Opinia, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 2607-2630)

1915-11-27 / nr. 2628

A BUJRA MENT. Lipsi piti si se impilea fi initial Azistăm la o lipsă de­plina foarta pro­nunţată care a provocat aglomerări pa la brutării, unde s’au strivit oameni, femei şi copii în lupta pentru a obţinea pîinea necesară a îndulci amarul vieţei, provo­cat de foame. Tie care se întreabă cu îngrijorare, care să fie cauza lipsei de pline, după cum se întreabă, care să fie cauza lipsei de lemne şi a scumpirei excesive a lem­nelor pentru foc. Scumpetea şi lipsa obiectelor da ali­mentare, pe lîngă a acelora necesara o­­mului, se face din ca în ce maai mult simţită şi nu e greu de prevăzut, că vom îndura neajunsuri mai mari, mai pronun­țate încă, pe măsură ce războiul se va întinde, pe măsură ce războiul se apro­pie de noi, pentru ca lipsa să fie peni­bilă, cînd războiul ne va cuprinde, ca voia sau fără voia noastră. E aproape un an trecut descind stat și comune, au aplicat măsuri, ba facă măsuri excepţionale, contra scumpirei tra­iului. Toate însă n’au dat alt rezultat de­cit acela văzut şi simţit de toţi, că măr­furile se scumpesc, că mărfurile lipsesc, din cauza preţurilor fixate prin legile şi măsurile excepţionale şi că în fine auto­rităţile se văd nevoite a modifica tarifele maximale impuse, pentru că urcarea pre­ţurilor se impune. Cine are cunoştinţe cit de reduse, a­­supra­­fluctuaţiilor în preţurile mărfu­rilor, în materie comercială, a văzut de la început că seria legilor şi a măsurilor excepţionale formează pur şi simplu pa­liative, cu menirea a încarca colecţia le­gilor, fără nici un efect practic şi de oare­care importanţă economică. Nici că se putea obţinea alt rezultat, pentru că temelia măsurilor excepţionale, a fost greşită. In materie comercială totul se razimă pe cei doi piloţi ai economiei politice . Ofertă şi cerere. Lăcomia comer­cianţilor mai puţin de­cît exploatarea fabricanţilor, sunt fraze de efect trecător, ca şi frazele sgomotoase în materie elec­torală. Preţurile mărfurilor ca şi ale e­­fectelor publice se ridică şi scad după cursul burselor, ceasornicul între ofertă şi cerere. Ori­cît ar fi de lacom­un ne­­guţitor, ori­cît ar fi el de avid pentru cîştig, preţurile mărfurilor vor scădea dacă oferta va fi abundentă. Cartelările între fabricanţi, nu sunt de­cît opera concurenţei provocată de supra-plusul producţiunei,­care reduce preţurile mărfu­rilor pănă la ruina industriaşilor şi sunt menite nu a exploata pe consumatori, ci a salva pe acţionari, a salva întreprinde­rile industriale, care au la rîndul lor o operă de îndeplinit în activitatea ome­­nească. Să nu se creadă că în economia poli­tică teoria aparţine domeniilor abstracte. In materie economică, teoria e fructul ex­perienţelor şi cercetărilor profunde şi îndelungate. Ea se razimă pe practica faptelor şi fenomenelor din toate timpu­rile şi în toate împrejurările, petrecute atît în timpuri normale, cît şi în momente date cu varietatea fluctuaţiilor ce isvorăsc din bogăţia producţiunei, invasiunea ca­pitalurilor şi geniul inventiv al omului. Nici chiar invenţiunea şi perfecţiunea n’au scăpat studiului ştiinţei care se numeşte economie