Opinia, ianuarie 1917 (Anul 13, nr. 2956-2972)
1917-01-28 / nr. 2971
Problema alimentării Oricît ne-am sili noi să plutim într’o atmosferă mai senină, mai presus de mizeriile păraînteşti, nu se poate. Stomacul nu ne lasă, are şi el drepturile lui, pe care Ie reclamă. De altfel nu pe o chestiune de stomac socotim noi şi fliaţii noştri că vom răpunepe fiicia germană ? Dacă problema alimentării e Comună tuturor ţerilor beligerante, ea îmbracă la noi un caracter de oarecare acuitate. Se plîng attt civilii cît şi militarii că duc lipsă. Ieri un ofiţer de administraţie care şade cu unitatea sa intr’o regiune aproape de păduri ne spunea că au ajuns să nu aibă cu ce coace plinea. La obiecţiunea ce i-am făcut că lemnelesunt în apropiere, dinsul ne-a răspuns câ n’are soldaţi. Când ne-am arătat mirarea pentru aceasta, ofiţerul în chestiune s’a mărginit a spune: rea administraţie. Şi noi credem că vorbele acestea dau pe faţă situaţia întreagă a vremurilor de astăzi. Noi credem că n’am ajuns încă la aman, că producte tot se găsesc şi că am putea trăi relaui ca‘ dar vorba onţerulm, rea traţie. Ne mirăm noi, că din sumedenia de administratori civili şi militari, ce posedam în timp de pace nu s’a arătat încă un cap mai deosebit acum în vreme de râzboiu care să dea o soluţiune dăcă cei probleme !răin astăzi grija de aprovizionări o purtau administraţia civilă pentru civili, cea militară pentru militari. Şi evident era că între două administraţii, chemate a se ocupa cu acelaşi obiect să se ivească conflicte. Ni se spune, de exemplu, că demisiunea fostului primar MTomida, a fost provocată tocmai de asemenea împrejurări. Şi alte ţări au trecut pe unde trecem noi. Ceia ce îngreuiază însă situaţiunea la noi e, că din cauza împrejurărilor, bună parte din armata noastră nu se găseşte pe front şi e silită să se aprovizioneze tot din acelaşi fond din care ne aprovizionam pînă acum numai noi civilii. Urmează de la sine dar, că chestiunea grea e de a se face o distribuire a acestui fond, aşa că pe deo parte să nu consumăm chiar tot, ci să păstrăm ceva rezerve, dacă nu pentru alt, dar macar pentru înmulţire la timp, iar restul să-l împărţim într o proporţie anumită. Ţările care au avut a suferi ca şi noi, au găsit soluţia cam la fel. Germania cea întâi a creiat un ministru al alimentării. I sau dat acestuia puteri mari, dar şi sarcina lui nu e uşoară „să alimenteze populaţia şi armata, fără ca ele să sufere“. Germania însă e o ţară care prin propriile ei mijloace nu poate hrăni 70 milioane de oameni, de aceia Von Batocki are de lucru cu nenumărate revolte provocate de foamete. Franţa a procedat cam la fel. Aci s’a numit o comisiune a aprovizionărilor, iar un subsecretar de stat a fost în special însărcinat să prezideze comisiuea şi să ia toate măsurile necesare. Anglia de asemenea a dat însărcinări speciale unui ministru. Şi peste tot locul se procedează în acelaş chip, se introduce cu alte cuvinte şi la civilizaţia de la cazarmă. Reesă însă din felul cum înţeleg a proceda celelalte state că Administraţia civilă are căderea a se ocupa de aprovizionări. Pină să se ajungă aici însă, într’o ţară mare, aliata şi sora noastră mai mare Franţa, au urmat mici hărţueli între administraţia civilă şi militară. Iată, un patron de fabrică are nevoe de lucrători. Lucrătorii sunt pe front El face cerere, conform legii Dalbiez, să i se dea altare şi cutare maeştri, contra maeştri, lucrători. Armata care are şi ea nevoe de ei, nu voia să le dea drumul. Intervenţia ministrului