Opinia, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 2878-2901)

1916-10-15 / nr. 2889

Administrația­­ Tipografia II. O old nor, lași-Telef. IV p. 3. „Antereul lui Arvinte“ Un amic spiritual, îmi spunea ori dimineaţă vorbind despre o­­fensiva germană din Carpaţi şi despre înfrîngerea suferită de ger­mani la Verdun, că e povestea „Antereului lui Arvinte“. O mai minunată caracterizare a situaţiunii nici că se putea. Iată-l pe bătrînul general Falken­­hayn, mnitorul Kronprinzului în atacul Verdunului, disgraţiat din pricina aven­turei de la Verdun şi trimis pe frontul oriental să-şi re­facă virginitatea. Pentru a putea re­zista impetuoasei înaintări a tru­pelor noastre pe pămîntul Transil­vaniei, e silit să ceară trupe noi, după ce s’a convins că turma ti­griiă din pustă, e turmă de ani­male inferioare îmbrăcate carnava­lesc în piei de tigre. Se iau divizii austriace de pe frontul italian, şi i­­talienii încep formidabilul atac con­tra Triestului. Se iau de pe cel fran­cez, şi francezii îşi recuceresc ce­lebrele forturi Thiaumont şi Dou­­aumont. Se iau de pe frontul rus şi generalii Scerbaccov şi Saharov în­cep puternica lovitură concentrică asupra celei mai puternice armate duşmane care apară Lembergul şi Kevel. Şi în acest chip cele 20—30 divizii aduse în Transilvania, spre a ne pedepsi pe noi, cum s’a ex­primat cancelarul german în par­lament, cari au înregistrat cîteva succese la începutul temerarei lor o­­fensive, oprită atît de fericit de vi­tejia şi rezistenţa trupelor noastre, ofensivă care-i costă pe duşmani enorm, întreit dacă , nu împătrit de cît ne costă pe noi, şi care deja pe frontul Carpaţilor Moldovei s’a tran­sformat în defensivă, fiindcă con­­tra-ofensiva noastră va trebui în mod necesar să se pronunţe ime­diat şi pe întregul front carpatic, în acest chip repetăm, acele 20—30 divizii serios vatamate dacă nu deci­mate, au subţiat celelalte fronturi înlesnind aliaţilor, înaintări fericite şi succese cari vor însemna foarte mult în istoria desfăşurării acestui război. Cu tot armamentul şi utilajul lor de război superior pînă acum, Ger­manii au avut prilejul să se con­vingă în munţii noştri, că şi îndivî­­imlîta sa şi valoarea personala a o­­mului, e o armă puternică, superi­oară adesea maşinismului inconşti­ent, şi cred că soldatul nostru i-a făcut să vadă ce comori de curaj, de iniţiativă, de vigoare şi de re­zistenţă sînt acumulate de un po­por care nu cere de­cît aplicarea formulei germane: „leben, und le­ben lassen“, a trai şi a lăsa şi pe ceilalţi să trăiască, formulă pe­ care ei cei dinţii am nesocotit-o şi vio­­lat’o. Dar subţierea lor pe diversele fronturi, pentru îngroşarea frontu­lui carpatic, mai are şi un alt efect, ţin alt principiu tactic german va fi suprimat în curînd din deprin­derile lor. Pînă acum dînşii puse­seră în aplicare formula luptei pe teritoriu, străin. E o formulă scobo­­rîtă direct din invaziile barbare. In timpii moderni, ea prezintă avanta­jul de a cruţa solul patriei şi de a exercita orice influenţă vroesc să exercite diriguitorii asupra spiritului poporului, căruia nu-i spun de­cît atît cît voesc să i spună, menţirrin­­du-i în credinţa succeselor şi a vic­toriilor, pentru a-i putea cere me­reu noi