Opinia, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 2581-2606)

1915-10-14 / nr. 2592

AB0MAJWENTE 20 lei tO tel A «Intimi* ti it țiu : Ti»cgrent.­K. «©1*1* «*, !»■»,*• AWUWTUW Ud rând pag. 1B, 50 b.­­ . . rv.40 direcţiunea unui Comitet itet Anul Xil-HN©. 15» i - Mercur! 14 Octombrie 1916 Comercianţii şi scumpetea întrunirea de la Camera de comerţ din Iaşi Duminecă, 4 octombrie a. c., a a­­­­vut loc o întrunire la Camera de comerţ din Iaşi, pentru a se cerceta cam­ sunt cauzele scumpetei şi a scumpirei mărfu­rilor, ca apoi să se ia măsuri pentru oxte­­nirea nu numai a articolelor de alimen­tare, dar a tuturor mărfurilor ,în genere. La întrunire a participat şi primarul Ia­şului, astfel că lumea comercială, dar mai cu seamă consumatorii, s’au aşteptat la discuţiuni serioase şi rezultate care să ducă la oftenirea tuturor mărfurilor ca comerţul să respire uşurat de povara scumpirei, iar pungile consumatorilor să fie uşurate cumpărînd mărfurile mai eî­­tine mîine, fiind scumpe, peste măsură de scumpe astăzi. Din discuţiile urmate la acea întrunire, noi nu vedem partea serioasă, care ma­­car pe departe ar tinde la realizarea scopului ce se urmărea. S’a făcut con­statarea că angrosiştii şi fabricanţii n’au asistat la acea întrunire, fără a se cer­ceta cauzele acelei abţineri; se vede că se ştia de mai înainte cari vor fi rezul­tatele. D. Primar a evidenţiat rolul său de părinte al oraşului şi datoria ce are a se îngriji de buna stare a locuitorilor a­­cestui oraş. Dacă avem ceva de obiectat d-lui primar este nemulţumirea noastră, că d-sa n’a accentuat destul de lămurit dacă a părăsit ideia a suprima pe comer­cianţii oraşului nemai făcînd din autori­tatea comunală un neguţitor detailist care să vindă zahar direct la consumatori, sau negustor engrosist de făină, cu profit în­semnat, în loc să ofere făina brutarilor cu preț scăzut pentru a se efteni pâinea, acest articol de primă necesitate. Profi­tul realizat de Primărie din vînzarea făinei, este faptă de angrosist, pe care-i cali­fică de lacomi şi exploatatori şi iu con­tra cărora tinde să ia măsuri legale şi severe pentru a înfrăna lăcomia. Sperăm că d. Primar, care nutreşte idei n­oi, va inaugura era, ca comuna să se achite de datoria ce are a ajuta toate clasele sociale ce alcătuesc populaţia a­­cestui oraş, toate avînd dreptul la pro­tecţia şi concursul legilor, iar nu permi­­ţînd în prezenţa sa, a se denunţa opiniei publice ca exploatatori o parte dintre comercianţii oraşului, expunîndu-i fără temeiu, credem noi, dispreţului public şi poate la un popor cu alt temperament, chiar vendetei publice. In întrunire s’a ridicat o voce în nota justă a situaţiei date prin care trecem, acea a tînărului comerciant Constanţius, care ne-a spus că nu e uşor a da soluţii în chestii aşa de deficile cum sunt situa­ţiile create prin războiu, cînd nu mai e­­xistă circulaţiune şi ce e mai deficit nu mai există riguros , vorbind, nici o sigu­ranţă în viaţa noastră fizică sau econo­mică. Că mergem spre un dezastru econo­­mic nu mai rămîne îndoială; datoria tu­turor este insă a pune umărul şi capul pentru a-1 micşora, a-1 îndulci. Întrunirea s’a sfârşit prin numire de comisiuni care să cerceteze, care să constate, ce ? Că e scump ? Aceasta o ştie şi o simte toată lumea. Comisiunile au stabilit