Opinia, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 2878-2901)
1916-10-15 / nr. 2889
Administrația Tipografia II. O old nor, lași-Telef. IV p. 3. „Antereul lui Arvinte“ Un amic spiritual, îmi spunea ori dimineaţă vorbind despre ofensiva germană din Carpaţi şi despre înfrîngerea suferită de germani la Verdun, că e povestea „Antereului lui Arvinte“. O mai minunată caracterizare a situaţiunii nici că se putea. Iată-l pe bătrînul general Falkenhayn, mnitorul Kronprinzului în atacul Verdunului, disgraţiat din pricina aventurei de la Verdun şi trimis pe frontul oriental să-şi refacă virginitatea. Pentru a putea rezista impetuoasei înaintări a trupelor noastre pe pămîntul Transilvaniei, e silit să ceară trupe noi, după ce s’a convins că turma tigriiă din pustă, e turmă de animale inferioare îmbrăcate carnavalesc în piei de tigre. Se iau divizii austriace de pe frontul italian, şi italienii încep formidabilul atac contra Triestului. Se iau de pe cel francez, şi francezii îşi recuceresc celebrele forturi Thiaumont şi Douaumont. Se iau de pe frontul rus şi generalii Scerbaccov şi Saharov încep puternica lovitură concentrică asupra celei mai puternice armate duşmane care apară Lembergul şi Kevel. Şi în acest chip cele 20—30 divizii aduse în Transilvania, spre a ne pedepsi pe noi, cum s’a exprimat cancelarul german în parlament, cari au înregistrat cîteva succese la începutul temerarei lor ofensive, oprită atît de fericit de vitejia şi rezistenţa trupelor noastre, ofensivă care-i costă pe duşmani enorm, întreit dacă , nu împătrit de cît ne costă pe noi, şi care deja pe frontul Carpaţilor Moldovei s’a transformat în defensivă, fiindcă contra-ofensiva noastră va trebui în mod necesar să se pronunţe imediat şi pe întregul front carpatic, în acest chip repetăm, acele 20—30 divizii serios vatamate dacă nu decimate, au subţiat celelalte fronturi înlesnind aliaţilor, înaintări fericite şi succese cari vor însemna foarte mult în istoria desfăşurării acestui război. Cu tot armamentul şi utilajul lor de război superior pînă acum, Germanii au avut prilejul să se convingă în munţii noştri, că şi îndivîimlîta sa şi valoarea personala a omului, e o armă puternică, superioară adesea maşinismului inconştient, şi cred că soldatul nostru i-a făcut să vadă ce comori de curaj, de iniţiativă, de vigoare şi de rezistenţă sînt acumulate de un popor care nu cere decît aplicarea formulei germane: „leben, und leben lassen“, a trai şi a lăsa şi pe ceilalţi să trăiască, formulă pe care ei cei dinţii am nesocotit-o şi violat’o. Dar subţierea lor pe diversele fronturi, pentru îngroşarea frontului carpatic, mai are şi un alt efect, ţin alt principiu tactic german va fi suprimat în curînd din deprinderile lor. Pînă acum dînşii puseseră în aplicare formula luptei pe teritoriu, străin. E o formulă scoborîtă direct din invaziile barbare. In timpii moderni, ea prezintă avantajul de a cruţa solul patriei şi de a exercita orice influenţă vroesc să exercite diriguitorii asupra spiritului poporului, căruia nu-i spun decît atît cît voesc să i spună, menţirrindu-i în credinţa succeselor şi a victoriilor, pentru a-i putea cere mereu noi jertfe. Ei bine, subţierea