politică. In cazul nostru. Autorul, sau autorii legei măsurilor excepţionale, au avut o singură ţintă. Infrînarea lăcomiei comer­cianţilor, doborîrea cartelărei industriaşilor. Nu s’a ocupat de joc de producţiune. Nu s’a ocupat de aprovizionare. Nu s’a ocupat de circulaţiune. Nu s’a ocupat de capital, de credit şi de siguranţa imagazionării mărfurilor. Aceste chestiuni fundamentala lăsate la o parte, pentru că rezolvarea lor prezintă adevăratul interes şi adevărata dificultate, ne găsim în starea de astăzi, stare de lucruri care mîine va fi mai di­ficilă, mai costisitoare şi mai dureroasă. S’a dovedit pînă la evidenţă că nu lăcomia comercianţilor, nici a industriaşilor a scumpit mărfurile, ci lipsa mărfurilor, scumpetea lor la locul de producţiune, imposibilitatea transporturilor, nesiguranţa aprovizionărilor. Cele cîte­va cazuri izo­late cînd un negustor a dosit ceapa, sau zaharul, nu­­rezolvă problema. Aceste cazuri sunt tot fructul stărei generale. Lipsa mărfurilor, dificultatea aprovizionărei şi pe de­asupra, preţurile impuse la des­facere, care nu corespund cu preţurile plătite la aprovizionare. Că negustorul trebue şi are dreptul la beneficii, la profit, din comerţul lui, nu se mai discută. Aceasta e stabilit şi recunos­cut în toată lumea şi de toată lumea. Interesul este ca scumpetea să fie re­dusă, ca lumea consumatoare să aibă la dispoziţie necesarele traiului, necesarele vieţei. Sub acest raport ne-am înţeles, dar să vedem ceru? Am spus-o şi altă dată şi o repetăm. Ne trebuie producţiunea, ne trebue apro­­vizionarea pentru a ofteni preţul mărfurilor. Ne trebue libertatea vîncărei, pentru a combate dosirea şi lipsa mărfurilor. Brutarii nu fabrică pîinea, pentru că le lipseşte făina şi pentru că preţul de vin­­are al plinei nu corespunde cu preţul de cumpărere a fainei. Lemnele sunt scumpe, pentru că s’a urcat preţul pădurilor, s'a urcat costul transportului, s’a urcat costul sau plata tăeierilor de lemne. S’au urcat medicamentele, pentru că e suspendată aprovizionarea, iar taxarea medicamentelor nu corespunde cu coetul drogurilor. S’au urcat şi ce vor urca toate mărfurile la genere, pentru că s’a redus produc­ţiunea, lipsesc lucrătorii, braţele fiind chemate la război. In ţările beligerante, braţele sunt chemate la concentrare In ţară la noi, capitalurile s'au retras din circulaţiune, creditul s’a suspendat. Statul In ce-l priveşte şi comunele la rlndul lor, al­­ea măsuri urgente şi eficace, pentru a înlMul a provisionarea cu mărfuri crotnd depozite mari, ca preţuri eftine, pentru a alimenta comerţul pieţelor noastre. Preţuri maxime per­­­puse, impuse şi aplicate atuncea, cînd comerciantul va fi aprovizionat cu mărfuri de la depourile statului, sau comunelor. Iniţiativa privată să fie ajutată a În­magazina mărfuri avînd libertatea vinzărei. Nu se angajează capitaluri la Întreprinderi care nu prezintă penibilitatea ciştigului, iar aprovizionările Înmulţite, nasc concu­renţa şi produc ostenirea. Fixarea preţurilor pentru mărfuri este o măsură greşită care Împiedica operaţiile comerciale şi scumpeşte mărfurile, făcin­­du-le să fie dorite şi să lipsească con­­sumaţiunei. Ne putem rezuma în cîte­va cuvinte: înlesnirea