Opinia, octombrie 1917 (Anul 13, nr. 3169-3193)

1917-10-26 / nr. 3189

rs . * r^ Echilibrul European Marta echilibrului european a fost de multe ori revizuită tn decursul timpului. De ce ? Nu s ar putea de sigur răspunde altfel, decît că babele ei nu erau destul de solide. Războiul de astăzi nu poate fi deci considerat decit ca un inel din lanțul de încercări făcute în scop de a se obţine un echilibru stabil. Aşa e de altfel şpriţul omenesc, necontenit în mişcare, necontenit în cercetare de noui probleme, noul soluţiuor. Căutăm legile mişcării perpetue, după cum căutăm gladiatura cercului şi atîtea altele, cari pentru moment nu ne vin în minte. Voim să traducem în fapt o sumă de regule ale dreptului natural. Şi din categoria acestor cercetări fac parte şi acelea pe care voim să le tranşăm prin războiul actual. înainte pentru durabilitatea echilibrului stabilit prin tratate şi convenţiuni, ne luam după limitele naturei, condinii strategice, dar cu deosebire se avea în vedere sfera de influenţă. E uşor de înţeles că pe acele vremuri zisul echilibru era aranjat de Puterile mari, cari işi imparţeau intre ele sfera de care vorbim. Ne aducem aminte de unde aranjamente, cum bună oară cele dintre Anglia şi Rusia privitoare la influenţa, ce fiecare din ele vor avea în Persia. Franţa din vremuri de tot vechi, de prin veacul 16 avea protectoratul cretinilor din Orientul European. Acum în urmă au intervenit alte acte de asemenea natură între Franţa şi Germania cu privire la Colonii. Astăzi e vorba că prin războiul acesta mare să se fac o revizie generală a tot ce s’a putut realiza pînă acum, şi un tratat unic să înlocuiască mulţimea celor existente. Dacă ni s ar permite o comparaţie, ce momentan o prindem, am zice că regularea aceasta sar asemăna cu operaţia pe care o face unul care are multe datorii mici şi cu scadenţe variate, transformîndu-le în una singură, o datorie mai mare, dar cu o singură scadenţă şi cu o dobinda mai potrivită. Se ştie de altfel că asmenea aranjamente le face şi Statul prin conversiuni. Intrebarea este, ce idee aducem noi pentru a dobîndi acel echilibru stabil, după care au umblat strămoşii noştrii pre cum umblăm şi noi ? Din tot ce s’a zis, noi nu vedem de cît unul şi anume principiul naţionalităţilor. Căci, dacă observăm bine, multe în vocii au fost zdruncinate tocmai pentru că de el" nu s’a ţinut samă Este de altfel credinţa generaţiilor noastre că dacă ajungem la înfăptuirea acestui principiu, toate celelalte vor urma. Va urma de o dată interdependenţa fiecărui din Statele pe această bază constituite ; ea insă va fi însoţită de independenţa tuturor, unele de altele, căci nu e admisibil, ca ele să se confineze într o izolare, care pate îi ori cit de splendidă, dar n’ar fi la locul ei Va fi aceasta o interdependerea raţională, contenită de cei în drept şi discutata aşa cum împrejurările o cer şi cum e natural să fie. E de cert că pentru noi şi timpurile noastre această concepţie de echilibru european este cea mai acceptabilă Cu ocazia punerii ei în practică va reuşi tot ce e necesar a i se adăugi ca accesorii. Generaţiile de astăzi vor fi ridicat astfel un monument neperitor, iar cele ce vor urma vor binecuvânta memoria moşilor şi strămoşilor, cari le vor îi lasat o aşa de frumoasă şi preţoasă moştenire. V. 1. Radu Presa romîneascâ Pretutindeni