Opinia, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 2607-2630)
1915-11-27 / nr. 2628
A BUJRA MENT. Lipsi piti si se impilea fi initial Azistăm la o lipsă deplina foarta pronunţată care a provocat aglomerări pa la brutării, unde s’au strivit oameni, femei şi copii în lupta pentru a obţinea pîinea necesară a îndulci amarul vieţei, provocat de foame. Tie care se întreabă cu îngrijorare, care să fie cauza lipsei de pline, după cum se întreabă, care să fie cauza lipsei de lemne şi a scumpirei excesive a lemnelor pentru foc. Scumpetea şi lipsa obiectelor da alimentare, pe lîngă a acelora necesara omului, se face din ca în ce maai mult simţită şi nu e greu de prevăzut, că vom îndura neajunsuri mai mari, mai pronunțate încă, pe măsură ce războiul se va întinde, pe măsură ce războiul se apropie de noi, pentru ca lipsa să fie penibilă, cînd războiul ne va cuprinde, ca voia sau fără voia noastră. E aproape un an trecut descind stat și comune, au aplicat măsuri, ba facă măsuri excepţionale, contra scumpirei traiului. Toate însă n’au dat alt rezultat decit acela văzut şi simţit de toţi, că mărfurile se scumpesc, că mărfurile lipsesc, din cauza preţurilor fixate prin legile şi măsurile excepţionale şi că în fine autorităţile se văd nevoite a modifica tarifele maximale impuse, pentru că urcarea preţurilor se impune. Cine are cunoştinţe cit de reduse, asuprafluctuaţiilor în preţurile mărfurilor, în materie comercială, a văzut de la început că seria legilor şi a măsurilor excepţionale formează pur şi simplu paliative, cu menirea a încarca colecţia legilor, fără nici un efect practic şi de oarecare importanţă economică. Nici că se putea obţinea alt rezultat, pentru că temelia măsurilor excepţionale, a fost greşită. In materie comercială totul se razimă pe cei doi piloţi ai economiei politice . Ofertă şi cerere. Lăcomia comercianţilor mai puţin decît exploatarea fabricanţilor, sunt fraze de efect trecător, ca şi frazele sgomotoase în materie electorală. Preţurile mărfurilor ca şi ale efectelor publice se ridică şi scad după cursul burselor, ceasornicul între ofertă şi cerere. Oricît ar fi de lacomun neguţitor, oricît ar fi el de avid pentru cîştig, preţurile mărfurilor vor scădea dacă oferta va fi abundentă. Cartelările între fabricanţi, nu sunt decît opera concurenţei provocată de supra-plusul producţiunei,care reduce preţurile mărfurilor pănă la ruina industriaşilor şi sunt menite nu a exploata pe consumatori, ci a salva pe acţionari, a salva întreprinderile industriale, care au la rîndul lor o operă de îndeplinit în activitatea omenească. Să nu se creadă că în economia politică teoria aparţine domeniilor abstracte. In materie economică, teoria e fructul experienţelor şi cercetărilor profunde şi îndelungate. Ea se razimă pe practica faptelor şi fenomenelor din toate timpurile şi în toate împrejurările, petrecute atît în timpuri normale, cît şi în momente date cu varietatea fluctuaţiilor ce isvorăsc din bogăţia producţiunei, invasiunea capitalurilor şi geniul inventiv al omului. Nici chiar invenţiunea şi perfecţiunea n’au scăpat studiului ştiinţei care se numeşte economie politică. In cazul nostru. Autorul, sau autorii legei măsurilor excepţionale, au avut o singură ţintă. Infrînarea lăcomiei comercianţilor, doborîrea cartelărei industriaşilor. Nu s’a ocupat de joc de producţiune. Nu s’a ocupat de aprovizionare. Nu s’a ocupat de circulaţiune. Nu s’a ocupat de capital, de credit şi de siguranţa imagazionării mărfurilor. Aceste chestiuni fundamentala lăsate la o parte, pentru că rezolvarea lor prezintă adevăratul interes şi adevărata dificultate, ne găsim în starea de astăzi, stare de lucruri care mîine va fi mai dificilă, mai costisitoare şi mai dureroasă. S’a dovedit pînă la evidenţă că nu