Opinia, ianuarie 1917 (Anul 13, nr. 2956-2972)

1917-01-28 / nr. 2971

Problema alimentării Ori­cît ne-am sili noi să plu­tim într’o atmosferă mai senină, mai presus de mizeriile păraîn­­teşti, nu se poate. Stomacul nu ne lasă, are şi el drepturile lui, pe care Ie reclamă. De altfel nu pe o chestiune de stomac socotim noi şi fliaţii noştri că vom răpune­­pe fiicia germană ?­­ Dacă problema alimentării e Comună tuturor ţerilor belige­rante, ea îmbracă la noi un ca­racter de oare­care acuitate. Se plîng attt civilii cît şi mi­litarii că duc lipsă. Ieri un ofiţer de administraţie care şade cu unitatea sa intr’o regiune aproape de păduri ne spunea­ că au ajuns să nu aibă cu ce coace plinea. La obiecţiunea ce i-am făcut că lemnele­­sunt în apropiere, dinsul ne-a răspuns câ n’are soldaţi. Când ne-am arătat mirarea pentru aceasta, ofiţerul în ches­­tiune s’a mărginit a spune: rea administraţie. Şi noi credem că vorbele a­­cestea dau pe faţă situaţia în­treagă a vremurilor de astăzi. Noi credem că n’am ajuns în­­că la aman, că producte tot se găsesc şi că am putea trăi rela­ui ca‘ dar vorba onţerulm, rea traţie. Ne mirăm noi, că din sume­denia de administratori civili şi militari, ce posedam în timp de pace nu s’a arătat încă un cap mai deosebit acum în vreme de râzboiu care să dea o soluţiune d­­ăcă cei probleme !­răin­­ astăzi grija de aprovizio­nări o purtau administraţia ci­vilă pentru civili, cea militară pentru militari. Şi evident era că între două administraţii, chemate a se o­­cupa cu acelaşi obiect să se i­­vească conflicte. Ni se spune, de exemplu, că demisiunea fostului primar M­­Tomida, a fost provocată tocmai de asemenea împrejurări. Şi al­te ţări au trecut pe unde trecem noi. Ceia ce îngreuiază însă situa­­ţiunea la noi e, că din cauza împrejurărilor, bună parte din armata noastră nu se găseşte pe front şi e silită să se apro­vizioneze tot din acelaşi fond din care ne aprovizionam pînă acum numai noi civilii. Urmea­ză de la sine dar, că chestiunea grea e de a se face o distribu­ire a acestui fond, aşa că pe deo parte să nu­­ consumăm chiar tot, ci să păstrăm ceva rezerve, dacă nu pentru alt, dar macar pentru înmulţire la timp, iar restul să-l împărţim într o proporţie anumită. Ţările care au avut a suferi ca şi noi, au găsit soluţia cam la fel. Germania cea întâi a creiat un ministru al alimentării. I sau dat acestuia puteri mari, dar şi sarcina lui nu e uşoară „să alimenteze populaţia şi ar­mata, fără ca ele să sufere“. Germania însă e o ţară care prin propriile ei mijloace nu poate hrăni 70 milioane de oa­meni, de aceia Von Batocki are de lucru cu nenumărate revolte provocate de foamete. Franţa a procedat cam la fel. Aci s’a nu­mit o comisiune a aprovizionă­rilor, iar un subsecretar de stat a fost în special însărcinat să prezideze comisiuea şi să ia toa­te măsurile necesare. Anglia de asemenea a dat în­sărcinări speciale unui ministru. Şi peste tot locul se procedea­ză în acelaş chip, se introduce cu alte cuvinte şi la civili­zaţia de la cazarmă. Reesă însă din felul cum înţeleg a proceda ce­lelalte state că Administraţia ci­vilă are căderea a se ocupa de aprovizionări. Pină să se ajungă aici însă, într’o ţară mare, aliata şi sora noastră mai mare Franţa, au urmat mici hărţueli între ad­ministraţia civilă şi militară. Iată, un patron de fabrică are nevoe de lucrători. Lucrătorii sunt pe front El face cerere, conform legii Dalbiez, să i se dea altare şi cutare maeştri, contra maeştri, lucrători. Armata care are şi ea nevoe de ei, nu voia să le dea dru­mul. Intervenţia