de obiectivul principal al întreprindere! Solr, acel de a întinde mina bulgarilor. Evenimentul nu pe&t© intîrziu să se producă. 9a o chestie de zile, poate chiar de cîteva ceasuri. Se pbăte chiar pune întrebarea dară, odată acest scop atins, austro-germanii vor mai continua sforţarea lor pentru a pune stăpînire ţi pe Serbia occidentală. încă puţin şi Dunărea va fi liberă pe tot lungul frontierei sîrbeţti. Pescuitul minelor se efectuează cu celeritate. Un vapor rus, care a încercat să se opuie, a fost repede descoperit de aviatorii austriac şi a trebuit să-ţi caute salvarea în fugă. Dacă un obstacol neprevăzut nu survine, dacă aliaţii nu se grăbesc a interveni, ţiepurile austriece, încărcate cu muniţiuni ţi arme vor acosta în curând la Vitin şi Itusciuk ». In astfel de termeni anunţă oficiosul guvernului nostru libera circulaţie peDunăre cînd se ţtie că pentru noi chestiunea aceasta prezintă atîta importanţă. Prin faptul acestei libere circulaţiuni marea chestiune a tranzitului muniţiilor, îţi pierde orice însemnătate, iar pe de altă parte, libera navigaţie renaşte speranţele agricultorilor noştri în zile mai bune. Note Răzleţe Jale şi cîntec. Isprăvile Consiliului Comunal din Capitală sunt uimitoare. Ziarele din Bucureşti ne aduc ştirea îmbucurătoare că s’a constituit orchestra municipală. Primul concert va avea loc la 18 Octombrie. Clnd scarlatina bintue cu furie secerlnd tinerele vlăstare, cînd străzile sunt în cea mai mizerabilă stare, cînd depozitele de necurăţenii stagnează cu lunile — pot avea vre-o altă grijă edilii Capitalei ? Şi dacă s’au închis şcolile din cauza epidemiilor, dacă se aude bubuitul tunului la graniţele noastre, dacă de la scumpetea crescîndă a alimentelor pînă la foamete nu-i decît un pas, dacă chiriile se scumpesc din ce în ce şi va fi poate nevoit saracul să doarmă pe stradă — bine că avem orchestra municipală. Fericită ţară — nu-i aşa ? — lumea h iv , fel mur piere Şi edilii cîntă din flaşnetă. Aceasta ne aduce aminte de o întimplare lugubră in timpul îngrozitorului cutremur de pămînt din Avezzano. Se ştie că acest cataclizm a costat viaţa a mii de oameni. In timpul clnd victimele fură scoase de sub dărâmături, se auzia din etajul unei case care ameninţa şi ea să cadă, o puternică voce de tenor. Lucrătorii şi soldaţii, însărcinaţi cu macabra ocupaţie, se mirau la auzul cîntecului. Atîta durere, atîta jale şi cine oare să se gîndească macar la o secundă de veselie. Ce era insă ? De chinuri şi durere, nenorocitul care cîntă îşi perduse minţile. Dar consilierii comunali ai Capitalei, n'au ce pierde... Comptabilul societatei Gutenberg din Bucureşti, a fost descoperit că a trecut in registre salarul medicului de două ori. Dacă omul a învăţat comptabilitatea dublă...* * * Anglia a pus taxă de import pe pălării de dame. Pînă acuma dările erau calculate pe cap de om, acuma vor fi taxate şi pe cap de femei. II au femeile destul pe capul iar. *** La Viena a fost arestat fabricantul Adolf Neuron pentru că a furnizat intendenţei cizme rele. Sunt ei corecţi mai toţi furnizorii pe aceste vremuri, — cizmarii mai cu seamă te’ncalţă la sigur... * * * Trupele debarcate la Salonic tot așteaptă ordin de plecare pe timpul de luptă. Comandantul lor generalul Sarail ar preferi să iee drumul spre Constantinopole, la