Nici odată ca scum trudi noastă în toate direcţiunile n’a fost cândi cută pretutindni. Cu diosebire propaganda cinstită oare trebuia s’o facem de mult prin P'ssă, ca să arătăm străinătăţi legitimata noastre aspiraţiuni pentru cire luptăm acum, iar le am mani fascht. Dar ,mneux bird que jamais' după cum spune phased)«* ftasees^Stnî”te.m. mulţumiţi azi, că am făcut un pas înainte în sensul acesta. Străinii au prilejul a face cunoştinţă cu scrisul nostri din care va transpira mravur le şi etjicaţi nea noastră raţională, ştiinţifică şi literară. Azi însă căutăm a co apleci acea neglîgeaţâ provenită dn motiva necunoscute nouă. Afară de mai savant dintre care unii au pătras in cetăţile respectiva a expusa ui încolo rar barte rar, dacă se auzea vorbindu se de noi di ţira noştri şi de ufetul bavai poporului nostru. Asăzi graţie armatei noastre, care nu a dat triumful de la Mirăneşi şi Mârăşti, cum şi mţţneci stăruitoare a câtorva ziarişti pretutind ni se aude vorbindu-se da noi. Ne cunoau astfel aliaţii precum şi duşmanis. Presa romănească reprezentată pretutindeni numără elemente bune care ne sunt de mult ajutor pentru pre a gândi şi răspândirea cutam Româneşti. La Paris apariţia ziarului „Româul“ a fost salută cu toată cinsta cuveniţi de presa străină, ai aia rouă pe când c re dgam ne, a-i găsit a preferi o insultă la a ere^a noasî â. C ala tă Joae Român ase „America“ care apar, zilnic, i i Capitala Sfintelor U ii , ne cinat şte cu atât măi mult, fiind cu deosebire a prenata. Vin apoi la râs în Italia ziarul „Frăţia“ scrisa de o mână de intelectuali români, decori, savanţi şi profesori universitari de la noi. In Rusia L’Et nte, La Chîşcău Ardealul, redact de in moşul prator ardelean D . Onisifor Chibi precum şi Romita Mare. La Odessa, Doesa singura foaie scrisă de ziarişt profesionişti. Se renunţi insă apa i ia unei alte a ce va fi co adusă d colegul nostra D. E lai Nicolair N u puLm pu ia iasă aceUs n v 1 „Lupt.“ care apare U Petrograd, a trădătorului Racovskî, pa care toată f nmei II cunoaşte. Facem comn alările aceste cu toată Fostul preşedinte» Dumei Rodzianc o protestează contra desfiinţăm Dumei şi spune : Duna putea fi disolvată numar de către autoritatea superioară care este comitetul Dumei ales de însă şi Duma. , .’ Majoritatea miniştrilor găseşte necesară decretarea Petrogradului în starea de asediu iar în caz când inamicul s’ar apropia de Capitală, să se dee toată comanda şefului armatel de pe frontul de nord. Populaţia oraşului va fi dată în încrederea consiliului comunal al oraşului. Proeotul acesta''este combătut de unii maximalişi cari spun că măsurile acestea ar putea provoca excese din partea soldaţilor şi lucrătorilor. Ei propun ca o mărirăintermediară organizarea unui consiliu special pentru Petrograd, care va fi condus de un trotular,părasirea Petrogradului de guvern, acest consiliu va aduna pe toţi reprezentanţii societăţii şi diferitelor organizaţii de partid. Ziarul „Din“ se întreabă ca va fi cu propunerile de pace ale Sovietului dacă la coferinţa din Paris. America şi anglia nu vor voi să discute aceste propuneri Care este sancţiunea Sovietelor. Ce vor face ele, in castul acesta ? D Dr Thumim, inspector general al Crucii Roşiimarnaţionale, înapoi aduse din Romion a comunica publicului impse iile sale în una din salilt) din Odesa. D sa face cunoscut