jertfe. Ei bine, subţierea a­­ceasta permiţînd aliaţilor noştri o­­fensive viguroase şi în Galiţia şi pe M­e­u­s­a şi la Trentin ca şi în Transilvania şi şi Ma­cedonia, refularea germanilor de pe solul străin unde dau acum lupta, pe propriile lor teritorii, e o ches­tiune dacă nu de cîte­va săptămîni dar cel mult de cîte­va luni, şi a­­tunci se vor vedea efectele îndraz­­nelei şi aroganţei lor. Dacă retragerea noastră şi a ali­aţilor noştri Ruşi de pe linia Cer­­navoda-Constanţa, a putut fi trîm­­biţată la Buda-Pesta, Viena şi Ber­lin, ca un mare succes de arme, ceia ce nu-i de loc adevarat, lu­crul fiind o simplă retragere strate­gică, oricît ne-ar îndurera momen­tan părăsirea Constanţei, acest ju­­vaer al Mării Negre, scump sufle­telor noastre, această durere nu constituie nici o înfrîngere, şi nici o pierdere nereparabilă şi temerita­tea barbarilor va fi în curînd şi as­pru pedepsită. Puţin din cei ce au păşit pe pămîntul Dobrogiei se vor mai reîntoarce la căminurile lor, iar împrumutul pe care acest pretins succes de arme, îl înlesneşte acum pe piaţa Berlinului, va servi desigur la plata despăgubirilor necesitate de ocuparea Constanţei. De altfel sun­tem încredinţaţi că pe cheiurile ei, prin silozuri şi chiar pe Bulevard nu vor calea nici noaptea legiona­rii barbari, neîndrăznind să înfrunte vasele de războiu din rada, care-i supraveghează. De cît, pe cînd capitalele duşma­ne se pavoazează pentru pretinsa victorie din Dobrogea, cît de gro­zave nopţi trebue să fie petrecînd guvernanţii germani şi cum trebuie să-i doară înfrîngerile de la Verdun, Gorizia, Kovel şi din Carpaţi. In curînd, în curînd, mai curînd de­cît o pot crede chiar cei mai pesi­mişti, lupta se va strămuta pe teri­­torul duşman. Ruşii au pus bine piciorul în Bu­covina şi Galiţia. Noi ne-am aşe­zat bine pe înălţimile Tulgheşului ca şi Italienii pe acele ale Goriţei. Francezii sunt în Alsacia şi Lorena, Belgia va fi în curînd liberată şi de aci pe dreapta Rinului legiunile franco-engleze, îşi vor croi drumul care să transplanteze războiul acasă la ei. Şi atunci, atunci se va ve­dea minunat cît e de zdrenţuit, „an­tereul lui Arvinte11. Orice cârpeală îi va fi zadarnică, se va pulveriza şi pulverizarea lui va face ca lumina soarelui dreptă­ţii şi a libertăţii să pătrundă în toate părţile, în palat ca şi în bordeiu, ne mai fiind împedicată de pînza plină de cârpeli, migălos ţesută In­tru sfidarea căldurei şî lumineî bi­nefăcătoare a soarelui etern strălu­citor. Atos. I 15 In noaptea de Luni spre Marţi, la orele 11, după o pauză de peste trei săp­tămâni, un zeppelin şi-a făcut din nou apariţia deasupra Capitalei. Aeronava era la o înălţime foarte mare ceea ce probează teama pe care a avu­­t o de a nu fi atinsă de artileria noas­tră. Zeppelinul a aruncat câteva bombe fâră a produce altă pagubă decit lovi­rea unei magazii de scânduri. In mai puţin de 20 minute, aeronava urmărită de aproape de focul viu al ar­tileriei noastre, a dispărut cu totefi. 55 Pentru ostaşi.