aceasta permiţînd aliaţilor noştri ofensive viguroase şi în Galiţia şi pe Meusa şi la Trentin ca şi în Transilvania şi şi Macedonia, refularea germanilor de pe solul străin unde dau acum lupta, pe propriile lor teritorii, e o chestiune dacă nu de cîteva săptămîni dar cel mult de cîteva luni, şi atunci se vor vedea efectele îndraznelei şi aroganţei lor. Dacă retragerea noastră şi a aliaţilor noştri Ruşi de pe linia Cernavoda-Constanţa, a putut fi trîmbiţată la Buda-Pesta, Viena şi Berlin, ca un mare succes de arme, ceia ce nu-i de loc adevarat, lucrul fiind o simplă retragere strategică, oricît ne-ar îndurera momentan părăsirea Constanţei, acest juvaer al Mării Negre, scump sufletelor noastre, această durere nu constituie nici o înfrîngere, şi nici o pierdere nereparabilă şi temeritatea barbarilor va fi în curînd şi aspru pedepsită. Puţin din cei ce au păşit pe pămîntul Dobrogiei se vor mai reîntoarce la căminurile lor, iar împrumutul pe care acest pretins succes de arme, îl înlesneşte acum pe piaţa Berlinului, va servi desigur la plata despăgubirilor necesitate de ocuparea Constanţei. De altfel suntem încredinţaţi că pe cheiurile ei, prin silozuri şi chiar pe Bulevard nu vor calea nici noaptea legionarii barbari, neîndrăznind să înfrunte vasele de războiu din rada, care-i supraveghează. De cît, pe cînd capitalele duşmane se pavoazează pentru pretinsa victorie din Dobrogea, cît de grozave nopţi trebue să fie petrecînd guvernanţii germani şi cum trebuie să-i doară înfrîngerile de la Verdun, Gorizia, Kovel şi din Carpaţi. In curînd, în curînd, mai curînd decît o pot crede chiar cei mai pesimişti, lupta se va strămuta pe teritorul duşman. Ruşii au pus bine piciorul în Bucovina şi Galiţia. Noi ne-am aşezat bine pe înălţimile Tulgheşului ca şi Italienii pe acele ale Goriţei. Francezii sunt în Alsacia şi Lorena, Belgia va fi în curînd liberată şi de aci pe dreapta Rinului legiunile franco-engleze, îşi vor croi drumul care să transplanteze războiul acasă la ei. Şi atunci, atunci se va vedea minunat cît e de zdrenţuit, „antereul lui Arvinte11. Orice cârpeală îi va fi zadarnică, se va pulveriza şi pulverizarea lui va face ca lumina soarelui dreptăţii şi a libertăţii să pătrundă în toate părţile, în palat ca şi în bordeiu, ne mai fiind împedicată de pînza plină de cârpeli, migălos ţesută Intru sfidarea căldurei şî lumineî binefăcătoare a soarelui etern strălucitor. Atos. I 15 In noaptea de Luni spre Marţi, la orele 11, după o pauză de peste trei săptămâni, un zeppelin şi-a făcut din nou apariţia deasupra Capitalei. Aeronava era la o înălţime foarte mare ceea ce probează teama pe care a avut o de a nu fi atinsă de artileria noastră. Zeppelinul a aruncat câteva bombe fâră a produce altă pagubă decit lovirea unei magazii de scânduri. In mai puţin de 20 minute, aeronava urmărită de aproape de focul viu al artileriei noastre, a dispărut cu totefi. 55 Pentru ostaşi.