Opinia, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 2631-2655)

1915-12-08 / nr. 2637

O nouă expoziţie de pictură s-a deschis pe­ strada Lăpuşneanu de către artiştii pictori : Verona, Briesse, Gher­­gheli şi Poppa. Expoziţia este zilnic vizitată de un nu­meros public. Programul nou care se reprezintă asta-seara Luni 7 Decembrie la cinema­tograful Pathé-Fréres din sala circului Si­­doîi, cuprinde următoarele: Prin sudul Franţei, interesante şi pito­reşti călătorii.­—O idilă ; scenetă senti­mentală într’un act.—John lichea; scene foarte hum­oristice.—Detectiva Ellen Gray sau Mandatul de arestare; o dramă sen­zaţională care prin puternica ei acţiune, ne arată cum bănuiala poate zdrobi cea mai mare corectitudine omer­ească­­şi cum un frate vitreg ponegreşte numele unei familii oneste.—Polidor declară războiul scene hum­oristice. Mercuri 9 Decembrie, matineu la 51/* şi reprezentaţie serală. Program nou: Explozia orbitoare, mare dramă in patru părţi.—Călătorii, comedii, etc. 28 In chestia «cumpirei mente » . — Din partea corpului far­­maciş tior ieșeni pri­v­im un lung memoriu în chestia :■ cum­pir­ei medicamentelor, din care extragem următoarele pasagii: „Cu începere de la 1 Nom­brie a. c. farmaciile din ţară au fost­ autorizate a taxa medicamentele cu 50 la sută mai mult de­cit taxa de pînă acum. Evident, ca ori de cie ori un articol fie el de ori­ce natură, dar care este trebuincios consumului public sufere o modificare la preţ în plus, aduce o nemulţumire în masa consumatorilor şi explicabil este că această nemulţumire să se manifesteze, fie prin grai fie prin scris“... Continuînd apoi memoriul spune : „De la izbucnirea războiului european a încetat posibilitatea normală a apro­­vizionărei noastre, noi fiind clienţii Ger­maniei şi Austro-Ungariei. Comenzile ce erau făcute înainte de izbucnirea războiului, au fost oprite la expediere, iar cele încărcate reîntoarse la punctul de plecare, pentru că căile de comunicaţie începînd de atunci au trecut în mina ministeriilor de război ale acelor state şi cu cît timpul a trecut cu atît aprovizionarea a devenit mai imposibilă datorită oscilaţiunei de încordare a re­­laţiunilor noastre economice, cu statele respective, pînă cînd cea mai mare parte din medicamente dintre cele mai uzitate şi mai indispensabile au fost declarate prohibite iar permiterea ior de export nu s’a acordat de cît pe baze de compen­saţie sau... favoruri. Ast-fel s’a scurs un an şi jumătate în care timp ne-a fost peste putinţă ca chiar cu bani daţi înainte, prin intervenţii pe lîagâ legaţiunea Germană şi cu pro­misiuni formale obţinute de acolo, să­ mai putem sâ ne aprovizionăm direct de la sursă ca în timpuri normale.“ Scumpirea medicamentelor este ast­fel justificat la acest memoriu. „Astă­zi dacă mai putem avea cîte ceva din ce ne trebue, plătim de cite 10 şi 15 ori mai mult de­cit preţul normal. Ilustrăm cele afirmate cu următoarele exemple: Bromura de potasă astă­zi costă 80—90 lei kgr. se taxează cu 50 la sută 10 gr. 60 bani, Uleul de ricin costa 9 lei kgr. se taxează cu 50 la sută 450 kgr., Bismutul sub nitris costă kgr. 120 iei sau 10 gr. 1.20 bani, se taxează cu 50 la sută iei 1.50, lodura de potasă costă kgr. 120 lei se taxează cu 50 la sută let 1.00. Sanicitatul de sodă costă kgr. 80 lei, se taxează suta de grame, cu supra­taxă de 50 la sută lei 3.75. Acidul boric costă kgr. 12 lei, se taxează cu 50 la suta lei 3. Aspirina costă kgr. 80 lei, se taxează cu 50 la sută 10 gr. cu lei 1.20. Acidul carbolic, crud costă kgr. 3 lei,se taxează cu 50 la sută lei 1.80, şi multe altele a cărora număr ar putea merge la infinit“.