misiunea lor, care e amîna­­rea pentru alte timpuri mai bune, cînd rezolvirea problemei, se va putea face şi de la sine, nu numai prin concepţia şi puterea omului. Mărturisim că ne pare rău că întrunirea a dat aşa slab rezultat, mai cu samă că ea s’a ţinut în localul Camerei de Comerţ şi sub preşedinţia preşedintelui acelei Camere. Se putea să fie mai bine. Chestia e mare, e deficilă e drept, dar nu cu comisiuni se rezolvă astfel de chestii, nici cu acuzaţiuni de la clasă la clasă comercială. S’au adus acuzaţiuni comercianţilor an­grosişti şi industriaşilor că n’au participat la întrunire. Acuzaţiuni nejustificate, pen­tru că omul care să respectă nu poate participa la o întrunire, fie ea chiar in localul Camerei de comerţ pentru a as­culta acuzaţiuni şi calificative ce i se gra­tifică pe atît de nedrepte şi de neproprii cu demnitatea şi dreptatea lui. Se ştia de mai înainte că întrunirea se va invărti în cercul viţios al acuzării an­grosiştilor pentru toate ne­ajunsurile, pen­tru toate relele începînd de la declararea războiului şi cari vor creşte încă, dacă războiul va mai dura, pină la încheierea păcii. E uşor a se acuza băncile de credit ce avem şi mulţumită concursului cărora, economia noastră naţională a luat aşa mare dezvoltare. E uşor a se acuza comercianţii noştri de en gros, cari fac fala ţării în rapor­turile noastre comerciale internaţionale ajunse la dezvoltarea de astăzi. E uşor a acuza industriile ce avem care au însufleţit în bună parte producţia noastră agricolă creind un izvor important de traiu pentru o numeroasă clasă de lucră­tori, care a ridicat valoarea păr­intului şi a bogăţiilor ascunse in el şi văzute pe suprafaţa lui. Regretăm că nu e tot atît de uşor ca cererea unui morator şi restabilirea cre­ditului, creşterea normată a producţiunei industriale, restabilirea circulaţiunii, rea­ducerea la activitate a capitalurilor re­trase de prin bănci din cauza panicei pro­vocate de războiu, capitaluri cari înmul­ţise numerarul şi deci eftinise banul­­ împingîndul cătră activitatea­­economică­­ provocind creşterea producţiiarei şi impli­cit eftenirea mărfurilor. Dacă ştirile ce fie vin de pe noul cîmp de luptă dintre Bulgari şi Sirbi se ade­veresc, dăcă, adică, s’a întrerupt circu­laţia economică prin Salonic şi dacă gră­­nele noastre fiu pot recăpăta calea ex­portului, ori­ cine îşi poate închipui de scumpetea ce va fi în Viitor, cînd vor lipsi banii, cari contribue m­ult la ofteni­­re, căci nu numai lipsa producţiunei, dar şi lipsa banilor scumpeşte traiul. Măsuri de Îndreptare pentru moment sunt imposibile. Ceea ce se poate face este îndulcirea. Sarcina e a guvernului. Numai el are chemarea să intervină atît pe cit poate In Situaţia de astăzi, folosin­­du-se de nevoile de aprovizionare a sta­telor, cari au nevoe de produsele noastre agricole şi miniere. Prin legi şi regulamente nu se poate combate scumpetea cînd predomină lipsa. G. D. Şerbai» Dunărea liberă Iată în ce termen! 