aproviatoaliei şi a inmaga­­zinărei mărfurilor, cu­ libertatea vinzărei. Iar de­asupra tuturor creşterea produc­ţiunei şi libertatea circulaţiunei. O. B. fsrkM 6. Tm Stillai in acţiune Zimral « ficţionelul » fi-e făcut apariţia — dovadă definitivă că cele cucţinute de « Opinie » sunt depila­te afirmate« d. Tom­a Ste­lian nu va intra in minister. Vestul ministru de Justiţie a in­trat, după cum se vede, in acţiu­ne. Lucrul surprinzător mai cu seamă prin faptul că, din această cauză, dispare pîaă şi Începutul unei legende, ee tindea eă ee cree­ze. D. Tom­a Stelian începuee a a- V*a aluri 4 la Singen Stăteacu — lucrul ce de azi încolo nu va mal fi cu putinţă, fiindcă Eugen Stă­­teacu a'a ■eoa.gazete, n'a grupat nemulţumiri şi n’a întreprins acţiuni altele, de­cit acele cari purtau ştampila oficialităţii libe­rale. Profesia de credinţă, pusă în fruntea primului număr al «Na­­ţionalalui», partiad iscălitura fostului ţilaistru de Justiţie li­beral, au spans nimic prin ea insăşi. Spane iasă foarte mult prin ceea ce lasă să se înţeleagă. D. Stelian nu anunţă o disidenţă, ci se declară gata a servi par­tidul liberal, cu condiţia Îndepli­nirea unei program, care nu este însă al guvernului liberal de astă­zi. Cu alte cuvinte d. Stelian este nemulţumit de concepţia şi ati­tudinea d-lui Ionel Brătianu şi pretinde să impue partidului li­beral un mod de­­a gîndi şi a fi, cu totul diferit de cel de azi. Te­merară întreprindere! Acţiunea federalistă, în sinul partidului­­liberal, pe care şi-o propune să o desfăşoare dirigui­torul « Naţionalului », nu va pu­tea însă să nu găsească împotri­vire în d. lenei Brătianu, sare sete despărţit astă­zi de federa­­lişti pe e chestre de modalitate, dar care pare a fi mai hotărît de cît ori­cînd să nu admită o di­minuare a autorităţii sale de şef în partidul liberal. Din punctul de vedere al acţiu­­nei federaliste, în genere, mani­festarea d-lui Stellán, nu înseam­nă mult, fiind­că lucrurile hotări­­toare vor veni de la evenimente şi nu de la oa­meni. Acţiunea d-­lui Stellán însă, de a impune anumite concepţiuni, în ce priveşte diriguirea partidu­lui, este de mai înainte condem­­nată. Ar trebui ca partidul liberal să nu fie ceea ce este, ar trebui ca Brătienii să nu fie ceea ce sunt, pentru ca St. Stelian să poată reuşi în ceia ce şi-a propus. Iată de ce credinţa noastră este că, din toate s­unctele de vedere, activitatea de la „Naţionalul“ este de m­ai înainte condamnată Şi faptele v­or dovedi că am a­­vut dreptate ! Ziarul oficios din localitate ne infor­­­mează că primarul nostru a luat parte la o vinătoare. De­sigur, vom avea carnea de epure mai eftină... * Cineva ne asigură că a văzut pe pro­curorul Rang foarte abătut. ...De­sigur, o zi in care n'a bătut pe nimeni la parchet. * Cuzinski nu se putea să nu profite de actualităţile faimosului domn Rang. A şi anunţat pe afişul teatrului „pro­curor şi apaş*. Profesor’^* 'kiron. a donat liceului naţional un număr de cărţi de religie. Dacă n’am crede că ateul a vrut să scape de ele, tncă nu ne-am mira, ruso­filii sunt pravoslavnici fără excepţie. * Trimisul farmaciştilor la Viena anunţă ştiri bune. ...Să ne aşteptăm deci la o... nouă urcare a