­­ Memoriul apără pe farmacişti de a­­cuzăr­ie de exploatare şi încheie precum urmează : „Credem că dacă a putut sa aibă loc o disujiune asupra acestei chestiuni, apoi ea trebuia sa vie un anonim nici cu rea credinţa ci făţiş şi cu realitatea ce se cere d­e la oameni de elită, care îşi iau sarcina de a rezolva o problemă socială. Suntem la dispoziţia ori­cui a dovedi în modul cel mai detailat, în o măsură mai largă cit nu îngâdue coloanele unui ziar, ca noi farmaciştii pînă la 1 No­­emorie, cirid s’a apucat adausul de 50 la sută în taxă, am fost in o continuă pagubă fără sâ dezertăm de la datoria ce avem de a contribui alături de medic la păstrarea sănătăţii ieşenilor. Drept recompensa, avem durerea a constata aproape zilnic tot felul de ca­lomnii ce ni se aruncă, pentru a fi con­sideraţi alături cu cei mai ordinari spe­culatori; toate acestea însă ne oţelesc mai mult în a ne face datoria. Nu scum­petea legitim venită trebue să atragă îngrijorarea marelui public, ci nenorocirea care se apropie zi cu zi fă-­î cînd paşi repezi către ziua în care nici cu aceste sacrificii nu ne vom mai putea aproviziona şi cînd în mod fatal serviciile noastre nu vor mai fi de nici un folos ne mai avind cu ce satisface nevoile1'. gg In ultimul timp şi-au făcut apariţia în acest oraş doi tineri anume : Manoliu Teleman şi Mircea Iovanovici, acest din urmă pretins artist cu o delegaţiune din partea d-lui colonel Radovici pensionar din Bucureşti, pentru a da o reprezenta­ţie la Teatrul Naţional, în scopul de a ridica în Bucureşti a monumentului «A­­vîntul Ţârei“, A­ceştia perminţîndu-şi a tipări cărţi de vizită de a unei persoane marcante din­ localitate, fără de a avea asentimentul,, de­şi în urma unei adrese din partea colonelului primesc patronajul reprezentaţiei, se prezentau singuri sau trimiteau diferiţi şi interpuşi cu aceste interpuşi cu aceste cărţi de vizită, înso­ţite de bilete de staturi şi loji, în mare parte nenumerotate şi fără preţuri fixe, pe la diferiţi­ persoane de societate şi comercianţi de­ seamă, încasînd frumoase sume de bani din cari mare parte ei în­trebuinţase în folosul lor personal. Agenţii siguranţiei suspectînd proceda­rea şi aducînd cazul la cunoştinţa d-lui prefect al poliţiei, s’a dispus anchetarea fanţului de către birigada de siguranţă locală cari stabilind pe deplin cele arătate mai sus. S’a confiscat biletele emise: A­­jutorul de primar Racovitză, a fost în­sărcinat cu controlul reprezentaţiunei care a avut loc, aşa că toate persoanele ce au cumpărat bilete au fost satisfăcute, iar ,­nii arătaţi mai sus, au fost trimişi parchetului cu actele dresate, cari i-a şi depus la peneteneiar. In acest timp a mai sosit deja poliţiile Constanţa şi Plo­eşti reclamaţiuni contra lor, pentru urmă­rre şî cercetare relativ la nişte repre­zentarii date în acele oraşe, in acelaşi mod, precum şi o declaraţiune din partea d-lui Colonel Radovici, prin care arată că nu i-a autorizat să-l semneze, nici să întrebuinţeze un alt sigiliu ce cît al co­mitetului de ridicarea monumentului, ceia ce el își permisese să facă. „Fi­ul sa” pentru BRODAT ! „VANILIE“-,,TAHITI“ l-a calitate se găsesc de vînzare 1* ROMlflM MUZICALA Lăpușneanu 24—IAȘI. Comuitrist Austriac Viena.