'oficiosul gu­vernului nostru anunţă apropia­ta liberă navigaţie ,pe Dunăre. «Tekla a fost ocupată de austrii germani. Ocuparea acestei tocali­­tăţi apropie incontestabil pe Im­periali de obiectivul principal al întreprindere! Solr, acel de a în­tinde mina bulgarilor. Evenimen­tul nu pe&t© intîrziu să se pro­ducă. 9a o chestie de zile, poate chiar de cîte­va ceasuri. Se pbăte chiar pune întrebarea dară, oda­tă acest scop atins, austro-germa­nii vor mai continua sforţarea lor pentru a pune stăpînire ţi pe Serbia occidentală. încă puţin şi Dunărea va fi liberă pe tot lungul frontierei sîrbeţti. Pescuitul minelor se efectuează cu celeritate. Un vapor rus, care a încercat să se opuie, a fost re­pede descoperit de aviatorii aus­triac­ şi a trebuit să-ţi caute sal­varea în fugă. Dacă un obstacol neprevăzut nu survine, dacă aliaţii nu se gră­besc a interveni, ţiepurile aus­triece, încărcate cu muniţiuni ţi arme vor acosta în curând la Vit­in şi Itusciuk ». In ast­fel de termeni anunţă oficiosul guvernului nostru libera circulaţie pe­­Dunăre cînd se ţtie că pentru noi chestiunea aceasta prezintă atîta importanţă. Prin faptul acestei libere cir­­culaţiuni marea chestiune a tranzitului muniţiilor, îţi pierde orice însemnătate, iar pe de altă parte, libera navigaţie renaşte speranţele agricultorilor noştri în zile mai bune. Note Răzleţe Jale şi cîntec. Isprăvile Consiliului Comunal din Ca­pitală sunt uimitoare. Ziarele din Bu­cureşti ne aduc ştirea îmbucurătoare că s’a constituit orchestra municipală. Pri­mul concert va avea loc la 18 Octombrie. Clnd scarlatina bintue cu furie sece­­rlnd tinerele vlăstare, cînd străzile sunt în cea mai mizerabilă stare, cînd de­pozitele de necurăţenii stagnează cu lunile — pot avea vre-o altă grijă edilii Capitalei ? Şi dacă s’au închis şcolile din cauza epidemiilor, dacă se aude bubuitul tu­nului la graniţele noastre, dacă de la scumpetea crescîndă a alimentelor pînă la foamete nu-i decît un pas, dacă chiriile se scumpesc din ce în ce şi va fi poate nevoit saracul să doarmă pe stradă — bine că avem orchestra muni­cipală. Fericită ţară — nu-i aşa ? — lumea h­ i­v , fel mur piere Şi edilii cîntă din flaşnetă. Aceasta ne aduce aminte de o întim­­plare lugubră in timpul îngrozitorului cutremur de pămînt din Avezzano. Se ştie că acest cataclizm a costat viaţa a mii de oameni. In timpul clnd victimele fură scoase de sub dărâmături, se auzia din etajul unei case care ameninţa şi ea să cadă, o puternică voce de tenor. Lucrătorii şi soldaţii, însărcinaţi cu macabra ocupaţie, se mirau la auzul cîntecului. Atîta durere, atîta jale şi cine oare să se gîndească macar la o secundă de veselie. Ce era insă ? De chinuri şi durere, nenorocitul care cîntă îşi perduse minţile. Dar consilierii comunali ai Capitalei, n'au ce pierde... Comptabilul societatei Gutenberg­ din Bucureşti, a fost descoperit că a trecut in registre salarul medicului de două ori. Dacă omul a învăţat compta­­bilitatea dublă...* * * Anglia a pu­s taxă de import pe pă­lării de dame. Pînă acuma dările erau calculate pe cap de om, acuma vor fi taxate şi pe cap de fem­ei. II au femeile destul pe capul iar. *** La Viena a fost arestat fabricantul Adolf Neuron pentru că a furnizat in­tendenţei cizme rele. Sunt ei corecţi mai toţi furnizorii pe aceste vremuri, — ciz­marii mai cu seamă te’ncalţă la sigur... * * * Trupele debarcate la Salonic tot aș­teaptă ordin de plecare pe timpul de luptă. Comandantul lor generalul Sarail ar preferi să iee drumul spre Constan­­tinopole, la saraiu... Dacă incendiul de alaltăeri cuprindea și Hotelul Europa, am­ fi avut o a doua Europă în flăcări. * Flota engleză e