—D-nele : Cananău, Sturdza şi Băleanu colectând obiecte şi artere în străzile : Cuza-Vodă, Mirzescu, Armeană, Piaţa Unirei şi Curalari, au adunat de la: D-na Stihi 1 pernă, 2 feţe de pernă, 2 prosoape, 6 pahare, 6 farfurii, 5 lei. D-na Dimitriu 6 prosoape. D-na Kessim 12 p. ciorapi, 6 şervete, 4 furculiţi, 4 cuţite, 4 pahare. D-na N. Culianu 2 cămeşi, 3 ismene, 26 p. obiele, 1 eşarfă de lână, 1 baider, 6 batiste, 1 bandaj, 1 pernă, 2 feţe de pernă, 1 prosop mare, 3 tacâmuri complecte. D-na Betty Handoca, 2 cămeşi, 2 ismene, 2 p. ciorapi, 1 pernă cu 3 feţe. D-na M. Cojean 1 ismană, 3 perechi ciorapi, 2 şervete. D-na Negruzzi volume de cetit, 1 termometru. D-na Cubelca 1 cămaşă, 1 p. colţuri, 4 prosoape, 1 cârjă, 1 pachet vată, 4 canale, 1 perne de cap, 1 peptene 2 sopoane. D-na Ghibănescu 1 cămaşă, 1 ismană, 2 p. colţuri, 1 pernă, 2 feţe pernă, 2 prosoape, 1 prostire. D-na Chirilă 20 lei. D-na Cholney 1 pernă. D-na I. Schwartz 1 1 pernă, 1 prosop. Therdlman 2 cămeşi, 3 ismene, 20 lei. D-na Gold un şip de bulion. D-na Apoteker 2 cămeşi, 2 ismene, 1 p. jambiere, 5 lei. D-nii Gărcineanu, 12 şervete, 6 batiste, 6 şerveţele, 1 prosop, 1 faţă de masă. D-na Thurer 4 cămeşi. Dl. Pollingher, cărţi de cetit, 10 lei. D-na Ernestina Goldstein, 1 cămeşă, 2 p. colţari, 2 şervete, 3 clipe. Dl. Avram Silberman, 5 lei. D-na Peker, 3 p. colţani. Dl. Moritz Blumenfeld, 100 lei. Dr. A. Kahane, 2 cămeşi, 4 ismene, 3 p. colţuri, 1 flanca, 3 farfurii, ibric, 2 furculiţi. D-na I. Gr. Vasiliu, 1 cămeşă, femeiască, 3 şervete, 1 p. obiele, 3 feţe de pernă, 1 pernă. D-na Elisa Ulrich 2 feţa de pernă, 2 şervete, 4 batiste, 2 cîrpe. Froim Saim 5 lei. D-na Francesca M. Goldner 4 cămeşi, 4 perechi izmene, 4 prosoape, 4 perechi obiele, 2 eşarfe, 4 perechi colţuri de lînă, 12 furculiţe, 6 farfurii, 1 cuvertură. (Va urma) Primim următoarele : Domnule Director, "• Cu respect vă rugăm să binevoiți a publica următoarele: Primăria a publicat şi lipit pe zidurile oraşului o ordonanţă, prin care anunţă publicul că la 1 Octombrie se deschid 2 din cele 5 depozite de lemne, iar la 10 a acestei luni celelalte 3 depozite. Ei bine, astăzi este în 14 şi nu numai că nu s-au deschis celelalte depozite, dar nici cele deschise nu se administrează cum trebue. Aşa de exemplu, dacă ai reuşit după ce ai stat 2—3 zile să capeţi 500 kg. lemne, căci mai mult nici nu dă, apoi nu găseşti niciodată căruţă, care săţi ducă lemnele acasă, şi dacăgăseşti una, apoi îţi cere 60—70 bani suta de kg. şi nu 20 precum glăsueşte ordonanţa ; dacă nu vrei să-i dai cît cere, îţi pune afară (din ordinul superiorului) lemnele zicîndu-ţi să-ţi cauţi trăsură de stradă, ceea ce ştie fiecare că trebue să ai un noroc deosebit ca să găseşti ana. Atragem atenţia celor în drept, pentru ca acea ordonanţă, de altmintrelea foarte bună, să fie şi respectată. Cu osebită stimă Mai mulţi cetăţeni ai Iaşului 55 Astăzi urmează să fie adus la Iaşi, corpul eroului Octav Tomida, mort pe câmpul de onoare îşi va fi depus în capela cimitirului Eternitate, unde va avea loc mâne inmormântarea. 55 Mine se va face obişnuita tragere la sorţi ’la Creditul fonciar rural din Bucureşti. De data aceasta se vor amortiza scrisuri pentru suma de 2.589.200 lei. Atît scrisurile fonciate esite la sorţi cit cupoanele scrisurilor aflate în circulaţie se vor plăti exact la termin ca de obiceiu. Pentru plata ratelor se primesc de pe acum cupoane de 1 ianuarie 1917. Acelaş procedeu se urmează şi la Creditul Urban din Iaşi. 55 D. G. Spacu obţinînd cu mare succes diploma de doctor în Chimie, a fost numit conferenţiar la Facultatea de ştiinţă de pe lingă Facultatea din Iaşi. D-sa ocupase pină acum la aceeaşi facultate locul de şef de lucrări. Transmitem sincerite noastre felicitări tînărului şi simpaticului doctor. 