Opinia, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 2631-2655)
1915-12-08 / nr. 2637
O nouă expoziţie de pictură s-a deschis pe strada Lăpuşneanu de către artiştii pictori : Verona, Briesse, Ghergheli şi Poppa. Expoziţia este zilnic vizitată de un numeros public. Programul nou care se reprezintă asta-seara Luni 7 Decembrie la cinematograful Pathé-Fréres din sala circului Sidoîi, cuprinde următoarele: Prin sudul Franţei, interesante şi pitoreşti călătorii.—O idilă ; scenetă sentimentală într’un act.—John lichea; scene foarte humoristice.—Detectiva Ellen Gray sau Mandatul de arestare; o dramă senzaţională care prin puternica ei acţiune, ne arată cum bănuiala poate zdrobi cea mai mare corectitudine omereascăşi cum un frate vitreg ponegreşte numele unei familii oneste.—Polidor declară războiul scene humoristice. Mercuri 9 Decembrie, matineu la 51/* şi reprezentaţie serală. Program nou: Explozia orbitoare, mare dramă in patru părţi.—Călătorii, comedii, etc. 28 In chestia «cumpirei mente » . — Din partea corpului farmaciş tior ieșeni privim un lung memoriu în chestia :■ cumpirei medicamentelor, din care extragem următoarele pasagii: „Cu începere de la 1 Nombrie a. c. farmaciile din ţară au fost autorizate a taxa medicamentele cu 50 la sută mai mult decit taxa de pînă acum. Evident, ca ori de cie ori un articol fie el de orice natură, dar care este trebuincios consumului public sufere o modificare la preţ în plus, aduce o nemulţumire în masa consumatorilor şi explicabil este că această nemulţumire să se manifesteze, fie prin grai fie prin scris“... Continuînd apoi memoriul spune : „De la izbucnirea războiului european a încetat posibilitatea normală a aprovizionărei noastre, noi fiind clienţii Germaniei şi Austro-Ungariei. Comenzile ce erau făcute înainte de izbucnirea războiului, au fost oprite la expediere, iar cele încărcate reîntoarse la punctul de plecare, pentru că căile de comunicaţie începînd de atunci au trecut în mina ministeriilor de război ale acelor state şi cu cît timpul a trecut cu atît aprovizionarea a devenit mai imposibilă datorită oscilaţiunei de încordare a relaţiunilor noastre economice, cu statele respective, pînă cînd cea mai mare parte din medicamente dintre cele mai uzitate şi mai indispensabile au fost declarate prohibite iar permiterea ior de export nu s’a acordat de cît pe baze de compensaţie sau... favoruri. Ast-fel s’a scurs un an şi jumătate în care timp ne-a fost peste putinţă ca chiar cu bani daţi înainte, prin intervenţii pe lîagâ legaţiunea Germană şi cu promisiuni formale obţinute de acolo, să mai putem sâ ne aprovizionăm direct de la sursă ca în timpuri normale.“ Scumpirea medicamentelor este astfel justificat la acest memoriu. „Astăzi dacă mai putem avea cîte ceva din ce ne trebue, plătim de cite 10 şi 15 ori mai mult decit preţul normal. Ilustrăm cele afirmate cu următoarele exemple: Bromura de potasă astăzi costă 80—90 lei kgr. se taxează cu 50 la sută 10 gr. 60 bani, Uleul de ricin costa 9 lei kgr. se taxează cu 50 la sută 450 kgr., Bismutul sub nitris costă kgr. 120 iei sau 10 gr. 1.20 bani, se taxează cu 50 la sută iei 1.50, lodura de potasă costă kgr. 120 lei se taxează cu 50 la sută let 1.00. Sanicitatul de sodă costă kgr. 80 lei, se taxează suta de grame, cu suprataxă de 50 la sută lei 3.75. Acidul boric costă kgr. 12 lei, se taxează cu 50 la suta lei 3. Aspirina costă kgr. 80 lei, se taxează cu 50 la sută 10 gr. cu lei 1.20. Acidul carbolic, crud costă kgr. 3 lei,se taxează cu 50 la sută lei 1.80, şi multe altele a cărora număr ar putea merge la infinit“. Memoriul apără pe farmacişti de acuzărie de exploatare şi încheie precum urmează : „Credem că dacă a putut sa aibă loc o disujiune asupra acestei chestiuni, apoi ea trebuia sa vie un anonim nici cu rea credinţa ci făţiş şi cu realitatea ce se cere de la oameni de elită, care îşi iau sarcina de a rezolva o problemă socială. Suntem la dispoziţia oricui a dovedi în modul cel mai detailat, în o măsură mai largă