ascunsă, şede în tufă şi nu suflă. E lucru mare pentru o aşa forţă navală să dee navală asupra ini­micului ? .. «s «•api'ív^k.'ara * * & STRUNA ZILEI Chimie. Gheorghe Plumb a fost prins pe cînd fura 700 lei... Informație. Potrivirea e cam rară. Căci gazetele nu mint: Gheorghe Plumb alaltă-seară A fost prins furind... argint. .. OAMENI ŞI LUCRURI ,Viaţa Românească" Cine a vorbit mai puţin de marea re­vistă iaşană, sunt ziarele iaşane. Lucru firesc... Activitatea ei, existenţa ei, se desfăşura calea, în mijlocul nostru, aproa­pe de noi, nepretenţioasă, directă ; ne-am obişnuit să vedem apărînd lună după lu­nă, volum după volum,—pînă cînd ni s’a părut ,­fenomenul apariţiei regulate ceva fatal, ceva uşor, ceva comun, ceva în­născut atmosferei iaşane şi care se în­trupează fără muncă, fără sforţări, fără jertfe. Dar iată că după aproape zece ani de existenţă, vom avea un număr al publi­­caţiunii iaşane tipărit la Bucureşti. Focul care a consumat atelierele şi depozitele tipografiei „Dacia“, a făcut din «Viaţa Românească» o revistă pribeagă, iar din cele 16 coli gata tipărite de abia s’a putut aduna cite o coală de probă, pen­tru a servi retipăririi grabnice în vre-un atelier bucureştean. Cînd se va reîntoar­ce de acolo, vom privi-o miraţi, vom re­­cunoaşte-o anevoie ; ni se va părea că are un aer ciudat, neobişnuit; poate va veni cu o înfăţişare nouă, pretenţioasă— făcînd aşa puţintel, pe grozava, pe par­venita,—mirosind a... Capitală , agitată, vioaie, războinică. Mai ştii! ...Ce stupid lucru, focul! Ne minunăm că a putut fi slăvit şi idealizat de către poeţii tuturor veacurilor,­pentru puterea lui de a nimici, pentru darul lui de a pă­gubi pe om... Stupid, cînd distruge vieţi, dar şi cînd risipeşte fără urmă pagini de muncă şi de gîndire din care — datorită vremilor grele—multe nu vor mai revedea lumina publicităţii, nici epoca de entuziasm în care s’au născut. In jumătate de ceas, ne spun informa­ ţiile de gazete—ori chiar în mai puţin, incendiul a mistuit mii şi mii de, volume preţioase. Proză tipărită­­de Brătescu-Voi­­neşti, Galaction, Hogaş, Patraşcanu, ver­suri de Rernbach, Anghel, Iosif, Stavri, Codreanu ; studii de Philipide, Ibrăileanu, I. Botez, Al. Nour, vorbim de volume editate, fără a pomeni de colecţiile de revistă, în ale cărei pagini s’au perindat sute de scriitori. Stupid lucru in adevăr! Un intelectual ne povestia că, aflînd des­pre incendiu, eruditul academician Al. Filipide a exclamat cu revoltă : — „Atîta muncă omenească—pierdută prin o singură clipă de nesocotinţă. Se poate­­ ?“ .­..le jieate, fireşte că se poate. Ele­­lemertt hoţesc pijh excelenţă, focul este forma irtconştienţei supreme in natură şi are veşnica menire de a sfida raţiunea. Pline de cărţi erau şi depozitele libră­riei «Dacia», lipite de ale «Vieţei Ro­­mineşti». Cărţi de ştiinţă, de istorie, de literatură,—tot aceiaşi şi tot ireparabilă e pierderea. Am avut senzaţia irepara­bilului, pe care o ai pe pragul unei im­­bătriniri neaşteptate. Cel din urmă stoc de „Lirice“—versuri ale tinereţei—­ s’a în­tovărăşit cu atîtea alte volume mult mai preţioase şi mai căutate. Flacăra nimici­toare ,n’a ales, ce e bun de ce e medio­cru­, ci a strîns ce-a găsit—şi vechiu şi nou, intr’o obştească îmbrăţişare. Vise trăite—dormiţi de apururi in urna unde doarme cenuşa citor amintiri şi cîtor străduinţi ale altora, mai bătrlni şi mai tineri. Rămas bun vă zic pentru totdea­una paginelor mistuite ca visurile însă­şi!