tarifului? * S’a prezentat procurorul Rang, în persoană, la Cassaţie. De­sigur ca să ha­rangheze. Cînd colo, a fost a­rangiat de înalţii consilieri. * A participat la congresul agricultorilor şi d. Iliescu-Măciucă. — Trimis special pentru d. Costinescu, de­sigur. * Convocarea Dumei s’a amînat, mulţi deputaţi fiind incă reţinuţi in... Siberia. * Pentru că un clopotar a ascuns ceapă, e oare un cuvlnt ca gazetarii să... tragă clopotele şi să afle tot oraşul? OAMENI ŞI LUCRURI Ond împărăţii viseozii Drama lui Octavian Goga nu s’a jucat în oraşul nostru. Vestirea ei nu a produs vr’o mişcare deosebită, iar cassa tea­trului s’a resimţit de indiferenţă. In acest timp însă Capitala alimentează sala teatrului naţional cu un public neo­bosit să asculte minunatele versuri ale artistului—scriitor Zaharia Bîrsan—tot un artist—scriitor e şi Vasile Leonescu, care n’a avut norocul să joace în „Domnul Notar". Vorbim de „Trandafirii Roşii", ro­mantica lucrare apărută acum de­ curînd şi în volum, editura „Minervei" şi unul din marile succese ale stagiunii bucureş­­tene. Şi acolo avem un Împărat, dar nu ci­nul ca acel care intîmp­ină preste tot sur­prinzător de simpatie în versurile lui D. Goga—din primul volum de“„Poezii“, — nici vreunul de felul acelora cari trimit a­­cum milioane de oşteni în luptă. Ci un împărat de vise cari, gatajg de războiu în prima pagină : Aicea e hotarul, oştirea noastră aici ! De s’ar aţine bine, o mină de voinici. Putea-va să sfărîme oştirea duşmănoasă... Şi tot ce-i alb încoace, e ţara cea mănoasă Pe care o rîvneşte vecinul meu trufaş . Un blestemat din leagăn, un rău şi-un ucigaş, I Care-a răpus pe tat’său s’ajungă la domnie... 1 Albastră şi pustie Pieeşte pieptul ţării cu valuri d’ oţel, Nici paaărea nu poate a’ajungă prn'la el, De aci n’am nici-o grijă... din partea asta vraee, Treizeci de ani trăit-am în linişte şi­ pace, ne apare la sfîrşitul poemului—după atî­­tea romantice peripeţii, potolit şi trist, spunind unui Paznic : Dă-le slire Că s’a întins aşa de-odat­ă un zăbranie peste fire C’a murit un om al ţării, al întregului pimînt! Să-l jelească t­oată ţara ca pe cel mai bun, mai sfănt... Spune-le să se re’ntoarcă de pe acuma... intr’o lună Că ’mpăratul plînge astăzi... nimeni nu se mai cunună. Da sigur, versul acesta de pa urmă e scris pentru zilele de acum, zile de amă­răciune, chiar pentru noii împăraţi îne­caţi în lacrimi, în faţa privelişte!—că a­­tîţia mor şi nimănui dintre tinerii duşi, nu se mai cunună da cit «u moartea. iHmncthton. ----- niaNMijMBUM.sssrWlMNWi1 »■■■ 4 -­ INFORMAŢII M Se atribue d-lui M. Ferechy de următoarele declaraţiuni, făcut** zilele aceste In palatul de Juatiţie din Capitală unul om politic. — Nu se poate guvern naţional. Partidul liberal este destul de puternic pentru a rezolva grava problemă de astă­zi. El are chiar datoria a’o facă eee — Dar dacă războiul izbucnește curînd ? — Nici o grijă. Războiul nostru nu va avea loc atît de curînd. II In conformitate cu votul consiliului comunal, d. Mărzescu a intervenit pe lângă guvern, de a prezintă un proect de lege, prin care­se modifică legea îm­prumutului de două milioane acordate comunei Iaşi, de către d. Al. A. Bada­­reu, fost