55 Astăzi Vineri 14 Oct. se reprezintă la Cinema Modern noul program «Nebuna», extraordinară tragedie in trei acte mari. In rolul principal apare d-ra Maria Cârmi. Programul mai cuprinde : Gmunden, pitoreşti şi interesante călătorii prin Alpi.—Dansuri japoneze, distracţii coreografice din ţara viejilor. Cânele Medor, comedie. D. Toma Stellan, fost ministru, care fusese acum câteva zile în Iaşi, s’a reîntors In Capitală. De asemenea, s’a reîntors şi d. I. Th. Florescu, care părăsise şi d-sa Bucureştii. 55 O speţă nouă de oameni a apărut in Bucureşti, omul care n’a fost la Iaşi. Cine-ar fi crezut vreodată că cel care n’a fost la Iaşi va fi mândru, iar cel care a fost în melancolica şi blânda Capitală a Moldovei, se va simţi jignit, va protesta şi va desminţi! Alte timpurii ! In urma măsurilor urgente ale Casei centrale a băncilor populare, aprovizionarea populaţiei lipsite de hrană din unele părţi ale ţărei, cu porumb şi alte alimente, s’a terminat, urmînd ca pe viitor să se aprovizioneze sistematic toate localităţile unde lipsa se resimte mai mult. Tot trebue să mai zicem ceva despre răniţi, măcar că s’ar părea că făcînd aceasta, ne amestecăm în ale armătei Dar noi ne glndim că procedind astfel, facem aceasta în interesul general şi conduşi de cele mai patriotice sentimente. Rănitul trebue să fie pentru noi subiect de deosebită îngrijire. Spunem aici un fapt ce ni s’a relevat. Nişte răniţi plecaţi Duminică sara, au ajuns Marţi dimineaţă la Bîrlad. Pănă atunci n’au gustat nimic. Aici ni s’au dat pine şi ceaiu. De acolo au fost dirijaţi prin Iaşi cătră Botoşani. La laşi nu li s’a dat nimic. Nu suntem din acei cari să nu recunoaştem zelul ce pun doamnele de la Crucea Roşie şi autorităţile pentru ajutorarea lor. Ar tibui apoi ca să nu se ducă diviziunea muncei la extrem. Să nu se zică, de exemplu, cutare fapt nu mă priveşte pe mine. Mai multă înţelegere şi solidaritate nu strică. Sg Dnii comisari clasa I, George Angelescu, Gh. Liceanu, Ioan Georgescu şi I. P. Georgescu (clasa 111) şi subcomisarul d. I. Vasilescu, de la direcţiunea siguranţei generale," au fost detaşaţi la Iaşi. 55 Intre răniţii sosiţi azi dimineaţă se află sublocotenenţii Fedeleş (magistrat), Carpus, Teodorescu şi Anghel. 55 La Bacău într’un accident de automobil a decedat subinspectorul tehnic din serviciul telegrafic Gh. Dimitriu. Tot în acel accident a fost greu rînit d. N. Crăciunescu şeful diviziei serv. poştelor. 58 Muzeul de tablouri de pe lingă pinacoteca şcoalei pe Bele-Arte va fi deschis numai Joia şi Duminica pentru vizitatori de la orele 2—4 p. m. gg Petru Ştefăniu fostul impiegat al administraţiei financiare care s’a făcut vinovat de delapidarea sumei de 2000 iei, a fost depus în penitenciarul local. 