—Pe tofttriîi de răsboi ra» ■aso . Nici uri eveniment important. Pe teatrul de rasboi Haliam . Pe frontul de pe litoral italienii nu, au re­început încă marile lor atacuri cari se opriseră, pentru scurt timp, la 11 Noem­­brie, continuând apoi până la finele lunei și chiar până la prima, săptămână din Decembrie. Aceste lupte pot fi con­siderate in totalul lor ca a 4-a luptă de ps­isonzo. De astadată, mai mult chiar ca in ir­aut sforţările inamicu­lui se îndreptară către oraşul­­Görz. In acest scop se îndreptară numai cătră capul de pod de la Görz cam 7 divizii de infanterie italiene. “ Atacurile acestor mari forţe ca şi toate atacurile in masse învecinate au fost res­pinse de forţa de rezistenţă a trupelor noastre cari păstrară neatinse Capul de pod de la­ Görz, platoul Doberdo şi in genere toate posiţiunile lor. Populaţia a fost greu atinsă prin distr­gerea ora­şului Görz. Situaţia militară nu a avut insă nimic de resimţit din această slo­­bănoscă expresie de furie a inamicului. In a 4-a luptă de pe litoral, armata italiană a pierdut, după date pozitive, 70 000 morţi şi răniţi. Ei fost res­pinşi atit în încercarea de atac de pe frontul romului spre­­ pozîrnişul nordic al Mt. S. Michele, cât şi atac al unui batalion de Alpini pe frontul Tirolez, către Col di Lana. * Pe teatrul de război Sudestic : La S. E. de Celebrc am gonit pe muntene­greni de pe ultima bucăţică de pământ bosniac pe care se mai aflau ,—şi în a­­cest loc trupele noastre ajunseră până la prăpastia Tara.—Bijelopolge este de ori după prânz în mărnele noastre. For­ţele imperiale şi regale atacară învă­luind oraşul cuc­erindu­-l după lupte crin­­cene şi făcând până seara 700 de pri­zonieri. Urmărirea inamicului, care se retrage la W. de Ipek, este în curs. Mun­tenegrenii dau foc, în retragerea lor, localităților locuite de musulmani, fi eliberate de o comisiune specială nu­mită din sinul sindicatelor agricole. Iftezires celor'1 s; I 5Q,000.(ivagoaM 1 Bucureşti,II). Costinescu, nai­­nistru de finanţe a tranşat astăzi I vîttzarea celor 50,000 vagoane­­ cereale cătră un consorţiu sus- I tro-german. Delegaţii consorţiului s’au su- I pus presîTÎpţiniiilor legei de a - ş plăti taxa în aur. Modalitatea, de plată este ur­mătoarea : Jumătate din taxă va fî plă­tită aci în ţară iar jumătate pentru Banca Naţională la r Rei­­chsbank din Berlin. Nauen. — La Moicovitz și Prîjelopolje ara mai făcut 750 de prizonieri sîrbi și munte­negreni. * Viena.