ministrului chiar râmi­nea fără efect, iar în cel mai uşor caz făcea ca între ce­rere şi realizarea ei să treacă un interval destul de lung şi supărător. Astăzi lucrurile s’au liniştit, legea domneşte, iar aprovizio­narea a rămas o afacere civilă. La noi însă, lucrurile par a lua o altă întorsătură. Se vorbeşte, dar aceasta reesă şi din acte, cum bună­oară din ordonanţa Primăriei cu dată de Ianuarie 1917, ca armata ca­re îngrijeşte de aprovizionarea celor 4.500.000 soldaţi, va în­griji şi de cele 7 milioane guri cari nu fac parte din cadrele armatei. - -«••OM» * ****** SBVtMerea SenatoruluiPau­l Bujor —­h­atea da răspuns la vasaile­ (sfirşit) Sânt o mulţime de automobil- cad nmidla prin oraşe forfota, făcând curse de la o casă la alta, situatâ de cele mai multe ori în aceeaş stradă. Ei bine, e drept ca aceste automonie să fie între­buinţate pentru transport răniţilor de pe fronton până la prime, spitale de în­grijire. Camioanele-automobil trebue de ase­menea întrebuinţate pentru transportul răniţilor. Altfel toţi aceşii răniţi vor muri cu zile. Rog ca cenzura presei să fie mai în­găduitoare faţă de criticele luate şi do­cumentate ce fie­care român are dreptul să facâ vieţii noastre publice. O critică serioasă a vieţii noastre pu­blice, chiar când e dureroasă, ne oţe­­reşte rezistenţa în luptă mai tare decât o laudă chiar bine meritată. Pentru orientarea şi liniştirea spirite­lor din ţara noastră, socot necesară de asemenea publicarea cât mai întinsă a telegramelor şi cronicilor trimise din ţă­rile străine, iar ziarele cari apar *că,­mu laşi să fie trimise în toate oraşele Mol­dovei, cari actualmente­­sunt cufundate într’un intuneric complect in ceea ce pri­veşte viaţa publică a ţării. Am exprimat toate aceste dorinţi fiind sigur ci, în momentul de faţă, ele ex­primă gândul şi dorinţa întregului Se­nat precum şi ale colegilor mei univer­sitari cari mi-au făcut onoarea trimiţân­­du-mă aci, în mijlocul d voastră. Şi dacă am exprimat aceste dorinţi vă rog să mă credeţi, n’am făcut-o din sim­pla plăcere de a vorbi, ci din dorinţa arzătoare de a aduce un serviciu măcar cât de mic ţării meie. Dar cum ştiţi şi d-voastră, vorbele preţuesc puţin azi. Azi faptele sunt to­tul. Şi in prima linie faptele de pe fron­turile de luptă. De aceia vă rog, d-lor senatori, cum mulţi din noi avem timp disponibil, să păşim în curând şi la fapte, la fapte care sa ajute şi a vieţei private a ţării şi frontului de luptă şi vieţii po­litice, dând astfel guvernului concursul de care va avea nevoie în îndeplinirea grelei sarcini ce şi-a luat pentru exis­tenţa şi mărirea neamului nostru. .g£ Generalul de corp de armată A­­▼erescu Alexandru, comandantul ar­matei II, a fost d­­orat , cu ordinul „Coroana României“ cu apade în gra­dul de Mare Cruce, pentru destoinicia cu care a condus operaţiunile armatei sale. În Marele comandament rus a cerut permisiunea de a dezgropa şi transporta în Rusia cadavrul colonelului Zanmba mort în accidentul de la Ciurea. ÎS Conform legei nouă relative la a­­verile supuşilor străini toate dosarele privitoare la aceste sequestre au fost trimise Tribunalului Secţiei 1 care a fost însărcinat cu administrarea acestor a­­veri. Su i­dividul Mihai Uisescu care e­­vadase in ziua de 81 Ianuarie din pen­tenciarul local a fost prins şi înaintat parchetului. S3 In nenumărate rinduri, am vorbit în mod deosebit despre activitatea cer­­cetaşilor noştri, şi nu odată am adus elogii d-lui Prof. Găvănescul, care ştie aşa da frumos să conducă aceastăi ar­mată atît de folositoare organelor noas­tre civile şi militare