cit nu îngâdue coloanele unui ziar, ca noi farmaciştii pînă la 1 Noemorie, cirid s’a apucat adausul de 50 la sută în taxă, am fost in o continuă pagubă fără sâ dezertăm de la datoria ce avem de a contribui alături de medic la păstrarea sănătăţii ieşenilor. Drept recompensa, avem durerea a constata aproape zilnic tot felul de calomnii ce ni se aruncă, pentru a fi consideraţi alături cu cei mai ordinari speculatori; toate acestea însă ne oţelesc mai mult în a ne face datoria. Nu scumpetea legitim venită trebue să atragă îngrijorarea marelui public, ci nenorocirea care se apropie zi cu zi fă-î cînd paşi repezi către ziua în care nici cu aceste sacrificii nu ne vom mai putea aproviziona şi cînd în mod fatal serviciile noastre nu vor mai fi de nici un folos ne mai avind cu ce satisface nevoile1'. gg In ultimul timp şi-au făcut apariţia în acest oraş doi tineri anume : Manoliu Teleman şi Mircea Iovanovici, acest din urmă pretins artist cu o delegaţiune din partea d-lui colonel Radovici pensionar din Bucureşti, pentru a da o reprezentaţie la Teatrul Naţional, în scopul de a ridica în Bucureşti a monumentului «Avîntul Ţârei“, Aceştia perminţîndu-şi a tipări cărţi de vizită de a unei persoane marcante din localitate, fără de a avea asentimentul,, deşi în urma unei adrese din partea colonelului primesc patronajul reprezentaţiei, se prezentau singuri sau trimiteau diferiţi şi interpuşi cu aceste interpuşi cu aceste cărţi de vizită, însoţite de bilete de staturi şi loji, în mare parte nenumerotate şi fără preţuri fixe, pe la diferiţi persoane de societate şi comercianţi de seamă, încasînd frumoase sume de bani din cari mare parte ei întrebuinţase în folosul lor personal. Agenţii siguranţiei suspectînd procedarea şi aducînd cazul la cunoştinţa d-lui prefect al poliţiei, s’a dispus anchetarea fanţului de către birigada de siguranţă locală cari stabilind pe deplin cele arătate mai sus. S’a confiscat biletele emise: Ajutorul de primar Racovitză, a fost însărcinat cu controlul reprezentaţiunei care a avut loc, aşa că toate persoanele ce au cumpărat bilete au fost satisfăcute, iar ,nii arătaţi mai sus, au fost trimişi parchetului cu actele dresate, cari i-a şi depus la peneteneiar. In acest timp a mai sosit deja poliţiile Constanţa şi Ploeşti reclamaţiuni contra lor, pentru urmărre şî cercetare relativ la nişte reprezentarii date în acele oraşe, in acelaşi mod, precum şi o declaraţiune din partea d-lui Colonel Radovici, prin care arată că nu i-a autorizat să-l semneze, nici să întrebuinţeze un alt sigiliu ce cît al comitetului de ridicarea monumentului, ceia ce el își permisese să facă. „Fiul sa” pentru BRODAT ! „VANILIE“-,,TAHITI“ l-a calitate se găsesc de vînzare 1* ROMlflM MUZICALA Lăpușneanu 24—IAȘI. Comuitrist Austriac Viena.—Pe tofttriîi de răsboi ra» ■aso . Nici uri eveniment important. Pe teatrul de rasboi Haliam . Pe frontul de pe litoral italienii nu, au reînceput încă marile lor atacuri cari se opriseră, pentru scurt timp, la 11 Noembrie, continuând apoi până la finele lunei și chiar până la prima, săptămână din Decembrie. Aceste lupte pot fi considerate in totalul lor ca a 4-a luptă de psisonzo. De astadată, mai mult chiar ca in iraut sforţările inamicului se îndreptară către oraşulGörz. In acest scop se îndreptară numai cătră capul de pod de la Görz cam 7 divizii de infanterie italiene. “ Atacurile acestor mari forţe ca şi toate atacurile in masse învecinate au fost respinse de forţa de rezistenţă a trupelor noastre cari păstrară neatinse Capul de pod de la Görz, platoul Doberdo şi in genere toate posiţiunile lor. Populaţia a fost greu atinsă prin distrgerea oraşului Görz. Situaţia militară nu a avut insă nimic de resimţit din această slobănoscă expresie de furie a inamicului. In a 4-a luptă de pe litoral, armata italiană a pierdut, după date pozitive, 70 000 morţi şi răniţi. Ei fost respinşi atit în încercarea de atac de pe frontul romului spre pozîrnişul nordic al Mt. S. Michele, cât şi atac al unui batalion de Alpini pe frontul Tirolez, către Col di Lana. * Pe teatrul de război Sudestic : La S. E. de Celebrc am gonit pe muntenegreni de pe ultima bucăţică de pământ bosniac pe care se mai aflau ,—şi în acest loc trupele noastre ajunseră până la prăpastia Tara.