lăcomia comercianţilor, nici a industriaşilor a scumpit mărfurile, ci lipsa mărfurilor, scumpetea lor la locul de producţiune, imposibilitatea transporturilor, nesiguranţa aprovizionărilor. Cele cîteva cazuri izolate cînd un negustor a dosit ceapa, sau zaharul, nurezolvă problema. Aceste cazuri sunt tot fructul stărei generale. Lipsa mărfurilor, dificultatea aprovizionărei şi pe deasupra, preţurile impuse la desfacere, care nu corespund cu preţurile plătite la aprovizionare. Că negustorul trebue şi are dreptul la beneficii, la profit, din comerţul lui, nu se mai discută. Aceasta e stabilit şi recunoscut în toată lumea şi de toată lumea. Interesul este ca scumpetea să fie redusă, ca lumea consumatoare să aibă la dispoziţie necesarele traiului, necesarele vieţei. Sub acest raport ne-am înţeles, dar să vedem ceru? Am spus-o şi altă dată şi o repetăm. Ne trebuie producţiunea, ne trebue aprovizionarea pentru a ofteni preţul mărfurilor. Ne trebue libertatea vîncărei, pentru a combate dosirea şi lipsa mărfurilor. Brutarii nu fabrică pîinea, pentru că le lipseşte făina şi pentru că preţul de vinare al plinei nu corespunde cu preţul de cumpărere a fainei. Lemnele sunt scumpe, pentru că s’a urcat preţul pădurilor, s'a urcat costul transportului, s’a urcat costul sau plata tăeierilor de lemne. S’au urcat medicamentele, pentru că e suspendată aprovizionarea, iar taxarea medicamentelor nu corespunde cu coetul drogurilor. S’au urcat şi ce vor urca toate mărfurile la genere, pentru că s’a redus producţiunea, lipsesc lucrătorii, braţele fiind chemate la război. In ţările beligerante, braţele sunt chemate la concentrare In ţară la noi, capitalurile s'au retras din circulaţiune, creditul s’a suspendat. Statul In ce-l priveşte şi comunele la rlndul lor, alea măsuri urgente şi eficace, pentru a înlMul a provisionarea cu mărfuri crotnd depozite mari, ca preţuri eftine, pentru a alimenta comerţul pieţelor noastre. Preţuri maxime perpuse, impuse şi aplicate atuncea, cînd comerciantul va fi aprovizionat cu mărfuri de la depourile statului, sau comunelor. Iniţiativa privată să fie ajutată a Înmagazina mărfuri avînd libertatea vinzărei. Nu se angajează capitaluri la Întreprinderi care nu prezintă penibilitatea ciştigului, iar aprovizionările Înmulţite, nasc concurenţa şi produc ostenirea. Fixarea preţurilor pentru mărfuri este o măsură greşită care Împiedica operaţiile comerciale şi scumpeşte mărfurile, făcindu-le să fie dorite şi să lipsească consumaţiunei. Ne putem rezuma în cîteva cuvinte: înlesnirea aproviatoaliei şi a inmagazinărei mărfurilor, cu libertatea vinzărei. Iar deasupra tuturor creşterea producţiunei şi libertatea circulaţiunei. O. B. fsrkM 6. Tm Stillai in acţiune Zimral « ficţionelul » fi-e făcut apariţia — dovadă definitivă că cele cucţinute de « Opinie » sunt depilate afirmate« d. Toma Stelian nu va intra in minister. Vestul ministru de Justiţie a intrat, după cum se vede, in acţiune. Lucrul surprinzător mai cu seamă prin faptul că, din această cauză, dispare pîaă şi Începutul unei legende, ee tindea eă ee creeze. D. Toma Stelian începuee a a- V*a aluri 4 la Singen Stăteacu — lucrul ce de azi încolo nu va mal fi cu putinţă, fiindcă Eugen Stăteacu a'a ■eoa.gazete, n'a grupat nemulţumiri şi n’a întreprins acţiuni altele, decit acele cari purtau ştampila oficialităţii liberale. Profesia de credinţă, pusă în fruntea primului număr al «Naţionalalui», partiad iscălitura fostului ţilaistru de Justiţie liberal, au spans nimic prin ea insăşi. Spane iasă foarte mult prin ceea ce lasă să se înţeleagă. D. Stelian nu anunţă o disidenţă, ci se declară gata a servi partidul liberal, cu condiţia Îndeplinirea unei program, care nu este însă al guvernului liberal de astăzi. Cu alte cuvinte d. Stelian este nemulţumit