pentru o bună ad­­ministraţiune, în toate direcţiunile. Dar, ca pretutindenea şi aicea sunt pripăşite elemente rele, care imediat ce au fost denunţate, ca noapte au fost înlăturate şi bine s’a făcut. Dacă facem reflexiile aceste voim să denunţăm şi o altă abatere, a cerceta­­şului, Valeria Bruzescu, rînduit cu menţinerea ord­inei la brutăria lui Metreu Naftali din str. Elenii Doamna, unde in timpul distribuirei, pe lingă că Înjură surigeşte biata populaţie, dar a lovit şi nemilos cu cravaşa pe o doamnă venită cu broboadă să cum­pere o pline. D-na plînglndu-se de loviturile bru­tale ale cernetaşului, soţului ei, acesta a venit hotărlt sa i de o corecţie. In acea clipă apropiindu-se un redactor al ziarului nostru, l’a sfătuit să fie li­niştit că’l va denunţe d lui Prof. Gă­­vănescu. De aceea găsim o datorie să atragem atenţia d-lui Găvănescul pen­tru a lua măsuri ca nu cumva un loc de ordine să se întîmple dezordine toc­mai acolo unde ordinea trebue respec­tată. 8* In urma poliţei apărute la „Opi­nia“ prin care sfcrtăm că negustorii de gheaţă nu se aprovizionează cu a­­cest articol aproap indispensabil, de teamă ca să nu li se rechiziţioneze gheaţa pentru trebuinţele spitalelor, d. dr. Racovitza primarul oraşului a convocat pe toţi negustorii de ghiaţă pentru astăzi spre a se consfătui cu ei în vederea aprovizionărei oraşului şi spitalelor cu ghiaţa pentru vara vii­toare. D. Pop inspectorul poliţienesc de la circumscripţia IV-a a dat in jude­cată pe mai mulţi măcelari din piaţa Halei, cari vindeau carnea pe ascuns cu 3 lei kg. SS Inspectorul şcolar a făcut cunos­cut revizoratului că sub nici un motiv să nu admită învăţătorilor a lua vre-o dispoziţiune asupra salelor de c­as sau a celor disponibile fără autorizaţia spe­­cială, a ministerului de culte. Orice abatere va fi aspru pedepsită, întru cît s’a constatat ca mulţi dintre învăţători, au dat camere­ disponibile pentru trebuinţele ofiţerilor şi oameni­lor de trupă de pe a căror urme s’au adus pagube însemnate statului. S. D. I. Simion, agent de control, de la serviciul aprovizionărei al comu­nei a fost îndepărtat pentru abateri de la datorie. In locul vacant a fost nu­mit d. Const Dimitriu. 83 Direcţiunea generală a C. F. R. a dat delegaţia d­lui Ifrim sub­ inspecto­­rul inspecţiei a Vl-a de mişcare din localitate să supravegheze personal în gara Cucuteni, toate trenurile care pleacă In diferite puncte din ţară. Tot­odată d-sa va Inspecta toate sta­ţiunile de pe linia Iaşi-Paşcani pentru a înlătura pe viitor întîrzierea trenului curier care face cursa în fiecare zi de 2 ori. SS Primăria Comunei Iaşi avînd în depozit o cantitate de ţiţei, d. primar Racovicză a luat dispoziţia ca toate secţiunile băei să înceapă a funcţiona imediat. 3 Ministerul de Râsboi (direcţia ge­nerală a şcolilor militare) aduce la cu­noştinţa tuturor, că elevii licerelor mili­tare, mai mici de 17 ani, sau care ne­­dind absolvenţi ai cursului inferior n’au putut fi admişi în noua Şcoală de In­fanterie, să se prezinte de urgenţă, cel mai târziu până la 31 Ianuarie 1917, la Direcţia Şcolilor Militare (în localul Li­ceului Militar Iaşi) spre a li re face o comunicare relativă la situaţia lor. 3 Marele artist-compositor d. George Enescu, va da un mare Concert în sala Teatrului Naţional, în ziua de 3 Februar în folosul muzicanţilor instrumentişti, re­fugiaţi. Biletele se reţin de pe acum la Li­brăria P. Iliescu. „ Exploatările de petrol şi rafinăriile din judeţul Bacău precum şi transportul şi vânzarea produselor lor se declară puse în serviciul Statului şi se vor face sub controlul şi supravegherea comisiu­­nei de petrol de pe lângă acest depar­tament. Delegatul Statului pentru explo­rările de petrol şi pentru transport va fi d-­ inginer de mine­ri. Gheo­ghud , şeful reginei­­ mineră Tg.