—Bijelopolge este de ori după prânz în mărnele noastre. Forţele imperiale şi regale atacară învăluind oraşul cucerindu-l după lupte crincene şi făcând până seara 700 de prizonieri. Urmărirea inamicului, care se retrage la W. de Ipek, este în curs. Muntenegrenii dau foc, în retragerea lor, localităților locuite de musulmani, fi eliberate de o comisiune specială numită din sinul sindicatelor agricole. Iftezires celor'1 s; I 5Q,000.(ivagoaM 1 Bucureşti,II). Costinescu, nainistru de finanţe a tranşat astăzi I vîttzarea celor 50,000 vagoane cereale cătră un consorţiu sus- I tro-german. Delegaţii consorţiului s’au su- I pus presîTÎpţiniiilor legei de a - ş plăti taxa în aur. Modalitatea, de plată este următoarea : Jumătate din taxă va fî plătită aci în ţară iar jumătate pentru Banca Naţională la r Reichsbank din Berlin. Nauen. — La Moicovitz și Prîjelopolje ara mai făcut 750 de prizonieri sîrbi și muntenegreni. * Viena. Luptele de urmărire în Muntenegr iau un curs tot mai favorabil. Am mai făcut 800 prizonieri. In luptele din Muntenegru s’a mtîmpîat ca inamicul să simuleze o predare. El a venit spre noi cu inimile ridicate, fîifiind batiste albe. Am suspendat atunci focul nostru, dar cînd duşmanul s’a apropiat de liniile noastre ne-a atacat cu graţiate de mină. Este de prisos să mai spunem că aseminea viclenii au fost sever pedepsite şi că tot astfel se va mtîmpla cînd asemenea fapte se vor mai produce. 1» nea intiMeu si iul ifiitdenbuîS Nauen. — Feldmareșalul Hindenburg a acordat un interview ziarului „Berliner Zemsig am Mittag“. Vorbind despre cauzele războiului generalul Hindenburg a zis : — „Nu sunt un bărbat politic și nici nu voi n& fiu — dar ie lucru limpede pentru mine că Anglia a veit războiul, ca la aţîţat“. Vorbind despre bătălia de la Tannenburg a zis : — „Pe vremea aceea se vedeau pretutindinea refugiaţi din Prusia, căutând adăpost la dreapta şi la stângă. Am conceput planul de a infringe ofensiva rusă, căci simţeam că altfel toată aceasta mulţime da fugari era iremediabil pierdută. Planul meu «onzista în a lăsa pe Rennenkampf la Guminen, iar pe ceilalţi ruşi să i atrag în jos, tu spre lacuri. Planul a reuşit pentru că comandamentul a apreciat exact prostul serviciu de recunoaştere al ruşilor». Continuând apoi, Hindenburg a spus : — ,,Aveam conştinţa răspunderei ce-mi asumasem şii ana luat această răspundere din simţimîntu! datoriei cătră ţară. Simultan Insă realizam şi o temă ştiinţifică. Dar conştiinţa deplină a marei răspunderi ce-mi asumasem am avut-o numai după ce au trecut evenimentele. Pot să-ţi spun un singur lucru : în astfel de situaţiuni n’au ce căuta oamenii, care nu ştiu să păstreze sângele rece. De asemenea le pot asigura că nu numai că Germania va ţine piept duşmaniior ei, dar ea va fi lcuitoare“. iJWBWitSMIRW-s issiîeare Am suferit de asthma branchial, am consultat mai mulţi medici. La fiecare primăvară şi toamnă accesele se repetau, in timpul din urmă fiecare acces era de durată mai lungăşi intensitate mai mare. După sfatul medicului nostru de casă d. Dr. Popper am început cura de bec de lumina la d. or. Dulbergr.r In. plin acces de astmă. La a 7-a bae accesele au dispărut până astăzi. . In greutate am crescut întâi cu 4 klgr. şi apoi încă cu 2 kgr. şi astăzi la sfîrşitul curei mă simt foarte bine. şi sunt foarte recunoscător d-lui doctor Dulbergher. 1. DULCE: Iași Strada Armeană, 3. Bombardarea Metzului Nauen.—Pe frontul de războiu din apus nimic esenţial de semnalat, afară doar de o bombardare, a Metsului ie cătră aviatorii duşmani, fără ca aceştia sâ poată cave* însă vre-o paguba însemnată. * * Paris.