saraiu... Dacă incendiul de alaltăeri cuprindea și Hotelul Europa, am fi avut o a doua Europă în flăcări. * Flota engleză e ascunsă, şede în tufă şi nu suflă. E lucru mare pentru o aşa forţă navală să dee navală asupra inimicului ? .. «s «•api'ív^k.'ara * * & STRUNA ZILEI Chimie. Gheorghe Plumb a fost prins pe cînd fura 700 lei... Informație. Potrivirea e cam rară. Căci gazetele nu mint: Gheorghe Plumb alaltă-seară A fost prins furind... argint. .. OAMENI ŞI LUCRURI ,Viaţa Românească" Cine a vorbit mai puţin de marea revistă iaşană, sunt ziarele iaşane. Lucru firesc... Activitatea ei, existenţa ei, se desfăşura calea, în mijlocul nostru, aproape de noi, nepretenţioasă, directă ; ne-am obişnuit să vedem apărînd lună după lună, volum după volum,—pînă cînd ni s’a părut ,fenomenul apariţiei regulate ceva fatal, ceva uşor, ceva comun, ceva înnăscut atmosferei iaşane şi care se întrupează fără muncă, fără sforţări, fără jertfe. Dar iată că după aproape zece ani de existenţă, vom avea un număr al publicaţiunii iaşane tipărit la Bucureşti. Focul care a consumat atelierele şi depozitele tipografiei „Dacia“, a făcut din «Viaţa Românească» o revistă pribeagă, iar din cele 16 coli gata tipărite de abia s’a putut aduna cite o coală de probă, pentru a servi retipăririi grabnice în vre-un atelier bucureştean. Cînd se va reîntoarce de acolo, vom privi-o miraţi, vom recunoaşte-o anevoie ; ni se va părea că are un aer ciudat, neobişnuit; poate va veni cu o înfăţişare nouă, pretenţioasă— făcînd aşa puţintel, pe grozava, pe parvenita,—mirosind a... Capitală , agitată, vioaie, războinică. Mai ştii! ...Ce stupid lucru, focul! Ne minunăm că a putut fi slăvit şi idealizat de către poeţii tuturor veacurilor,pentru puterea lui de a nimici, pentru darul lui de a păgubi pe om... Stupid, cînd distruge vieţi, dar şi cînd risipeşte fără urmă pagini de muncă şi de gîndire din care — datorită vremilor grele—multe nu vor mai revedea lumina publicităţii, nici epoca de entuziasm în care s’au născut. In jumătate de ceas, ne spun informa ţiile de gazete—ori chiar în mai puţin, incendiul a mistuit mii şi mii de, volume preţioase. Proză tipărităde Brătescu-Voineşti, Galaction, Hogaş, Patraşcanu, versuri de Rernbach, Anghel, Iosif, Stavri, Codreanu ; studii de Philipide, Ibrăileanu, I. Botez, Al. Nour, vorbim de volume editate, fără a pomeni de colecţiile de revistă, în ale cărei pagini s’au perindat sute de scriitori. Stupid lucru in adevăr! Un intelectual ne povestia că, aflînd despre incendiu, eruditul academician Al. Filipide a exclamat cu revoltă : — „Atîta muncă omenească—pierdută prin o singură clipă de nesocotinţă. Se poate ?“ ...le jieate, fireşte că se poate. Elelemertt hoţesc pijh excelenţă, focul este forma irtconştienţei supreme in natură şi are veşnica menire de a sfida raţiunea. Pline de cărţi erau şi depozitele librăriei «Dacia», lipite de ale «Vieţei Romineşti». Cărţi de ştiinţă, de istorie, de literatură,—tot aceiaşi şi tot ireparabilă e pierderea. Am avut senzaţia ireparabilului, pe care o ai pe pragul unei imbătriniri neaşteptate. Cel din urmă stoc de „Lirice“—versuri ale tinereţei— s’a întovărăşit cu atîtea alte volume mult mai preţioase şi mai căutate. Flacăra nimicitoare ,n’a ales, ce e bun de ce e mediocru, ci a strîns ce-a găsit—şi vechiu şi nou, intr’o obştească îmbrăţişare. Vise trăite—dormiţi de apururi in urna unde doarme cenuşa citor amintiri şi cîtor străduinţi ale altora, mai bătrlni şi mai tineri. Rămas bun vă zic pentru totdeauna paginelor mistuite ca visurile însăşi! ttmttoni .... .