-Ocna. Pentru raf­nării, delegatul Statului va fi d. dr. G. Sava. Distribuirea şi vânzarea produselor de petrol se va face ca și în tre­pt tot prin societatea „Distribuirea produselor pe­trolifere“ după repartizarea făcuta de noi conform normelor stebiate de acord cu com­i­siunea. Atribuţiunile delegaţilor Statului sunt: a) De a centraliza, prin declarare de imobilizare, material de m­gazie şi de transport, putându -i repartiza acolo unde s’ar ivi trebuinţa, ţinându-se bine înţeles socoteală de întrebuinţarea lui; b) De a intensifica producţiunea atât a schilelor cât şi a rafinăriilor şi de a organiza transportul produselor; c) De a­ lui­ toste masurile de sigu­ranţă impuse de imprejurări raportând comisiunii măsurie luate, care va deci­de in ultim asort. D. inginer şef I. Tărăsescu îşi păs­trează însărcinarea de inspector general pentru toate ramurile activităţii, inclusiv minele de cărbuni, iar d inginer G. Gane pe acea de inspector al rafineriilor, în­sărcinări dat» prin deriziunea No. 41.131 1916. C Consiliul de administraţie al Ban­­cei generale româ­ne, întrunit la 14 ia­nuarie 1917, a deda: in caz când Casa de depuneri *»'ar strămută din laşi, atunci şi Banca să se strămute şi ea in Rusia cu Casa de depuneri, actele, titlurile de proprietate si valorile de orice natura prin d. se­chestru Vasile Tretinescu, însoţit de d . casier S. Bucurenciu ; Sâ se plătească Ltur­ie pe şase luni înainte, iar celor ce plea­ca li se va da diurta prntru cheltueiili reale ; Să se plătească ministerului de răs­­boi sun­a de lei 20 000 leafa funcţiona­rilor ce au optat pentru leafa lor şi cei 24.000 fondului M. S. Regina, ambele aceste plăţi să se fac din milionul de­pus de fabrica de z­thăr Roman pe con­tul Bancei generale române, şi operaţii de bancă noi nu se pot,fa e şi restituirile de depozite in imed ex­cepţional facul­tiv după aprecarea ca­zului şi împrejurărilor. 3 Primit s re publicare următoarele rânduri: Stimate Domnule Director, Cunoscând grija pe care o purtaţi lo­cuitorilor şi instituţiilor spitaliceşti din­­Iaşi, unde unii din fii ţârei aşteaptă vin­decarea spre a se întoarce la datorie şi unde frigul împt di­n opera ştiinţe, îmi permit sa vă rog, a da pubimitatei ur­mătoarele : Ştiu pozitiv că în jurul Iaşului sunt multe regimente (Corp. 1.) în formaţiune , cum fiecare regiment are trenul lui ragi­­mentar alcătuit din zeci de căruţe, foarte uşor se pot destina câte­va sute din ele, cari sub o mâna energică să ne aducă lemnele necesara de la Ripedea, Bâr­­nova, etc., la câţi­va kilom. de Iaşi. Mai mult, am in satul Holbo­a pe vă­rul meu, Sub ocol. Petre Vălurescu, care aparţine coloanei a 7-a de subs­tecţâ (Corp. 1.) compusă din 3­0 căruţe, sub ordinile unui Dn. Câ­ti­n foarte energic, cum caii acestei coloane sunt in perfectă stare şi cum vărul meu mi-a afirmat că acea coloană n’are nici o însărcinare (a­­cum 9 zile), ci aşteaptă ordine, crert câ cei în drept ddia care aşteaptă bolnavii, populaţia şi frontul, să ordone grabnic, ca mai multe asemenea cosoane să adu­că lemnele necesare, cam­ dacă nu sunt tăiate, să pot tăia de miile de braţe care aşteaptă un lucru ordonat. Cu modul acesta am putea avea cel puţin 3 transporturi de câte 800­-1000 căruţe pe săptămână­ Rugându-vă să bine­voiţi a da publi­­citaţei aceste rânduri, este că ştiu, cât de mult preocupă pe toţi, tot ce ar putea alina suferinţele fiilor ţării şi voiţi să contribuiţi real la aceasta. Cu perfectă stimă Maria Dr. Teodorescu 3 Femeile Ioana Petrescu şi Catinca Iliescu au fost arestatate de Parchetul de laşi fiind acuzate de omor. SS TEATRALE.