­­ Luptele de urmă­rire în Muntenegr iau un curs tot mai favorabil. Am mai făcut 800 prizonieri. In luptele din Muntenegru s’a mtîmpîat ca inamicul să simuleze o predare. El a ve­nit spre noi cu inimile ridi­cate, fîifi­ind batiste albe. Am suspendat atunci focul nos­tru, dar cînd duşmanul s’a a­­propiat de liniile noastre ne-a atacat cu graţiate de mină. Este de prisos să mai spu­nem că aseminea viclenii au fost sever pedepsite şi că tot astfel se va mtîmpla cînd a­­semenea fapte se vor mai pro­­duce. 1» nea intiMeu si iul ifiitdenbuîS Nauen. — Feldmareșalul Hinden­­burg a acordat un interview ziarului „Berliner Zemsig am Mittag“. Vorbind despre cauzele războiului generalul Hindenbu­rg a zis : — „Nu sunt un bărbat politic și nici nu voi n& fiu — dar ie lucru limpede pentru mine că Anglia a veit războiul, ca la aţîţat“. Vorbind despre bătălia de la Tan­­nenburg a zis : — „Pe vremea aceea se vedeau pretutindinea refugiaţi din Prusia, căutând adăpost la dreapta şi la stângă. Am conceput planul de a infringe ofensiva rusă, căci simţeam că alt­fel toată aceasta mulţime da fugari era­­ iremediabil pierdută.­­ Planul meu «onzista în a lăsa pe Rennenkampf la Guminen, iar pe ceilalţi ruşi să i atrag în jos, tu spre lacuri. Planul a reuşit pentru că coman­damentul a apreciat exact prostul serviciu de recunoaştere al ruşilor». Continuând apoi, Hindenburg a spus : — ,,Aveam conştinţa răsp­under­ei ce-mi asumasem şii ana luat această răspundere din simţimîntu! datoriei cătră ţară. Simultan Insă realizam şi o temă ştiinţifică. Dar conştiinţa deplină a marei răs­punderi ce-mi asumasem am avut-o numai după ce au trecut evenimen­tele. Pot să-ţi spun un singur lucru : în astfel de situaţiuni n’au ce căuta oa­menii, care nu ştiu să păstreze sân­gele rece. De asemenea le pot asigura că nu numai că Germania va ţine piept duşman­ii­or ei, dar ea va fi l­cui­­toare“. iJWBWitSMIRW-s­ issiîeare Am suferit­ de asthma branchial, am consultat mai mulţi medici. La fiecare primăvară şi toamnă accesele se­ repetau, in timpul din urmă fiecare acces era de durată mai lungă­­şi intensitate mai mare. După sfatul medicului nostru de casă d. Dr. Popper am început cura de bec de lumina la d. or. Dulbergr.r In. plin acces de­ astmă. La a 7-a bae accesele au dispărut până astă­zi. . In greutate am crescut întâi cu 4 klgr. şi apoi încă cu 2 kgr. şi­ astă­zi la sfîr­­şi­tul curei mă simt foarte bine. şi sunt foarte recunoscător d-lui doctor Dul­­bergher. 1. DULCE: Iași Strada Armeană, 3. Bombardarea Metzului Nauen.—Pe frontul de războiu din apus nimic esenţial de semnalat, a­­fară doar de o bombardare, a Metsu­­lui ie cătră aviatorii duşmani, fără ca aceştia sâ poată cave* însă vre-o paguba însemnată. * * Paris.—Sart' aviatori francezi au aruncat 51 de bombe asupra gării din Mets, cauzîn­d însemnate, strică­ciuni. Flota rusă bombar­ - LiiptßS® tetre flota rusă şi cea germano-bulgară - Bucureşti.­ De astăzi dimi- I neaţa vin mereu ştiri din di­ferite puncte ale porturilor noastre maritime că flota rusă a început din nou bombarda­rea Varnei. Pînă acum nu se poate şti dacă este din nou vorba de o demonstraţie sau ruşii vor încerca o debarcare. * Kalcic.—Cu ochiul liber s’a putut vedea pe astă­zi dimineaţă cum trei cuirasat© şi două tor­piloare ruse bombardează, din ciad în cînd portul Varna. Grosul vaselor ruseşti s’a a­­şezat în aceîaş mod ca şi la bombardarea trecută însă lă­­murit nu se poate bine disting© din cauza ceţei ce s’a lăsat pe mare. Ceea ce se poate distinge lă- i murit este că bombardarea se face din zece în zece minute şî că din Varna mi se răspunde la bombardarea nisă. Intru cit vasele ruseşti sunt situate aproape de Ekreme, se crede că ruşii au de gind se debarce aproape de frontiera romînă. Aci au sosit toate autorită­ţile din judeţ In frunte cu pre­fectul şi comandantul jandar­milor Constanta.