de concepţia şi atitudinea d-lui Ionel Brătianu şi pretinde să impue partidului liberal un mod dea gîndi şi a fi, cu totul diferit de cel de azi. Temerară întreprindere! Acţiunea federalistă, în sinul partiduluiliberal, pe care şi-o propune să o desfăşoare diriguitorul « Naţionalului », nu va putea însă să nu găsească împotrivire în d. lenei Brătianu, sare sete despărţit astăzi de federalişti pe e chestre de modalitate, dar care pare a fi mai hotărît de cît oricînd să nu admită o diminuare a autorităţii sale de şef în partidul liberal. Din punctul de vedere al acţiunei federaliste, în genere, manifestarea d-lui Stellán, nu înseamnă mult, fiindcă lucrurile hotăritoare vor veni de la evenimente şi nu de la oameni. Acţiunea d-lui Stellán însă, de a impune anumite concepţiuni, în ce priveşte diriguirea partidului, este de mai înainte condemnată. Ar trebui ca partidul liberal să nu fie ceea ce este, ar trebui ca Brătienii să nu fie ceea ce sunt, pentru ca St. Stelian să poată reuşi în ceia ce şi-a propus. Iată de ce credinţa noastră este că, din toate sunctele de vedere, activitatea de la „Naţionalul“ este de mai înainte condamnată Şi faptele vor dovedi că am avut dreptate ! Ziarul oficios din localitate ne informează că primarul nostru a luat parte la o vinătoare. Desigur, vom avea carnea de epure mai eftină... * Cineva ne asigură că a văzut pe procurorul Rang foarte abătut. ...Desigur, o zi in care n'a bătut pe nimeni la parchet. * Cuzinski nu se putea să nu profite de actualităţile faimosului domn Rang. A şi anunţat pe afişul teatrului „procuror şi apaş*. Profesor’^* 'kiron. a donat liceului naţional un număr de cărţi de religie. Dacă n’am crede că ateul a vrut să scape de ele, tncă nu ne-am mira, rusofilii sunt pravoslavnici fără excepţie. * Trimisul farmaciştilor la Viena anunţă ştiri bune. ...Să ne aşteptăm deci la o... nouă urcare a tarifului? * S’a prezentat procurorul Rang, în persoană, la Cassaţie. Desigur ca să harangheze. Cînd colo, a fost arangiat de înalţii consilieri. * A participat la congresul agricultorilor şi d. Iliescu-Măciucă. — Trimis special pentru d. Costinescu, desigur. * Convocarea Dumei s’a amînat, mulţi deputaţi fiind incă reţinuţi in... Siberia. * Pentru că un clopotar a ascuns ceapă, e oare un cuvlnt ca gazetarii să... tragă clopotele şi să afle tot oraşul? OAMENI ŞI LUCRURI Ond împărăţii viseozii Drama lui Octavian Goga nu s’a jucat în oraşul nostru. Vestirea ei nu a produs vr’o mişcare deosebită, iar cassa teatrului s’a resimţit de indiferenţă. In acest timp însă Capitala alimentează sala teatrului naţional cu un public neobosit să asculte minunatele versuri ale artistului—scriitor Zaharia Bîrsan—tot un artist—scriitor e şi Vasile Leonescu, care n’a avut norocul să joace în „Domnul Notar". Vorbim de „Trandafirii Roşii", romantica lucrare apărută acum de curînd şi în volum, editura „Minervei" şi unul din marile succese ale stagiunii bucureştene. Şi acolo avem un Împărat, dar nu cinul ca acel care intîmpină preste tot surprinzător de simpatie în versurile lui D. Goga—din primul volum de“„Poezii“, — nici vreunul de felul acelora cari trimit acum milioane de oşteni în luptă. Ci un împărat de vise cari, gatajg de războiu în prima pagină : Aicea e hotarul, oştirea noastră aici ! De s’ar aţine bine, o mină de voinici. Putea-va să sfărîme oştirea duşmănoasă... Şi tot ce-i alb încoace, e ţara cea mănoasă Pe care o rîvneşte vecinul meu trufaş . Un blestemat din leagăn, un rău şi-un ucigaş, I Care-a răpus pe tat’său s’ajungă la domnie... 