ministru de lucrări publice, pentru facerea de străzi, în sensul ca din această sumă să se afecteze 300.000 lei care urmează a fi daţi societatei Unionbau, in virtutea hotărtrei comisiu­­nei­ de arbitri. „ Situaţia externă devine tot mai clară. Atitudinea Greciei nu mai poate fi un obiect de îndoială şi presa Qua­druplet a devenit din ce în ce mai a­­meninţătoare la adresa Statului elin. De cîteva zile, armatele bulgaro-ger­­mane vor trebui să treacă pe­­teritoriul grec şi atunci orice echivoc va dispare. Se afirmă că guvernul grec a informat cabinetele­ aliaţilor că ajutorul Serbiei devenind inutil, prezenţa trupelor aliate la Salonic nu mai are nici o raţiune şi expune Grecia la pagube la care ni­mic nu o obligă­ SS Lefurile nu vor fi reduse.—S’a res­­pîndit zvonul că prin noul budget se vor face însemnate reduceri la lefurile funcţio­narilor publici. In această privinţă iată ce spune Vii­torul, în numărul seu de astăzi: De cîtă­va vreme unele ziare, dau la intervale foarte scurte, ştirea că ar fi vorba să se scadă, în viitorul buget, sa­lariile funcţionarilor publici. Este şi aceasta una din ştirile de sen­zaţie pe care le publică aproape zilnic a­­numite gazete. Asupra acestei chestiuni d. Emil Costi­nescu, ministru de finanţe, ne autoriză să dăm cea mai formală dezminţire. Nici vorbă nu este măcar ca în viito­rul budget al Statului să se facă vre-o reducere asupra salariilor funcţionarilor publici. Salariile tuturor slujbaşilor Statului, de orice categorie, vor rămîne intacte şi nu vor suferi nici cea mai mică reducere. Credem că această categorică desmin­­ţire este suficientă pentru a linişti pe func­ţionarii publici şi a tăia scurt pentru tot­deauna, pofta acelora cari răspîndesc a­­semenea ştiri». SS Sub titlul „In numele legii" un co­laborator al „Libertăţii* publică astăzi un foarte caustic articol în chestiunea pro­curorului Rang. Autorul e un bun cu­noscător al împrejurărilor în care s’a produs cunoscutul scandal la hotelul Bin­der. S3 Cazul de difterie constatat la liceul internat din Iaşi este absolut singurul ce s’a ivit. Faţă cu măsurile de izolare, ce s’au luat, este exclusă o lăţire a contagi­­unei, iar cursurile se fac în mod normal. SE La gara locală au început reţinerile de vagoane pentru exportul de vin. Intre primii înscrişi, se află Banca Iaşilor, cu 150 vagoane. SS Şcolare.­D-na Lucreţia Constanti­­nescu instit. la şc. de fete No. 1 din Iaşi a fost detaşată pe­ ziua prezentărei la post la şc. de băeţi No. 6 Iaşi la cate­dra d-lui Piepta, iar d-ra Aglaia Gheor­­ghiu, suplinitoare la No. 6 băeţi trece în locul d-nei Constantinescu. — D. Victor Bogdan, normalist cu di­plomă, a fost numit cu titlul provizoriu pe ziua de 1 Dec. la şc. din Sorea jud. laşi. — Pe ziua de 1 Decembrie s’a înfiin­ţat o şcoală nouă în cot. Huţani, jud Bo­toşani numindu-se ca învăţătoare d-ra S. Enăşescu. — Pe ziua de 1 Aprilie 1916 vor fi a­­similaţi cu învăţătorii şi vor fi trecuţi în noul budget, toţi ajutorii-învăţători defi­nitivi cărora li s’a făcut inspecţie speci­ală în 1915 şi au fost notaţi bine la a­­ceastă inspecţie. — Pe ziua prezentărei la post, învăţ. Eugen D. Roată, a fost detaşat de la şc. din