«...»s&ÄS® —— ld Se ştie ,,«& părerea multora a cauzelor ruperei raporturilor dintre d-nii Ionel Brătianu şi conducătorii unlunei federaliste era că această ruptură se datoreşte relizUtui d-lui Ionel B*fttl&nu de a permite trecerea duşilor prin Romînia. Or, ziarele publică acum o notă din Petrograd prin care guvernul rus dezminte că ar fi cerut vr’o dată autorizarea pentru trecerea trupelor sale prin fromînia« SS Corespondentul hosirii din Capitălă ne arată că ieri după amează au circulat în Capitală zvonurile cele mai diferite despre cele ce se petrec In Grecia. Adevărul ie însă că din Atena n’a sosit nici o ştire şi că totul se reduce la o telegramă din Viena cum că parlamentul grec n’ar fi voit să confirme prin votul lui concepţia guvernului despre rostul tratatului de alianţă sîrbogreacă. SS Un profesor universitar sosit ieri din Bucureşti spunea că, după cite ştie, d. Maiorescu era decis să consilieze pe rege, la ultima audienţă, să schimbe caracterul politicei sale, intrucit fostul preşedinte de consiliu a căpătat impresia că Germania va fi învinsă. Corespondentul nostru din Capitală se crede în măsură de a afirma că ştirea, aşa prezentată, nu corespunde adevărului. Din contra, iniţiaţii cred a şti că d. Maiorescu are ferma credinţă că puterile centrale au şi învins, sunt învingătoare şi că în acest sens va fi consiliul ce-şi va permitesă-l adreseze coroanei. SS D, inspector financiar Osinceanu din Capitală, a sosit astăzi în Iaşi, in inspecţie la fabricele de spirt şi bere din localitate. SS D. Alex. Popescu funcţionar la căile ferate, a fost avansat, pe ziua de 15 Octombrie c, impiegat de birou în gara locală. SS Intre articolelecoloniale curente ceaiul a ajuns a se vinde cu preţuri exorbitante. SS D. dr. Dr. Misir, medicul dispărţirei a IV-a suplineşte şi pe medicul dispărţirei a V-a care e concentrat. SS D-ra Setlacek, o distinsă absolventă a şcoalei „Reuniunea Femeilor Române“ a fost angajată ajutoare de maestră la şcoala profesională „Steaua“. SS Revista „Viaţa Românească“ va apărea peste vr’o zece zile, un triplu exemplar, complect retipărită intr’un atelier tipografic din Capitală. SS Teatrul Naţional.—Slmbătă, 17 curi rent Îşi deschideteatrul iaşan porţile ,18 repertorul bardului de la Mirceati, lna figurarea stagiunii se face cu „Ovidiu“, Duminică în Matineu „Fântîna Blandadei“, iar seara „Ovidiu“ pentru a doua oară. La acest festival pentru comemorarea lui Alexandri, va da concursul marele nostru artist, Nottara care va juca pe Iuliu Cezar şi pe Horaţiu, roluri create de el, imediat după scrierea acestor piese, când autorul a spus, după reprezentaţie, următoarele : „Maestre,prin admirabila ta interpretare, mi-ai ridicat piesele mele“; Hifectogoreie cfe vor vrrita Sânt umitătoarele; Joi 22 Oct. „Fetiţa“ Slmbătă 24 ,înfumuraţii“, Duminică 20 ,,Qnoarba“ (matineu) «Fetiţa» (seara), joi 29 „Inmumuraţii“, Sîmubătă 31 „Papa Leboflava“, Duminică 1 Noembrie^ (matineu) „Zorile“ şi «Ziua Dochiei“, (seara) «Toto», joi 5 „Să ne despărţim“,,Slmbătă % „O aventură frumoasă“, Duminică ,8 .