—D-nele : Cana­­nău, Sturdza şi Băleanu colectând obiec­te şi artere în străzile : Cuza-Vodă, Mir­­zescu, Armeană, Piaţa Unirei şi Cura­­lari, au adunat de la: D-na Stihi 1 pernă, 2 feţe de pernă, 2 prosoape, 6 pahare, 6 farfurii, 5 lei. D-na Dimitriu 6 prosoape. D-na Kessim 12 p. ciorapi, 6 şervete, 4 furculiţi, 4 cuţite, 4 pahare. D-na N. Culianu 2 cămeşi, 3 ismene, 26 p. obiele, 1 eşarfă de lână, 1 bai­­der, 6 batiste, 1 bandaj, 1 pernă, 2 feţe de pernă, 1 prosop mare, 3 tacâmuri complecte. D-na Betty Handoca, 2 cămeşi, 2 is­mene, 2 p. ciorapi, 1 pernă cu 3 feţe. D-na M. Cojean 1 ismană, 3 perechi ciorapi, 2 şervete. D-na Negruzzi volume de cetit, 1 ter­mometru. D-na Cubelca 1 cămaşă, 1 p. colţuri, 4 prosoape, 1 cârjă, 1 pachet vată, 4 canale, 1 perne de cap, 1 peptene 2 so­­poane. D-na Ghibănescu 1 cămaşă, 1 isma­­nă, 2 p. colţuri, 1 pernă, 2 feţe pernă, 2 prosoape, 1 prostire. D-na Chirilă 20 lei. D-na Cholney 1 pernă. D-na I. Schwartz 1 1 pernă, 1 prosop. Therdlman 2 cămeşi, 3 ismene, 20 lei. D-na Gold un şip de bulion. D-na Apoteker 2 cămeşi, 2 ismene, 1 p. jambiere, 5 lei. D-nii Gărcineanu, 12 şervete, 6 batis­te, 6 şerveţele, 1 prosop, 1 faţă de masă. D-na Thurer 4 cămeşi. Dl. Pollingher, cărţi de cetit, 10 lei. D-na Ernestina Goldstein, 1 cămeşă, 2 p. colţari, 2 şervete, 3 clipe. Dl. Avram Silberman, 5 lei. D-na Peker, 3 p. colţani. Dl. Moritz Blumenfeld, 100 lei. Dr. A. Kahane, 2 cămeşi, 4 ismene, 3 p. colţuri, 1 flanca, 3 farfurii, ibric, 2 furculiţi. D-na I. Gr. Vasiliu, 1 cămeşă, feme­­iască, 3 şervete, 1 p. obiele, 3 feţe de pernă, 1 pernă. D-na Elisa Ulrich 2 feţa de pernă, 2 şervete, 4 batiste, 2 cîrpe. Froim Saim 5 lei. D-na Francesca M. Goldner 4 cămeşi, 4 perechi izmene, 4 prosoape, 4 perechi obiele, 2 eşarfe, 4 perechi colţuri de lînă, 12 furculiţe, 6 farfurii, 1 cuvertură. (Va urma) Primim următoarele : Domnule Director, "• Cu respect vă rugăm să bine­voiți a publica următoarele: Primăria a publicat şi lipit pe zidurile oraşului o ordonanţă, prin care anunţă publicul că la 1 Octombrie se deschid 2 din cele 5 depozite de lemne, iar la 10 a acestei luni celelalte 3 depozite. Ei bine, astăzi este în 14 şi nu nu­mai că nu s-au deschis celelalte depo­zite, dar nici cele deschise nu se admi­nistrează cum trebue. Aşa de exemplu, dacă ai reuşit după ce ai stat 2—3 zile să capeţi 500 kg. lemne, căci mai mult nici nu dă, apoi nu găseşti nici­odată căruţă, care să­­ţi ducă lemnele acasă, şi dacă­­găseşti una, apoi îţi cere 60—70 bani suta de kg. şi nu 20 precum glăsueşte ordonan­ţa ; dacă nu vrei să-i dai cît cere, îţi pune afară (din ordinul superiorului) lemnele zicîndu-ţi să-ţi cauţi trăsură de stradă, ceea ce ştie fiecare că trebue să ai un noroc deosebit ca să găseşti ana. Atragem atenţia celor în drept, pentru ca acea ordonanţă, de altmintrelea foarte bună, să fie şi respectată. Cu osebită stimă Mai mulţi cetăţeni ai Iaşului 55 Astăzi urmează să fie adus la Iaşi, corpul eroului Octav Tomida, mort pe câmpul de onoare îşi va fi depus în ca­pela cimitirului Eternitate, unde va avea loc mâne inmormântarea. 55 Mine se va face obişnuita tragere la sorţi ’la Creditul fonciar rural din Bucureşti. De data aceasta se vor amor­tiza scrisuri pentru suma de 2.589.200 lei. Atît scrisurile fonciate esite la sorţi cit cupoanele scrisurilor aflate în circu­laţie se vor plăti exact la termin ca de obiceiu. Pentru plata ratelor se primesc de pe acum cupoane de 1 ianuarie 1917. Acelaş procedeu se urmează şi la Creditul Urban din Iaşi. 55 D. G. Spacu obţinînd cu mare succes diploma de doctor în Chimie, a fost numit conferenţiar la Facultatea de ştiinţă de pe lingă Facultatea din Iaşi. D-sa ocupase pină acum la aceeaşi facultate locul de şef de lucrări. Transmitem sincerite noastre felicitări tînărului şi simpaticului doctor. 