Pomîrla la şc. din Ciurea-*Iaşi în lo­cul d-rei Elvira Florian, aflată în concediu. — D. Dănilă M. Const, normatist cu diplomă, a fost numit pe ziua de 15 No­­embrie cu titlul provizoriu la şc. din Burdujeni No. 2. — Au fost transferaţi pe 1 Dec. a. c. d-ra Lucreţia V. Dumbravă de la Slivna —Covurlui la Băluşeni—Turbureni—Bo­toşani. D. Cristea Enani de la Negri- Poiana Iuraşc—Roman şi Ion Coteanu de la Negri-Cantişeni—Burki—Roman unul in locul altuia. — Au fost numiţi supl. pe 1 Dec. în jud. Iaşi: Preot N. Cososchi la Fintînele —Andrieşeni, d-ra Elena G. Fedeleş la Vîrîţi—Cepleniţa şi d-ra Maria Codrescu la Osoiu—Sineşti. — In ziua de 29 i­brie, ora 10 a. m. la comisia disciplinară din Iaşi, se va ju­deca procesul învăţ. Zamfir Carp de la şc. din Dulceşti, jud. Roman. — D. Victor Bantaş, normalist cu di­plomă, a fost numit cu titlul provizoriu la şc. din Bivolari—Iaşi şi detaşat pe a­­ceiaşi zi la şc. din Dădeşti—Buznea— Iaşi. — D-ra Ei­ra Dimitriu învăţ, a fost transf. pe 15 Noembrie de la Tansa la Suhuleţ, ambele în jud. Vaslui. — D. Vasilichioaei cu diplomă de în­văţător, a fost numit cu titlul provizoriu la Şendriceni—Cobîla, jud. Dorohoi. — Pe ziua de 1 Aprilie 1916 îşi vor regula drepturile la pensie, din jud Iaşi, următoarele persoane: d-nele Nat. Lateş de la şc. de fete No. 7 ; Anastasia loa­­nid de la şc. băeţi No. 10 d. D. Enă­şescu învăţ. Larga—Movileni şi I. Pe­trov de la Erbiceni. S’a acordat un concediu de 15 zile d-rei Elena Popovici de la şc. din Bu­ciumi. Si In comuna Andrieşeni, s’au cons­tatat cîte­ va cazuri de anghină difterică. Toţi bolnavii au fost izolaţi. S3 Ministerul de interne a făcut cu­noscut prefecturei de judeţ, că din cauza stărei grele comerciale, trebue să mai reducă din efectele noi, ce urmau să fie distribuite la poliţiile din judeţ. SS Direcţia generală a serviciului sa­nitar, aduce la cunoştinţa autorităţilor, că la ori­ce probă de alimente ce se ia pentru analiză, trebueşte negreşit ca o a doua probă se fie lasată comerciantului. SS Jandarmii rurali din Podul-Iloae au arestat o bandă, care timp îndelungat fura cereale din vagoane. Cercetările ce se fac, aduc noi desco­periri, cu privire la îndrăzneala cu care banda opera. SS Agenţia Teatrală Maximovici roagă cu inzistenţă pe toate persoanele care au reţinut bilete de Loje, Fotoliu, State, pen­tru conceriile George Enescu, care vor avea loc la 15 şi 18 Decembrie să le retragă pînă la 1 Decembrie după a­­ceastă dată se vor pune în vînzare de­oare­ce cererile sunt foarte numeroase. g. D. Voinescu, inspector general al Poliţiilor, a plecat aseară la Botoşani. Rostul călătoriei de inspecţiune a d-lui Voinescu este de a stabili o identică a­­plicare în ţară a legei pentru controlul streinilor. SS In comuna Popricani, s’au constatat cîte­va cazuri de febră aftoasă; în co­muna Cotnari s’a declarat variola ovină. S3 Ministerul de instrucţiune a încu­viinţat, a se înfiinţa o şcoală de adulţi, pe lîngă şcoala din lacobeni. SS In comuna Erbiceni, a fost arestată fata Elena Belarîu, care născînd un co­pil, l-a omorit și înmormîntat în cimitirul satului. Un ranit pagi lli, 50 D. • ( Sut) direcțiunea unui Comitet Vlaer­ 2T Neembrie

Next