chiar râminea fără efect, iar în cel mai uşor caz făcea ca între cerere şi realizarea ei să treacă un interval destul de lung şi supărător. Astăzi lucrurile s’au liniştit, legea domneşte, iar aprovizionarea a rămas o afacere civilă. La noi însă, lucrurile par a lua o altă întorsătură. Se vorbeşte, dar aceasta reesă şi din acte, cum bunăoară din ordonanţa Primăriei cu dată de Ianuarie 1917, ca armata care îngrijeşte de aprovizionarea celor 4.500.000 soldaţi, va îngriji şi de cele 7 milioane guri cari nu fac parte din cadrele armatei. - -«••OM» * ****** SBVtMerea SenatoruluiPaul Bujor —hatea da răspuns la vasaile (sfirşit) Sânt o mulţime de automobil- cad nmidla prin oraşe forfota, făcând curse de la o casă la alta, situatâ de cele mai multe ori în aceeaş stradă. Ei bine, e drept ca aceste automonie să fie întrebuinţate pentru transport răniţilor de pe fronton până la prime, spitale de îngrijire. Camioanele-automobil trebue de asemenea întrebuinţate pentru transportul răniţilor. Altfel toţi aceşii răniţi vor muri cu zile. Rog ca cenzura presei să fie mai îngăduitoare faţă de criticele luate şi documentate ce fiecare român are dreptul să facâ vieţii noastre publice. O critică serioasă a vieţii noastre publice, chiar când e dureroasă, ne oţereşte rezistenţa în luptă mai tare decât o laudă chiar bine meritată. Pentru orientarea şi liniştirea spiritelor din ţara noastră, socot necesară de asemenea publicarea cât mai întinsă a telegramelor şi cronicilor trimise din ţările străine, iar ziarele cari apar *că,mu laşi să fie trimise în toate oraşele Moldovei, cari actualmentesunt cufundate într’un intuneric complect in ceea ce priveşte viaţa publică a ţării. Am exprimat toate aceste dorinţi fiind sigur ci, în momentul de faţă, ele exprimă gândul şi dorinţa întregului Senat precum şi ale colegilor mei universitari cari mi-au făcut onoarea trimiţându-mă aci, în mijlocul d voastră. Şi dacă am exprimat aceste dorinţi vă rog să mă credeţi, n’am făcut-o din simpla plăcere de a vorbi, ci din dorinţa arzătoare de a aduce un serviciu măcar cât de mic ţării meie. Dar cum ştiţi şi d-voastră, vorbele preţuesc puţin azi. Azi faptele sunt totul. Şi in prima linie faptele de pe fronturile de luptă. De aceia vă rog, d-lor senatori, cum mulţi din noi avem timp disponibil, să păşim în curând şi la fapte, la fapte care sa ajute şi a vieţei private a ţării şi frontului de luptă şi vieţii politice, dând astfel guvernului concursul de care va avea nevoie în îndeplinirea grelei sarcini ce şi-a luat pentru existenţa şi mărirea neamului nostru. .g£ Generalul de corp de armată A▼erescu Alexandru, comandantul armatei II, a fost dorat , cu ordinul „Coroana României“ cu apade în gradul de Mare Cruce, pentru destoinicia cu care a condus operaţiunile armatei sale. În Marele comandament rus a cerut permisiunea de a dezgropa şi transporta în Rusia cadavrul colonelului Zanmba mort în accidentul de la Ciurea. ÎS Conform legei nouă relative la averile supuşilor străini toate dosarele privitoare la aceste sequestre au fost trimise Tribunalului Secţiei 1 care a fost însărcinat cu administrarea acestor averi. Su idividul Mihai Uisescu care evadase in ziua de 81 Ianuarie din pentenciarul local a fost prins şi înaintat parchetului. S3 In nenumărate rinduri, am vorbit în mod deosebit despre activitatea cercetaşilor noştri, şi nu odată am adus elogii d-lui Prof. Găvănescul, care ştie aşa da frumos să conducă aceastăi armată atît de folositoare organelor noastre civile şi militare pentru