că a a vut intreveieri cu d n i m nisiri şi cu dolegalui m..,relui cartier. * Greets „Doni* s une că zilele acestea Kerensk se va retrage de la comănduirea armatelor şi generalism va fi numit actuMul şi al statului major generalul Duhoniu. .Comandanta batalionului de femei a cerut ca batalionul nu să fie transfer..t in aît regiment deoarece soldaţii din regim ritul în care e încadrat acest batalion îşi bat joc de acidatale bataîionului. ( Soldţii la rândul lor se plâng comandantulu că trebue să ducă două răsboaie , rashou cu duşmanul şî râsboia cu femei, acest din urmă mai crincen decât cei întâi! Ei cer ca bataionul de femei să fie desfiinţat şi ,soldat-le trimise venice lor să jognjească de copii şi gospodăre, căci în orice regiment vor fi transferate vor găsi aceea şi primire caraghioasă, ce ţara şi învăţămintele ce avem a trage din ele, îndeamnă pe dascăli şi elevi la o muncă îndoită, pentru a cîştiga timpul perdut şi avlad înaintea lor munca mart te desfăşoară toata lumea, pantru a asgura ţărei un viitor mai sigur şi mai bun. In aşa fel ca generaţiunile viitoare să aibă pentru cei de azi recunoştinţă vecinică Au .ma! rostit cuvîntări directorii şcoaleior, după cari toată lumea, fără zbavă s’a pus pe lucru şi învăţătura primară începu, spre mulţumirea tuturoru. D. rji jttfojH&. if to t»W 0Olli(10V, S SSMI — I . . -v ZIAR COTIDIAN AWL X;ll— No. *189 Joi 26 Detombrl* )V1 satisfacţia, ce o simţim în clipele aceste mari, ca în sfârşît am stuns măcar azi să vedem Paesa Românească răspândită pre atinden , dar cu oarecari mâhnire observăm, că aăturea de acei luptători, cari muncesc cinstit pentru idealul şi revend căcile noaste, figuraţi prea puţini zarişti profesionişti, care ar fi putut aş * du bin ' şi de înălţător să contribue cu talentul la după cum tar-* demnă afirmat o D. Prof. D. V. I. Radu, mai zilele trecute într’un articol de fond. Dar ?... St. Vladescu ! mEflimmfi de est - Deschiderea şcoleîor — Cuvântarea d-lui Duca Sforţările făcute au fost încoronate de*un deplin succes : şcoalele primare s’au redeschis şi după măsurile luate vor funcţiona închipui cal ma r« gutat . Duca, ministrul instrucţiunii a ţinut să asiste însuşi la această solemnitate, care a avut, un caracter cu deosebire mişcăror, însoţit de dan Smonescu, secretar general al misterului Stoica rezor şidar şi Ghiţescu, director de învăţămînt, ministul a vizitat toate centrele şcolare, a cărora funcţionare se stabilise pe ziua de ieri. Adresându-se directorilor adunaţi şi elevilor, ministrul, în accene duioase,a relevat clipele grele, prin care tre DINTR'UN VOLUM •In final proaspăt Ci noi, petreceţî nopţile’n căruţe Şi veţi cunoa^te Uinice plăceri : Arome, voluptate şi tăceri,— Nopţi reci, ca vise leneşa, călduţe. Pămîntun toamnă nvie primăveri Ce alată frunţile pe perinuţe, — Scjbjară b.'oade raze de steluţe Cu şoapte îngereşti şi mlagăieri. In final poaspăt farmecele vin Ca dezmierdări de braţe şi de sin, Din lanuri izvorite şi din flori , Cu o beţie dulce de fiori Ce sufletele ’ncătuşate ţin In final proaspăt, noaptea, pînă n zori. INFORMAŢII . Familia luptătorilor va începe, în cursul săptămânei viitoare, distribuirea de lemne de foc la familiile mobilizaţilor. Jandarmii din comuna Ciurea, au arestat pe Stelian Munteanu, bănuit a fi autorul unui furt de 400 lei, făptuit în strada Coatchi