—Sart' aviatori francezi au aruncat 51 de bombe asupra gării din Mets, cauzînd însemnate, stricăciuni. Flota rusă bombar - LiiptßS® tetre flota rusă şi cea germano-bulgară - Bucureşti. De astăzi dimi- I neaţa vin mereu ştiri din diferite puncte ale porturilor noastre maritime că flota rusă a început din nou bombardarea Varnei. Pînă acum nu se poate şti dacă este din nou vorba de o demonstraţie sau ruşii vor încerca o debarcare. * Kalcic.—Cu ochiul liber s’a putut vedea pe astăzi dimineaţă cum trei cuirasat© şi două torpiloare ruse bombardează, din ciad în cînd portul Varna. Grosul vaselor ruseşti s’a aşezat în aceîaş mod ca şi la bombardarea trecută însă lămurit nu se poate bine disting© din cauza ceţei ce s’a lăsat pe mare. Ceea ce se poate distinge lă- i murit este că bombardarea se face din zece în zece minute şî că din Varna mi se răspunde la bombardarea nisă. Intru cit vasele ruseşti sunt situate aproape de Ekreme, se crede că ruşii au de gind se debarce aproape de frontiera romînă. Aci au sosit toate autorităţile din judeţ In frunte cu prefectul şi comandantul jandarmilor Constanta.După o comuericare teSefwssi rezultat că ruşii au reînceput de astăzi dimineaţă bomlliardarsa Varsói.La ora 6 dte, două torpiloare ruse au Inspf cîat ceastsla şi s’a i reîntors imediat —după osm trecut prin faţa KiliakroS şî -au apropiat ids Varna. La ora 8 au apărut dinspre Odessa patru unităţi mari din flota rusă, trecind prin faţa Balticului, cu tontă deaza VARNA viteza şi opriri duse, în dreptul cas- Ulului de la Euxinograd, au început brob.,rdate pcum cir cu o violenţă extraordinară. Aceasta a durat pînă la ora 10, cînd, din cau za ceţi, vasete s’au r.hos în Iarul mitrei. Forturile dela Varna au răspuns. In larg se află peste 30 de vase de transport, cana ce fa ce să *e presupui« că rușii ar ave* de gind să încerc* o debarcare. Bazargic. — Astăzi de dimineață flota rusă a început bombardarea Varnei. In .dreptul capului Haliakra are loc o luptă extra~ ordinară Intre flota rusă și cea germano-bulgară. IAŞI, Stradat Carol Aduce cu plăcere la arrostinţa publicului şî numeroasei a soia clientele, cu as’» ram«« din strada Zmeu 3, în STRAUA CAROL 20 regiunea cea mai ridicată şi mai sănătoasă a Iaşilor. Clinică chirurgicală modernă*. Săli speciale pentru operaţiile aseptice şi septice , instrumentar complect şi ireproşabil. ORTOPEDIE. MECANOTERAPIE (Zander). MEDICINA INTERNA. FACERI. ELECTROTERAPIE. HIDROTERAPIE Tratamentul Sifilisului cu mercur şi Neosalvarsan. Medici consultanţi distinşi în toate specialităţile. 1. Consultaţii 1- 3 şi 8 -9 p. m. b —Telefon 79 — fire perfectă. Preţuri moderate. Dr. O. Popa Radu Medic al Casei Sf. Spiridon BoDosrvpass şi interne Consultaţii: 5—6 p. m. Bd. Elisabeta 8. I aw« fi sva iSt rai ane H Cursuri de ştiinţi liiSpOrlSWl comerciale, de limba şi literatura germană precum şi de istoria literatură germane predă contra, unui modest onorar în locuinţa sa din str. Căpitan Păun No. 3. M. MESCHER Be Închiriat frumoase mobilate sau nemobilate, cu serviciul, in strada Carl Lueger 13. Se poate adresa proprietarului în aceiași casă. Oig. Sitatia GROSI Şef de clinică la Maternitate Bon ds lamei. — Faceri laţi.—Str. Anastasie Panu 4S neiul faimoase, bine RlliSS mobilate, pentru un domn sau o doamnă, se închiriază pe pe acum, cu luna sau cu anul. __ Informaţii la ziar ______ hifeiH i r I. fUltra Vasile Coada 22 (fost sf. Spiridon Chirurgie şi hali de femei Consultaţii: 1—3 p. m. autorizată caută lecţiuni de limba germană şi franceză. La ziar sub Germană. Institutoare De viinzare 1600 deca vin superior, recolta actuală, din via mea dela Vişan (Piscul Sacalei). A se adresa la D. M. Cădere, str. Carl Lueger, 13. De vânzare Strada Lăpuşneanu No. 28, colţ cu Strada Banu, compuse din: Patru prăvălii la: Strada Lăpuşneanu, 21 camere de locuinţă. Pivniţă mare, beciuri, subsoluri, apă, lumină la etaj, atenanse, etc. A se adresa d-nei Maria Irimescu Strada Banu. V. GH. BÎTflIREARti « AVOCAT » — Cosultaţii 3 — 7 p. m. — SS Strada Gh. Mîrzescu, casele Să 88 n —Ai. H. Goldner. — gg gs Domnişoară ținui de piano la începători. Ziar sub Pianistă.