o bună administraţiune, în toate direcţiunile. Dar, ca pretutindenea şi aicea sunt pripăşite elemente rele, care imediat ce au fost denunţate, ca noapte au fost înlăturate şi bine s’a făcut. Dacă facem reflexiile aceste voim să denunţăm şi o altă abatere, a cercetaşului, Valeria Bruzescu, rînduit cu menţinerea ordinei la brutăria lui Metreu Naftali din str. Elenii Doamna, unde in timpul distribuirei, pe lingă că Înjură surigeşte biata populaţie, dar a lovit şi nemilos cu cravaşa pe o doamnă venită cu broboadă să cumpere o pline. D-na plînglndu-se de loviturile brutale ale cernetaşului, soţului ei, acesta a venit hotărlt sa i de o corecţie. In acea clipă apropiindu-se un redactor al ziarului nostru, l’a sfătuit să fie liniştit că’l va denunţe d lui Prof. Găvănescu. De aceea găsim o datorie să atragem atenţia d-lui Găvănescul pentru a lua măsuri ca nu cumva un loc de ordine să se întîmple dezordine tocmai acolo unde ordinea trebue respectată. 8* In urma poliţei apărute la „Opinia“ prin care sfcrtăm că negustorii de gheaţă nu se aprovizionează cu acest articol aproap indispensabil, de teamă ca să nu li se rechiziţioneze gheaţa pentru trebuinţele spitalelor, d. dr. Racovitza primarul oraşului a convocat pe toţi negustorii de ghiaţă pentru astăzi spre a se consfătui cu ei în vederea aprovizionărei oraşului şi spitalelor cu ghiaţa pentru vara viitoare. D. Pop inspectorul poliţienesc de la circumscripţia IV-a a dat in judecată pe mai mulţi măcelari din piaţa Halei, cari vindeau carnea pe ascuns cu 3 lei kg. SS Inspectorul şcolar a făcut cunoscut revizoratului că sub nici un motiv să nu admită învăţătorilor a lua vre-o dispoziţiune asupra salelor de cas sau a celor disponibile fără autorizaţia specială, a ministerului de culte. Orice abatere va fi aspru pedepsită, întru cît s’a constatat ca mulţi dintre învăţători, au dat camere disponibile pentru trebuinţele ofiţerilor şi oamenilor de trupă de pe a căror urme s’au adus pagube însemnate statului. S. D. I. Simion, agent de control, de la serviciul aprovizionărei al comunei a fost îndepărtat pentru abateri de la datorie. In locul vacant a fost numit d. Const Dimitriu. 83 Direcţiunea generală a C. F. R. a dat delegaţia dlui Ifrim sub inspectorul inspecţiei a Vl-a de mişcare din localitate să supravegheze personal în gara Cucuteni, toate trenurile care pleacă In diferite puncte din ţară. Totodată d-sa va Inspecta toate staţiunile de pe linia Iaşi-Paşcani pentru a înlătura pe viitor întîrzierea trenului curier care face cursa în fiecare zi de 2 ori. SS Primăria Comunei Iaşi avînd în depozit o cantitate de ţiţei, d. primar Racovicză a luat dispoziţia ca toate secţiunile băei să înceapă a funcţiona imediat. 3 Ministerul de Râsboi (direcţia generală a şcolilor militare) aduce la cunoştinţa tuturor, că elevii licerelor militare, mai mici de 17 ani, sau care nedind absolvenţi ai cursului inferior n’au putut fi admişi în noua Şcoală de Infanterie, să se prezinte de urgenţă, cel mai târziu până la 31 Ianuarie 1917, la Direcţia Şcolilor Militare (în localul Liceului Militar Iaşi) spre a li re face o comunicare relativă la situaţia lor. 3 Marele artist-compositor d. George Enescu, va da un mare Concert în sala Teatrului Naţional, în ziua de 3 Februar în folosul muzicanţilor instrumentişti, refugiaţi. Biletele se reţin de pe acum la Librăria P. Iliescu. „ Exploatările de petrol şi rafinăriile din judeţul Bacău precum şi transportul şi vânzarea produselor lor se declară puse în serviciul Statului şi se vor face sub controlul şi supravegherea comisiunei de petrol de pe lângă acest departament. Delegatul Statului pentru explorările de petrol şi pentru transport va fi d- inginer de mineri. Gheoghud , şeful reginei mineră Tg.