—Eri după amiază a avut loc reprezentarea «Scrisoare! Pier­pute“ de Caragiale cu d-na Marii Ciu­­curescu şi d-nii I. Brezeanu, I. Nicule­­lescu, C. Monuleanu, Pella şi Mana în roluril­e principale. 3 Da la Curtea Marţială. 3 Curtea Marţială şi-a declinat competenţa de a judeca procesul privitor pe A. Mantei şi Zei , acuzaţi de acaparare de stofe. Parchetul a trimis afacerea Ocolului II. 3 Curtea Marţială şi-a suspendat ju­decai® i proceselor pentru câteva z­ile. La administraţia financiară din lo­alitate a fost detaşaţi d-nii Teodor Alexandrescu şi Neculai Dracila pe Ungă casieria generală. 3 D. Ion D. Ionescu, a fost numit la serviciul doraenial pe Ungă Epitropia Sf. Spiridon cu diurnă lunară de 150 lei. 3 Comandantul gărei aduce la cu­noştinţa celor interesaţi că în trenul curier c® pleacă la ora 1 noaptea din gara locală, nu vor mai putea călători fără autorizaţia specială a autorităţilor militare. 3 Soldatul Ulina Domiţan din 4 o­­buziere uşoare, şi Leiba Iosef, din 13 inf. nesupuşi la mobilizare au fost con­damnaţi la cite un an de zile închi­soare. S. D. S. Grosu şef contabil al Casei Sf. Spiridon acuzat în urma unui de­b­­un­ maliţios ca ar fi nesupus faţă de legi şi autorităţi, a fost achitat de Cur­tea marţială fiind găsită complect nevi­novat. 3 Termometrul s’a coborit astăzi dimineaţă la 18*. Mai notăm că gerul se menţine des­tul de aspru de la 7 ianuarie fără în­trerupere. 3 Eri Joi a avut loc la villa d-lui A. A. Badareu d.la Copou căsătoria d lui Dan Costinescu locotenent de re­zervă cu D ra Alice Grigore Crăini­­ceanu. Nuni au fost d na Ana Căpitan Crăi­­niceanu sora mirelui şi d. Al. A. Ba­dareu. Felicitările noastre tinerilor căsătoriţi. 3 Prizonierii români (trapă) aflaţi in Germania, lagă­ul de prizonieri Tuche! (Westpreassen) după listele ofi­ciale, com­unicate prin mijlocirea „Cru­­cei Roşii“ din Geneva. (Urmare) Ivaşcu Ion r-dat reg. 2 p-neri. Lacramatu N. s-dat reg. 2 p-neri. Lăutaru Ion s-dat reg. 42 inf. Marin D-the s-dat reg. 21 inf. Marin Sandu s-dat reg. 2 p-neri. Marincea M. subp. reg. 20 inf. Matache Gh. s-dat reg. 20 inf. Maftaiog D. s-dat reg. 2 p-neri. Medelet M subp. reg 20 inf. Meianu P. s-dat reg. 2 inf. (Va urma) ANUNŢURI: Un rând pag. I, 1 leu » » »II, 50 bani Un număr vechiu 30 bani Administraţia : Tip. H. Galdiner, Iaşi — Telaf. N®. 86 Sub direcţiunea unui comitet ANUL XIII.—No. 2971 — sâmbătă 28 Ianuari® 1917 ManMaîlunl In america de Sud Paris.—Presa atribue o importanţă deosebită manifestaţ­unilor opiniei pu­blice relativ la demersurile guvernelor Americii de Sud şi a viitoarei atitudini a marinei de comerţ. Preşedintele ligei maritime braziliene intervievat la Paris, declară că lupta devenise ceva absolut necesar. Preşe­dintele Braz îngrijind de demnitatea Braziliei pentru a gîndi altfel, Brazilia nu se va închina ameninţărilor ci se va apara contra Germaniei , avînd convin­gerea ca ce­late ţări neutrale, avînd conş­iinţa demnităţii vor proceda la fel contra politi­ei de terorizare a Germa­niei. „Brazilia nu va proceda ca fiind in remorca Statelor Unite ci in baza sî fa­voarea dreptului care trebue apărat“. Presa braziliană în general insistă ca guvernul să întervie alături de Statele­ Unite. „New York Herald“ afirmă că Brazi­lia şi Argentina vor urma pilda Statelor Unite.­­ (Ag. Havas)

Next