­După o comu­ericare teSefwssi rezultat că ruşii au reînceput de astăzi dimineaţă bom­lliardarsa Var­sói.La ora 6 dte, două torpi­loare ruse au Inspf cîat ceas­­tsla şi s’a i­ reîntors imediat —după os­m trecut prin faţa KiliakroS şî -au apropiat ids Varna. La ora 8 au apărut dinspre Odessa patru unităţi mari din flota rusă, trecind prin faţa Balticului, cu tontă deaza VARNA viteza şi opriri duse, în dreptul cas- Ulului de la Euxinograd, au început b­rob.,rdate p­cum cir cu o violenţă extraordinară. Aceasta a durat pînă la ora 10, cînd, d­­in cau za ceţ­i, va­sete s’au r.hos în Iar­­ul mitrei. For­turile dela Varna au răspuns. In larg se află peste 30 de vase de transport, cana ce fa­ ce să *e pre­supui« că rușii ar ave* de gind să­ încerc* o debarcare. Bazargic. — Astă­zi de dimineață flota rusă a în­ceput bombardarea Varnei. In .dreptul capului Ha­liakra are loc o luptă ext­ra~ ordinară Intre flota rusă și cea ger­mano-bulgară. IAŞI, Stradat Carol Aduce cu plăcere la arr­osti­nţa pu­blicului şî numeroasei a soia clientele, cu as’» ram«« din strada Zmeu 3, în STRA­UA CAROL 20 regiunea cea mai ridicată şi mai sănătoasă a Iaşilor. Clinică chirurgicală modernă*. Săli speciale pentru operaţiile aseptice şi septice , instrumentar complect şi ireproşabil. ORTOPEDIE. MEC­ANO­TERAPIE (Zander). MEDICINA INTERNA. FACERI. ELECTRO­TERAPIE. HIDRO­T­ERAPIE Tratamentul Sifilisului cu mercur şi Neosalvarsan. Medici consultanţi distinşi în toate specialităţile. 1. Consultaţii 1- 3 şi 8 -9 p. m. b —Telefon 79 — fire perfectă. Preţuri moderate. Dr. O. Popa Radu Medic al Casei Sf. Spiridon BoD­osrvpass şi interne Consultaţii­: 5—6 p. m. Bd. Elisa­be­ta 8. I aw« fi sva iSt rai an­e H Cursuri de ştiinţi liiSpOrlSWl comerciale, de lim­ba şi literatura germană precum şi de istoria literatură germane predă contra, unui modest onorar în locuinţa sa din str. Căpitan Păun No. 3. M. MESCH­ER Be Închiriat frumoase mo­bilate sau nemobilate, cu serviciul, in strada Carl Lueger 13. Se poate­ adresa proprietarului în aceiași casă. Oig. Sitatia GROSI Şef de clinică la Maternitate Bon­ ds lamei. — Faceri laţi.—Str. Anastasie Panu­ 4S neiul faimoase, bine RlliSS mobilate, pentru un domn sau o doamnă, se închiriază pe pe acum, cu luna sau cu anul. __ Informaţii la ziar ______ hifeiH i­ r I. fUltra Vasile Coada 22 (fost sf. Spiridon Chirurgie şi hali de femei Consultaţii: 1—3 p. m. autorizată caută lecţiuni de limba germană şi franceză. La ziar sub Germană. Institutoare De viinzare 1600 deca vin superior, recolta actuală, din via mea dela Vişan (Piscul Sacalei). A se adresa la D. M. Cădere, str. Carl Lueger, 13. De vânzare Strada Lă­puşneanu No. 28, colţ cu Strada Banu, compuse din: Patru prăvălii la: Strada Lăpuşneanu, 21 camere de locuinţă. Pivniţă mare, beciuri, subsoluri, apă, lumină la etaj, atenanse, etc. A se adresa d-nei Maria Irimescu Strada Banu. V. GH. BÎTflIREARti « AVOCAT » — Cosultaţii 3 — 7 p. m. — SS Strada Gh. Mîrzescu, casele Să 88 n —Ai. H. Goldner. — gg gs Domnişoară ținui de piano la începători. Ziar sub Pianistă.

Next