-Ocna. Pentru rafnării, delegatul Statului va fi d. dr. G. Sava. Distribuirea şi vânzarea produselor de petrol se va face ca și în trept tot prin societatea „Distribuirea produselor petrolifere“ după repartizarea făcuta de noi conform normelor stebiate de acord cu comisiunea. Atribuţiunile delegaţilor Statului sunt: a) De a centraliza, prin declarare de imobilizare, material de mgazie şi de transport, putându -i repartiza acolo unde s’ar ivi trebuinţa, ţinându-se bine înţeles socoteală de întrebuinţarea lui; b) De a intensifica producţiunea atât a schilelor cât şi a rafinăriilor şi de a organiza transportul produselor; c) De a lui toste masurile de siguranţă impuse de imprejurări raportând comisiunii măsurie luate, care va decide in ultim asort. D. inginer şef I. Tărăsescu îşi păstrează însărcinarea de inspector general pentru toate ramurile activităţii, inclusiv minele de cărbuni, iar d inginer G. Gane pe acea de inspector al rafineriilor, însărcinări dat» prin deriziunea No. 41.131 1916. C Consiliul de administraţie al Bancei generale române, întrunit la 14 ianuarie 1917, a deda: in caz când Casa de depuneri *»'ar strămută din laşi, atunci şi Banca să se strămute şi ea in Rusia cu Casa de depuneri, actele, titlurile de proprietate si valorile de orice natura prin d. sechestru Vasile Tretinescu, însoţit de d . casier S. Bucurenciu ; Sâ se plătească Lturie pe şase luni înainte, iar celor ce pleaca li se va da diurta prntru cheltueiili reale ; Să se plătească ministerului de răsboi suna de lei 20 000 leafa funcţionarilor ce au optat pentru leafa lor şi cei 24.000 fondului M. S. Regina, ambele aceste plăţi să se fac din milionul depus de fabrica de zthăr Roman pe contul Bancei generale române, şi operaţii de bancă noi nu se pot,fa e şi restituirile de depozite in imed excepţional facultiv după aprecarea cazului şi împrejurărilor. 3 Primit s re publicare următoarele rânduri: Stimate Domnule Director, Cunoscând grija pe care o purtaţi locuitorilor şi instituţiilor spitaliceşti dinIaşi, unde unii din fii ţârei aşteaptă vindecarea spre a se întoarce la datorie şi unde frigul împt din opera ştiinţe, îmi permit sa vă rog, a da pubimitatei următoarele : Ştiu pozitiv că în jurul Iaşului sunt multe regimente (Corp. 1.) în formaţiune , cum fiecare regiment are trenul lui ragimentar alcătuit din zeci de căruţe, foarte uşor se pot destina câteva sute din ele, cari sub o mâna energică să ne aducă lemnele necesara de la Ripedea, Bârnova, etc., la câţiva kilom. de Iaşi. Mai mult, am in satul Holboa pe vărul meu, Sub ocol. Petre Vălurescu, care aparţine coloanei a 7-a de substecţâ (Corp. 1.) compusă din 30 căruţe, sub ordinile unui Dn. Câtin foarte energic, cum caii acestei coloane sunt in perfectă stare şi cum vărul meu mi-a afirmat că acea coloană n’are nici o însărcinare (acum 9 zile), ci aşteaptă ordine, crert câ cei în drept ddia care aşteaptă bolnavii, populaţia şi frontul, să ordone grabnic, ca mai multe asemenea cosoane să aducă lemnele necesare, cam dacă nu sunt tăiate, să pot tăia de miile de braţe care aşteaptă un lucru ordonat. Cu modul acesta am putea avea cel puţin 3 transporturi de câte 800-1000 căruţe pe săptămână Rugându-vă să binevoiţi a da publicitaţei aceste rânduri, este că ştiu, cât de mult preocupă pe toţi, tot ce ar putea alina suferinţele fiilor ţării şi voiţi să contribuiţi real la aceasta. Cu perfectă stimă Maria Dr. Teodorescu 3 Femeile Ioana Petrescu şi Catinca Iliescu au fost arestatate de Parchetul de laşi fiind acuzate de omor. SS TEATRALE.