55 Astăzi Vineri 14 Oct. se reprezin­tă la Cinema Modern noul program «Ne­buna», extra­ordinară tragedie in trei acte mari. In rolul principal apare d-ra Maria Cârmi. Programul mai cuprinde : Gmun­den, pitoreşti şi interesante călătorii prin Alpi.—Dansuri japoneze, distracţii core­­ografice din ţara viejilor. Cânele Medor, comedie.­­ D. Tom­a Stellan, fost ministru, care fusese acum câteva zile în Iaşi, s’a re­întors In Capitală. De asemenea, s’a reîntors şi d. I. Th. Florescu, care părăsise şi d-sa Bucu­reştii. 55 O speţă nouă de oameni a apărut in Bucureşti, omul care n’a fost la Iaşi. Cine-ar fi crezut vreodată că cel care n’a fost la Iaşi va fi mândru, iar cel care a fost în melancolica şi blânda Ca­pitală a Moldovei, se va simţi jignit, va protesta şi va desminţi! Alte timpurii ! In urma măsurilor urgente ale Casei centrale a băncilor populare, a­­provizionarea populaţiei lipsite de hrană din unele părţi ale ţărei, cu porumb şi alte alimente, s’a terminat, urmînd ca pe viitor să se aprovizioneze sistematic toate localităţile unde lipsa se resimte mai mult.­­ Tot trebue să mai zicem ceva des­pre răniţi, măcar că s’ar părea că făcînd aceasta, ne amestecăm în ale armătei Dar noi ne glndim că procedind ast­fel, facem aceasta în interesul general şi conduşi de cele mai patriotice senti­mente. Rănitul trebue să fie pentru noi su­biect de deosebită îngrijire. Spunem aici un fapt ce ni s’a relevat. Nişte răniţi plecaţi Duminică sara, au ajuns Marţi dimineaţă la Bîrlad. Pănă a­­tunci n’au gustat nimic. Aici ni s’au dat pine şi ceaiu. De acolo au fost dirijaţi prin Iaşi cătră Botoşani. La laşi nu li s’a dat nimic. Nu suntem din acei cari să nu recunoaş­tem zelul ce pun doamnele de la Cru­cea Roşie şi autorităţile pentru ajutorarea lor. Ar tibui apoi ca să nu se ducă di­viziunea muncei la extrem. Să nu se zică, de exemplu, cutare fapt nu mă priveşte pe mine. Mai multă înţelegere şi solidaritate nu strică. Sg D­nii comisari clasa I, George An­­gelescu, Gh. Liceanu, Ioan Georgescu şi I. P. Georgescu (clasa 111) şi subcomisa­rul d­.­­ I. Vasilescu, de la direcţiunea siguranţei generale," au fost detaşaţi la Iaşi. 55 Intre răniţii sosiţi azi dimineaţă se află sublocotenenţii Fedeleş (magistrat), Carpus, Teodorescu şi Anghel. 55 La Bacău într’un accident de au­tomobil a decedat subinspectorul tehnic din serviciul telegrafic Gh. Dimitriu. Tot în acel accident a fost greu rînit d. N. Crăciunescu şeful diviziei serv. poştelor. 58 Muzeul de tablouri de pe lingă pinacoteca şcoalei pe Bele-Arte va fi deschis numai Joia şi Duminica pentru vizitatori de la orele 2—4 p. m. gg Petru Ştefăniu fostul impiegat al administraţiei financiare care s’a făcut vinovat de delapidarea sumei de 2000 iei, a fost depus în penitenciarul local. 