(matineu) «Fiul din America», (seara), „Papa Lebonard“, Joi 12 «Gustul Vidului», Simbătă 14 „Douloureuse“, Duminică 15 „Să ne despărţim“. La deschiderea stagiunii a fost invitat să asiste d. ministru Duca. . îli i i i ■ - • ’Jir ,m S3 unirea educatoarelor române va tinea, Joi 15 Oct. orele 4 din zi, la şcoala secundară «Oltea Doamna“, şăzătoare de lucru pentru armată. Dorinţa societăţii este de a confecţiona încălţăminte călduroasă pentru soldaţi, după cîteva modeluri căpătate din Germania, foarte practice şi economicoase; este însă mare lipsă de material. De acela, societatea roagă pe doaf flanele bogate dîn acest oraş să procure de pe la magaziile de utide cumpără d-ldf, resturi de materialuri de lină, şi anume: flanelă, molotoin, tricot, postav sau orice altă stofă de lînă moaie — de orice culoare , bucăţi şi de un sfert de, metru supt bune, ba chiar şMŞiniţe de: 12—la centimetri lăţime, încă pot servi. Societatea mai roagă pe toate bunele gospodine din oraş să trimeată vechituri; din materialurile enumerate mai sus, la coala secundară. «Oltea Doamnă», str. Buzelor, 6. 55 Toţi magazinerii gărei locale, au fost înştiinţaţi, că s’a interzis comercianţilor angrosişti de manufactură de a-şi mai transporta mărfurile din localitate, afară de acei care vor avea o autorizaţiune specială a inspecţiunei de mişcare. SS In chestiunea locuinţelor eftine, despre care d. Savul, şeful serviciului tehnic al comunei, a prezentat un memoriu d-lui primar, suntem informaţi că lucrurile nu se vor putea pline în practică decit după liniştirea evenimentelor extermne. SS. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, a sosit în localitate, aseară cu trenul de 3l luni. 35 In urma ordinului prin care contigentul clasei 1913 urma să treacă In concediu pe ziua de I Noertlb. 1915, aseară a sosit un ordin telegrafic la regimentul 13 Infanterie, în sensul că oamenii contigentului de care vorbim să fie trimiși în concediu în serii de cite 40 zile. SS Primăria a făcut cunoscutinspecţiunei a 6-a de mişcare că a dat autorizare pentru a transporta pe căile ferate în ţară: Morei Diamant 3 vagoane făină de grîu la Buzău ; morei Klepper 2 vagoane cu făină de grîu la Fălticeni; un vagon cu făină de popuşoi d-lui Atanasiu la Galaţi şi 10 vagoane cu floarea soarelui pentru fabricarea uleiului d-lui Dinerman. Aceste transporturi se vor face sub supravegherea delegatului comunei la magazia gărei. SS La Facultatea de medicină a continuat ori concursul pentru clinica oftalmologică După prînz a avut Ioc Colegviul, la care au participat toţi candidaţii. Multă lume asistă, urmărind cu o vie atenţiune în special pe d-na dr. Puşcariu, fiind prima femeie care concurează pentru o catedră universitară. D-na dr. Puşcariu a dovedit cunoştinţi profunde şi a fost magistrală în expunere. D. dr. Popovici unul dintre candidaţi, find concentrat, a voit să se retragă de la concurs însă a revenit în urmă. Azi are loc lecţia practică, cu un unic subiect pentru toţi candidaţii. ■ La ferma „Păcurari“ a d-lui Al. Badareu se află de vînzare diferite calităţi de vinuri vechi şi noul. Vînzarea se face în cantităţi începînd dela 50 decalitri în sus. Doctorul Hortolomei și-a reluat ocupaţiunile. Consultaţii 1—3 p. mn. Strada Cuza-Voda 42 tor. sc. Ml