—Eri după amiază a avut loc reprezentarea «Scrisoare! Pierpute“ de Caragiale cu d-na Marii Ciucurescu şi d-nii I. Brezeanu, I. Niculelescu, C. Monuleanu, Pella şi Mana în rolurile principale. 3 Da la Curtea Marţială. 3 Curtea Marţială şi-a declinat competenţa de a judeca procesul privitor pe A. Mantei şi Zei , acuzaţi de acaparare de stofe. Parchetul a trimis afacerea Ocolului II. 3 Curtea Marţială şi-a suspendat judecai® i proceselor pentru câteva zile. La administraţia financiară din loalitate a fost detaşaţi d-nii Teodor Alexandrescu şi Neculai Dracila pe Ungă casieria generală. 3 D. Ion D. Ionescu, a fost numit la serviciul doraenial pe Ungă Epitropia Sf. Spiridon cu diurnă lunară de 150 lei. 3 Comandantul gărei aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în trenul curier c® pleacă la ora 1 noaptea din gara locală, nu vor mai putea călători fără autorizaţia specială a autorităţilor militare. 3 Soldatul Ulina Domiţan din 4 obuziere uşoare, şi Leiba Iosef, din 13 inf. nesupuşi la mobilizare au fost condamnaţi la cite un an de zile închisoare. S. D. S. Grosu şef contabil al Casei Sf. Spiridon acuzat în urma unui debun maliţios ca ar fi nesupus faţă de legi şi autorităţi, a fost achitat de Curtea marţială fiind găsită complect nevinovat. 3 Termometrul s’a coborit astăzi dimineaţă la 18*. Mai notăm că gerul se menţine destul de aspru de la 7 ianuarie fără întrerupere. 3 Eri Joi a avut loc la villa d-lui A. A. Badareu d.la Copou căsătoria d lui Dan Costinescu locotenent de rezervă cu D ra Alice Grigore Crăiniceanu. Nuni au fost d na Ana Căpitan Crăiniceanu sora mirelui şi d. Al. A. Badareu. Felicitările noastre tinerilor căsătoriţi. 3 Prizonierii români (trapă) aflaţi in Germania, lagăul de prizonieri Tuche! (Westpreassen) după listele oficiale, comunicate prin mijlocirea „Crucei Roşii“ din Geneva. (Urmare) Ivaşcu Ion r-dat reg. 2 p-neri. Lacramatu N. s-dat reg. 2 p-neri. Lăutaru Ion s-dat reg. 42 inf. Marin D-the s-dat reg. 21 inf. Marin Sandu s-dat reg. 2 p-neri. Marincea M. subp. reg. 20 inf. Matache Gh. s-dat reg. 20 inf. Maftaiog D. s-dat reg. 2 p-neri. Medelet M subp. reg 20 inf. Meianu P. s-dat reg. 2 inf. (Va urma) ANUNŢURI: Un rând pag. I, 1 leu » » »II, 50 bani Un număr vechiu 30 bani Administraţia : Tip. H. Galdiner, Iaşi — Telaf. N®. 86 Sub direcţiunea unui comitet ANUL XIII.—No. 2971 — sâmbătă 28 Ianuari® 1917 ManMaîlunl In america de Sud Paris.—Presa atribue o importanţă deosebită manifestaţunilor opiniei publice relativ la demersurile guvernelor Americii de Sud şi a viitoarei atitudini a marinei de comerţ. Preşedintele ligei maritime braziliene intervievat la Paris, declară că lupta devenise ceva absolut necesar. Preşedintele Braz îngrijind de demnitatea Braziliei pentru a gîndi altfel, Brazilia nu se va închina ameninţărilor ci se va apara contra Germaniei , avînd convingerea ca celate ţări neutrale, avînd conşiinţa demnităţii vor proceda la fel contra politiei de terorizare a Germaniei. „Brazilia nu va proceda ca fiind in remorca Statelor Unite ci in baza sî favoarea dreptului care trebue apărat“. Presa braziliană în general insistă ca guvernul să întervie alături de Statele Unite. „New York Herald“ afirmă că Brazilia şi Argentina vor urma pilda Statelor Unite. (Ag. Havas)