1 Albastră şi pustie Pieeşte pieptul ţării cu valuri d’ oţel, Nici paaărea nu poate a’ajungă prn'la el, De aci n’am nici-o grijă... din partea asta vraee, Treizeci de ani trăit-am în linişte şi pace, ne apare la sfîrşitul poemului—după atîtea romantice peripeţii, potolit şi trist, spunind unui Paznic : Dă-le slire Că s’a întins aşa de-odată un zăbranie peste fire C’a murit un om al ţării, al întregului pimînt! Să-l jelească toată ţara ca pe cel mai bun, mai sfănt... Spune-le să se re’ntoarcă de pe acuma... intr’o lună Că ’mpăratul plînge astăzi... nimeni nu se mai cunună. Da sigur, versul acesta de pa urmă e scris pentru zilele de acum, zile de amărăciune, chiar pentru noii împăraţi înecaţi în lacrimi, în faţa privelişte!—că atîţia mor şi nimănui dintre tinerii duşi, nu se mai cunună da cit «u moartea. iHmncthton. ----- niaNMijMBUM.sssrWlMNWi1 »■■■ 4 - INFORMAŢII M Se atribue d-lui M. Ferechy de următoarele declaraţiuni, făcut** zilele aceste In palatul de Juatiţie din Capitală unul om politic. — Nu se poate guvern naţional. Partidul liberal este destul de puternic pentru a rezolva grava problemă de astăzi. El are chiar datoria a’o facă eee — Dar dacă războiul izbucnește curînd ? — Nici o grijă. Războiul nostru nu va avea loc atît de curînd. II In conformitate cu votul consiliului comunal, d. Mărzescu a intervenit pe lângă guvern, de a prezintă un proect de lege, prin carese modifică legea împrumutului de două milioane acordate comunei Iaşi, de către d. Al. A. Badareu, fost ministru de lucrări publice, pentru facerea de străzi, în sensul ca din această sumă să se afecteze 300.000 lei care urmează a fi daţi societatei Unionbau, in virtutea hotărtrei comisiunei de arbitri. „ Situaţia externă devine tot mai clară. Atitudinea Greciei nu mai poate fi un obiect de îndoială şi presa Quadruplet a devenit din ce în ce mai ameninţătoare la adresa Statului elin. De cîteva zile, armatele bulgaro-germane vor trebui să treacă peteritoriul grec şi atunci orice echivoc va dispare. Se afirmă că guvernul grec a informat cabinetele aliaţilor că ajutorul Serbiei devenind inutil, prezenţa trupelor aliate la Salonic nu mai are nici o raţiune şi expune Grecia la pagube la care nimic nu o obligă SS Lefurile nu vor fi reduse.—S’a respîndit zvonul că prin noul budget se vor face însemnate reduceri la lefurile funcţionarilor publici. In această privinţă iată ce spune Viitorul, în numărul seu de astăzi: De cîtăva vreme unele ziare, dau la intervale foarte scurte, ştirea că ar fi vorba să se scadă, în viitorul buget, salariile funcţionarilor publici. Este şi aceasta una din ştirile de senzaţie pe care le publică aproape zilnic anumite gazete. Asupra acestei chestiuni d. Emil Costinescu, ministru de finanţe, ne autoriză să dăm cea mai formală dezminţire. Nici vorbă nu este măcar ca în viitorul budget al Statului să se facă vre-o reducere asupra salariilor funcţionarilor publici. Salariile tuturor slujbaşilor Statului, de orice categorie, vor rămîne intacte şi nu vor suferi nici cea mai mică reducere. Credem că această categorică desminţire este suficientă pentru a linişti pe funcţionarii publici şi a tăia scurt pentru totdeauna, pofta acelora cari răspîndesc asemenea ştiri». SS Sub titlul „In numele legii" un colaborator al „Libertăţii* publică astăzi un foarte caustic articol în chestiunea procurorului Rang. Autorul e un bun cunoscător al împrejurărilor în care s’a produs cunoscutul scandal la hotelul Binder. S3 Cazul de difterie constatat la liceul internat din Iaşi este absolut singurul ce s’a ivit. Faţă cu măsurile de izolare, ce s’au luat, este exclusă o lăţire a contagiunei, iar cursurile se fac în mod normal. SE La gara locală au început reţinerile de vagoane pentru exportul de vin. Intre primii înscrişi, se află Banca Iaşilor, cu 150 vagoane. SS Şcolare.D-na Lucreţia Constantinescu instit. la şc. de fete No. 1 din Iaşi a fost detaşată pe ziua prezentărei la post la şc. de băeţi No. 6 Iaşi la catedra d-lui Piepta, iar d-ra Aglaia