55 Astăzi s’a oficiat cu deosebită so­lemnitate hramul bisericilor Mitropolie, Cuvioasa Pa­schiva din Păcurari şi Sf. Paraschiva (mitocul malcero). Sicriul cu Maştele sfinte ale Cuvioa­sei Paraschiva a fost scos de aseară în curtea Metropoliei unde astăzi are loc pelerinajul drept credincioşilor creştini. In astă seară, ei va fi readuse In catedrală. S3 Tramvaiul cu No. 8 a calcat astăzi sfărmîndu-i capul şi ucigînd’o pe o femee săteană a căreia identitate încă nu s'a putut stabili. §g Spitalul de răniţi din Tg. Frumos, a obţinut de la obştiile :Spătar D. Borş* din Dădeşti,­­Răsăritul* din Lungani şi „Unirea* din Tg. Frumos, cite o treime din griul depozitelor obştiilor, adică 16 mii kgr. grîu. 81 In ziua de 9 Octombrie a ars casa văduvei Floarea V. Ciocârlan, din Po­peşti, care a fost recomandată comitetu­­lui central pentru incendiaţi să i se vie în ajutor, fiind săracă şi cu mulţi copii. „ Printre oaspeţii eşani din Capitală avem şi pe distinsele familii Rosetti So­­lescu, Nacu şi d-neie Marie Michel Sip­­som­­şi Elena C. Sipsom cu copii.’ 58 Eri s'a judecat in apel­­procesul lui Moise Marcovici la secţia 1 a trib. con­travenient la legea străinilor condamnat la 1 an închisoare. Contravenientul a fost apărat de d. a­­vocat Dumitru Georgescu. 85 D. Gh. Vesbianu, a fost numit de către comitetul regional al judeţului, con­tabil al spitalului Petru Poni, din Păcu­rari. INFORMAŢII 58 Mai mult ca oricând devin evidente serviciile aduse de biuroul britanic, care a ştiut să reţie In ţară mari cantităţi de grâu. In timpurile din urmă, când ministerul de război a avut nevoe de grâu, biroul britanic s’a grăbit să-i pue la dispoziţie mai mult de 6000 vagoane care au fost vândute ministerului cu preţul de 3000 lei vagonul, pe când biuroul britanic le cumpărase cu 3200 Iei. Englezii au făcut astfel şi pe acest te­ren sacrificii foarte apreciabile pentru ar­mata noastră. 55 In toate zilele se oficiază în cate­drala Episcopiei de Argeş precum şi în bisericile din oraş, rugăciuni şi acatiste pentru izbinda glorioasei noastre arma­te. Azista un numeros public. COMUNICAT OFICIAL No. 61 din 14 Octombrie 1916 ora 7 dinii FRONTUL DE NORD și NORD-VEST* La Tulgheş şi Bicaz, s’a res­pins un violent atac. La Heaves, un aeropla­n inamic a fost doborit de focul nostru. In valea Trotuşului, inamicul a atacat violent, dar a fost res­pins. In valea Uzului, continuăm nu înainta. Am luat un ofiţer, 12 oameni de trupă prizonieri, pre­cum şi o mitralieră. In valea Oituzului, linişte. La graniţa Vrancei, în valea Buzeului, Tabla Bufii, Bratecea şi Predeluş, situaţia neschimbată. Inamicul a atacat violent mun­tele Clăbucetul Azugei (sud-est de Predeal). Lupta este în curs. In regiunea Dragoslavele, s’a respins un atac inamic extrem de violent în valea Pravatului, care este acoperită de cadavre inamice. Pe stingă Oltului, atacuri ina­mice, care au fost respinse. La Jiu, ne-am retras la eșirea de sud a defileului. FRONTUL DE SUD Pe Dunăre si in Dobrogea, ni­mic nou. Marele Cartier General HrihoanS i cameră In dos UUtilICeiRBCl este de închiriat în strada Gh. Mârzescu 17. Informaţiuni la tipografia H. Goldner. De închiriat pivniţă de pe strada Loc,­Col. Lunga No. 5. Pentru orice informaţiuni a se adresa numai la Administratorul averi Epis­copiei Catolice de Iaşi, Seminarul Ca­tolic, strada Comănescu.

Next