­ ttmttoni .... .«­..­.»s&ÄS® —— ld Se ştie ,,«& părerea multora a cauzelor ruperei rapor­turilor dintre d-nii Ionel Brătianu şi conducătorii un­lunei federa­liste era că aceas­tă ruptură se datoreşte relizUtu­i d-lui Ionel B*fttl&nu de a permite trecerea duşilor prin Romînia. Or, ziarele publică acum o notă din Petrograd prin care guvernul rus dezminte că ar fi cerut vr’o dată autorizarea pentru trecerea trupelor sale prin fromînia« SS Corespondentul hosirii din Capi­­tălă ne arată că ieri după amează au circulat în Capitală zvonurile cele mai diferite despre cele ce se petrec In Gre­­cia. Adevărul ie însă că din Atena n’a so­sit nici o ştire şi că totul se reduce la o telegramă din Viena cum că parla­mentul grec n’ar fi voit să confirme prin votul lui concepţia guvernului des­pre rostul tratatului de alianţă sîrbo­­greacă. SS Un profesor universitar sosit ieri din Bucureşti spunea că, după cite ştie, d. Maiorescu era decis să consilieze pe rege, la ultima audienţă, să schimbe caracterul politicei sale, intru­cit fostul preşedinte de consiliu a căpătat impresia că Germania va fi învinsă. Corespondentul nostru din Capitală se crede în măsură de a afirma că ştirea, aşa prezentată, nu corespunde adevăru­lui. Din contra, iniţiaţii cred a şti că d. Maiorescu are ferma credinţă că pu­terile centrale au şi învins, sunt învingă­toare şi că în acest sens va fi consiliul ce-şi va permite­­să-l adreseze coroanei. SS D, inspector financiar Osinceanu din Capitală, a sosit astăzi în Iaşi, in in­specţie la fabricele de spirt şi bere din localitate. SS D. Alex. Popescu funcţionar la căile ferate, a fost avansat, pe ziua de 15 Octombrie c, impiegat de birou în ga­ra locală. SS Intre articolele­­coloniale curente ceaiul a ajuns a se vinde cu preţuri e­­xorbitante. SS D. dr. Dr. Misir, medicul dispărţi­­rei a IV-a suplineşte şi pe medicul dis­­părţirei a V-a care e concentrat. SS D-ra Setlacek, o distinsă absolventă a şcoalei „Reuniunea Femeilor Române“ a fost angajată ajutoare de maestră la şcoala profesională „Steaua“. SS Revista „Viaţa Românească“ va a­­părea peste vr’o zece zile, un triplu e­­xemplar, complect retipărită intr’un ate­lier tipografic din Capitală. SS Teatrul Naţional.—Slmbătă, 17 curi rent Îşi deschide­­teatrul iaşan porţile ,18 repertorul bardului de la Mirceati, lna f­i­gurarea stagiunii se face cu „Ovidiu“, Duminică în Matineu „Fântîna Blanda­­dei“, iar seara „Ovidiu“ pentru a doua oară. La acest festival pentru comemo­rarea lui Alexandri, va da concursul ma­rele nostru artist, Nottara care va juca pe Iuliu Cezar şi pe Horaţiu, roluri cre­ate de el, imediat după scrierea acestor piese, când autorul­­ a spus, după repre­zentaţie, următoarele : „Maestre,­prin ad­mirabila ta interpretare, mi-ai ridicat pie­sele mele“; Hifectogoreie cfe vor vrrita Sânt u­m­ităt­­oarele; Joi 22 Oct. „Fetiţa“ Slmbătă 24 ,înfumuraţii“, Duminică 20 ,,Qnoarba“ (matineu) «Fetiţa» (seara), joi 29 „Inmu­muraţii“, Sîmu­bătă 31 „­Papa Leboflava“, Duminică 1 Noembrie^ (matineu) „Zorile“ şi «Ziua Dochiei“, (seara) «Toto», joi 5 „Să ne despărţim“,,Slmbătă % „O­ aven­tură frumoasă“, Duminică ,8 .