Gheorghiu, suplinitoare la No. 6 băeţi trece în locul d-nei Constantinescu. — D. Victor Bogdan, normalist cu diplomă, a fost numit cu titlul provizoriu pe ziua de 1 Dec. la şc. din Sorea jud. laşi. — Pe ziua de 1 Decembrie s’a înfiinţat o şcoală nouă în cot. Huţani, jud Botoşani numindu-se ca învăţătoare d-ra S. Enăşescu. — Pe ziua de 1 Aprilie 1916 vor fi asimilaţi cu învăţătorii şi vor fi trecuţi în noul budget, toţi ajutorii-învăţători definitivi cărora li s’a făcut inspecţie specială în 1915 şi au fost notaţi bine la această inspecţie. — Pe ziua prezentărei la post, învăţ. Eugen D. Roată, a fost detaşat de la şc. din Pomîrla la şc. din Ciurea-*Iaşi în locul d-rei Elvira Florian, aflată în concediu. — D. Dănilă M. Const, normatist cu diplomă, a fost numit pe ziua de 15 Noembrie cu titlul provizoriu la şc. din Burdujeni No. 2. — Au fost transferaţi pe 1 Dec. a. c. d-ra Lucreţia V. Dumbravă de la Slivna —Covurlui la Băluşeni—Turbureni—Botoşani. D. Cristea Enani de la Negri- Poiana Iuraşc—Roman şi Ion Coteanu de la Negri-Cantişeni—Burki—Roman unul in locul altuia. — Au fost numiţi supl. pe 1 Dec. în jud. Iaşi: Preot N. Cososchi la Fintînele —Andrieşeni, d-ra Elena G. Fedeleş la Vîrîţi—Cepleniţa şi d-ra Maria Codrescu la Osoiu—Sineşti. — In ziua de 29 ibrie, ora 10 a. m. la comisia disciplinară din Iaşi, se va judeca procesul învăţ. Zamfir Carp de la şc. din Dulceşti, jud. Roman. — D. Victor Bantaş, normalist cu diplomă, a fost numit cu titlul provizoriu la şc. din Bivolari—Iaşi şi detaşat pe aceiaşi zi la şc. din Dădeşti—Buznea— Iaşi. — D-ra Eira Dimitriu învăţ, a fost transf. pe 15 Noembrie de la Tansa la Suhuleţ, ambele în jud. Vaslui. — D. Vasilichioaei cu diplomă de învăţător, a fost numit cu titlul provizoriu la Şendriceni—Cobîla, jud. Dorohoi. — Pe ziua de 1 Aprilie 1916 îşi vor regula drepturile la pensie, din jud Iaşi, următoarele persoane: d-nele Nat. Lateş de la şc. de fete No. 7 ; Anastasia loanid de la şc. băeţi No. 10 d. D. Enăşescu învăţ. Larga—Movileni şi I. Petrov de la Erbiceni. S’a acordat un concediu de 15 zile d-rei Elena Popovici de la şc. din Buciumi. Si In comuna Andrieşeni, s’au constatat cîte va cazuri de anghină difterică. Toţi bolnavii au fost izolaţi. S3 Ministerul de interne a făcut cunoscut prefecturei de judeţ, că din cauza stărei grele comerciale, trebue să mai reducă din efectele noi, ce urmau să fie distribuite la poliţiile din judeţ. SS Direcţia generală a serviciului sanitar, aduce la cunoştinţa autorităţilor, că la orice probă de alimente ce se ia pentru analiză, trebueşte negreşit ca o a doua probă se fie lasată comerciantului. SS Jandarmii rurali din Podul-Iloae au arestat o bandă, care timp îndelungat fura cereale din vagoane. Cercetările ce se fac, aduc noi descoperiri, cu privire la îndrăzneala cu care banda opera. SS Agenţia Teatrală Maximovici roagă cu inzistenţă pe toate persoanele care au reţinut bilete de Loje, Fotoliu, State, pentru conceriile George Enescu, care vor avea loc la 15 şi 18 Decembrie să le retragă pînă la 1 Decembrie după această dată se vor pune în vînzare deoarece cererile sunt foarte numeroase. g. D. Voinescu, inspector general al Poliţiilor, a plecat aseară la Botoşani. Rostul călătoriei de inspecţiune a d-lui Voinescu este de a stabili o identică aplicare în ţară a legei pentru controlul streinilor. SS In comuna Popricani, s’au constatat cîteva cazuri de febră aftoasă; în comuna Cotnari s’a declarat variola ovină. S3 Ministerul de instrucţiune a încuviinţat, a se înfiinţa o şcoală de adulţi, pe lîngă şcoala din lacobeni. SS In comuna Erbiceni, a fost arestată fata Elena Belarîu, care născînd un copil, l-a omorit și înmormîntat în cimitirul satului. Un ranit pagi lli, 50 D. • ( Sut) direcțiunea unui Comitet Vlaer 2T Neembrie