55 Astăzi s’a oficiat cu deosebită solemnitate hramul bisericilor Mitropolie, Cuvioasa Paschiva din Păcurari şi Sf. Paraschiva (mitocul malcero). Sicriul cu Maştele sfinte ale Cuvioasei Paraschiva a fost scos de aseară în curtea Metropoliei unde astăzi are loc pelerinajul drept credincioşilor creştini. In astă seară, ei va fi readuse In catedrală. S3 Tramvaiul cu No. 8 a calcat astăzi sfărmîndu-i capul şi ucigînd’o pe o femee săteană a căreia identitate încă nu s'a putut stabili. §g Spitalul de răniţi din Tg. Frumos, a obţinut de la obştiile :Spătar D. Borş* din Dădeşti,Răsăritul* din Lungani şi „Unirea* din Tg. Frumos, cite o treime din griul depozitelor obştiilor, adică 16 mii kgr. grîu. 81 In ziua de 9 Octombrie a ars casa văduvei Floarea V. Ciocârlan, din Popeşti, care a fost recomandată comitetului central pentru incendiaţi să i se vie în ajutor, fiind săracă şi cu mulţi copii. „ Printre oaspeţii eşani din Capitală avem şi pe distinsele familii Rosetti Solescu, Nacu şi d-neie Marie Michel Sipsomşi Elena C. Sipsom cu copii.’ 58 Eri s'a judecat in apelprocesul lui Moise Marcovici la secţia 1 a trib. contravenient la legea străinilor condamnat la 1 an închisoare. Contravenientul a fost apărat de d. avocat Dumitru Georgescu. 85 D. Gh. Vesbianu, a fost numit de către comitetul regional al judeţului, contabil al spitalului Petru Poni, din Păcurari. INFORMAŢII 58 Mai mult ca oricând devin evidente serviciile aduse de biuroul britanic, care a ştiut să reţie In ţară mari cantităţi de grâu. In timpurile din urmă, când ministerul de război a avut nevoe de grâu, biroul britanic s’a grăbit să-i pue la dispoziţie mai mult de 6000 vagoane care au fost vândute ministerului cu preţul de 3000 lei vagonul, pe când biuroul britanic le cumpărase cu 3200 Iei. Englezii au făcut astfel şi pe acest teren sacrificii foarte apreciabile pentru armata noastră. 55 In toate zilele se oficiază în catedrala Episcopiei de Argeş precum şi în bisericile din oraş, rugăciuni şi acatiste pentru izbinda glorioasei noastre armate. Azista un numeros public. COMUNICAT OFICIAL No. 61 din 14 Octombrie 1916 ora 7 dinii FRONTUL DE NORD și NORD-VEST* La Tulgheş şi Bicaz, s’a respins un violent atac. La Heaves, un aeroplan inamic a fost doborit de focul nostru. In valea Trotuşului, inamicul a atacat violent, dar a fost respins. In valea Uzului, continuăm nu înainta. Am luat un ofiţer, 12 oameni de trupă prizonieri, precum şi o mitralieră. In valea Oituzului, linişte. La graniţa Vrancei, în valea Buzeului, Tabla Bufii, Bratecea şi Predeluş, situaţia neschimbată. Inamicul a atacat violent muntele Clăbucetul Azugei (sud-est de Predeal). Lupta este în curs. In regiunea Dragoslavele, s’a respins un atac inamic extrem de violent în valea Pravatului, care este acoperită de cadavre inamice. Pe stingă Oltului, atacuri inamice, care au fost respinse. La Jiu, ne-am retras la eșirea de sud a defileului. FRONTUL DE SUD Pe Dunăre si in Dobrogea, nimic nou. Marele Cartier General HrihoanS i cameră In dos UUtilICeiRBCl este de închiriat în strada Gh. Mârzescu 17. Informaţiuni la tipografia H. Goldner. De închiriat pivniţă de pe strada Loc,Col. Lunga No. 5. Pentru orice informaţiuni a se adresa numai la Administratorul averi Episcopiei Catolice de Iaşi, Seminarul Catolic, strada Comănescu.