(matineu) «Fiul din­­ America», (seara), „Papa Le­­bonard“, Joi 12 «Gustul Vidului»,­ Sim­­bătă 14 „Douloureuse“, Duminică 15 „Să ne despărţim“. La deschiderea stagiunii a fost invitat să asiste d. ministru Duca. . îl­i i i i ■ - • ’Jir ,m S3 unirea educatoarelor române va tinea, Joi 15 Oct. orele 4 din zi, la şcoala secundară «Oltea Doamna“, şăzătoare de lucru pentru armată. Dorinţa societăţii este de a confecţiona încălţăminte călduroasă pentru soldaţi, după cîteva modeluri căpătate din Ger­mania, foarte practice şi economicoase; este însă mare lipsă de material. De acela, societatea roagă pe doaf fla­nele bogate dîn acest oraş să procure de pe la magaziile d­e utide cu­mpără d-ldf, resturi de materialuri de lină, şi anume: flanelă, molotoin, tricot, postav sau orice altă stofă de lînă moaie — de orice cu­loare , bucăţi şi de un sfert de, metru supt bune, ba chiar şMŞiniţe de: 12—la centi­metri lăţime, încă pot servi. Societatea mai roagă pe toate bunele gospodine din oraş să trim­eată vechituri; din materialurile enumerate mai sus, la coala secundară. «Oltea Doamnă», str. Buzelor, 6. 55 Toţi magazinerii gărei locale, au fost înştiinţaţi, că s’a interzis comercian­ţilor angrosişti de manufactură de a-şi mai transporta mărfurile din localitate, a­­fară de acei care vor avea o autoriza­­ţiune specială a inspecţiunei de mişcare. SS In chestiunea locuinţelor eftine, des­pre care d. Savul, şeful serviciului tehnic al comunei, a prezentat un memoriu d-lui primar­, suntem informaţi că lucrurile nu se vor putea pline în practică de­cit după liniştirea evenimentelor extermne. SS­­. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, a sosit în localitate, aseară cu trenul de 3l luni. 35 In urma ordinului prin care con­­tigentul clasei 1913 urma să treacă In concediu pe ziua de I Noertlb. 1915, aseară a sosit un ordin telegrafic la re­­gimentul 13 Infanterie, în sensul că oamenii contigentului de care vorbim să fie trimiși în concediu în serii de cite 40 zile. SS Primăria a făcut cunoscut­­inspec­­ţiunei a 6-a de mişcare că a dat autori­zare pentru a transporta pe căile ferate în ţară: Morei Diamant 3 vagoane făină de grîu la Buzău ; morei Klepper 2 va­goane cu făină de grîu la Fălticeni; un vagon cu făină de popuşoi d-lui Atanasiu la Galaţi şi 10 vagoane cu floarea soa­relui pentru fabricarea uleiului d-lui Dinerman. Aceste transporturi se vor face sub supravegherea delegatului co­munei la magazia gărei. SS La Facultatea de medicină a conti­nuat ori concursul pentru clinica oftal­­mologică După prînz a avut Ioc Coleg­­viul, la care au participat toţi candidaţii. Multă lume asistă, urmărind cu o vie a­­tenţiune în special pe d-na dr. Puşcariu, fiind prima femeie care concurează pen­tru o catedră universitară. D-na dr. Puş­cariu a dovedit cunoştinţi profunde şi a fost magistrală în expunere. D. dr. Popovici unul dintre candidaţi, find concentrat, a voit să se retragă de la concurs însă a revenit în urmă. Azi are loc lecţia practică, cu un unic subiect pentru toţi candidaţii. ■­ La ferma „Păcurari“ a d-lui Al. Badareu se află de vînzare dife­rite calităţi de vinuri vechi şi noul. Vînzarea se face în cantităţi înce­­pînd dela 50 decalitri în sus.­­ Doctorul Hortolomei și-a re­luat ocupaţiunile. Consultaţii 1—3 p. mn. Strada Cuza-Voda 42 tor. sc. Ml

Next