Negii. Siguranţa a arestat pe indivizii Mitică TeodoresCU, Ştefan Constantin şi Leontina Rusu, dovediţi a fi autorii mai multor spargeri : _ $■' Li consiliul de miniştri ce a avut loc eri, au luat parte şi toţi consilierii agricoli din ţară. S’au luat serioase măsuri, pentru a asigura in cantitate mult mai mare, recolte din anul viitor. ^ Arătura de teamsă In jideţul nostru, mulţumită act vităţei extra ordinare desfăşurată de consilierul agricol, a dat rezultatele admirabile. % Din 27.000 hectare de pământ, s’au arat 22.000 de hectare, adică o întindere de pământ ce nici nu s’a cultivat în judeţul Iaşi. „ Probabil că remăş’ţie pământeşti ale regretatului deputa George Diamandi să fie aduse in ţară. După cum am mai anunţat, societatea Ocrotirea va aproviziona cu lemne pe orfani de răsboiu, care să găsesc sub Îngrijirea acstei societăţi. In cursul acestei septămâni se va distribui câte o mie de chilograme de, fie care familie, și apoi treptat păna la 2500 chilograme. ^ Examenul de capacitate pentru liceul naţional şi internat continue Pentru proba cu teza^ce se dă azi, s’au fixat subiectele următoare: 1) Intru cât studiul istoriei contribue la îndeplinirea idealului naţional ; 2) Poesia patriotică român’ ; 8) Inrâurirea ştiinţelor asupra desvoltării culturei. 3) Anunţăm în altă parte faptul redeschiderei şcoalelor primare din localitate. Adăog mm că pe ziua de eri .s’au redeschis 15 şcoli, în 7 curţi şcolare. Restul şcoarlelor se vor redeschide în c ursul acestei septaman . Mâine Miercuri 25 Octombrie societatea medico chirugală a frontui ruso român, compusă din medici ruşi, francezi şi români va ţine şedinţa la orele 17 la localul laboratorului de higiena din strada Alexandri. Distribuirea bonurilor pentru lemne se va face darţi 24 Octombrie a. c. In următoarele biurouri, de la orale 10—12 a m.. La percepţia Pieţei S1. Spirido», pentru Disp. I. # 2. La lectorul salubrităţii din piaţa Niculina, Disp. II şi IV. Ni 8. La sectorul salubrităţii din strada Ştefan cel mare, No. ll^Disp. III 4. La azilul de Infirmi din strada Tâtăraşi pentru Disp. V. Bonurile se eliberează pentru populaţia civilă pe baza cartelelor de pâine şi carne, iar pentru militari pe baza dovezei eliberate de Comenduirea Pieţei dându se de 1. 100—250 kgr. lemne de fiecare cartelă sau dovadă, cu preţul de 6 lei suta la depozit. Persoanele cari sunt aprovizionate cu lemne nu li se vor elibera bonuri. Comuna îşi rezervă dreptul de a controla pe acei cari au obţinut bonuri, deşi sunt apovizionaţi cu lemne ; în acest caz li se vor anula cartelele. Chestii la ordinea zilei. CARNEA. In Dummies aceasta nu s’a distribuit de cât o jam. kgr. în loc da 1 kgr. de carne. Bonurile au fost distribuite cu regulă, a’a observat în piaţa halei, că D. Corbescu şi comisarul Ciudun ca să păstreze ordinea şi buna rânduială, au dat singur bonurile populaţiunei. Un lucru care ne miră mult şi care ar trebui să nu se mai repete e acel că porţi e să fii deschise de la 5 In joc de 7 dimineaţa, fiindcă lumea vine şi se aşează la rând, nu cum s’a Întâmplat atunci, când la deschiderea porţilor s’a strivit o biată fetiţă, care a şi murit, D. Prefect să dea ordin ca poarta să fie deschisă cât mai de vreme, pentru că numai aşa s’ar putea Înlătura toate nenorocirile. Ministerul de Războiu luând intense măsuri de cultivarea legumelor şi zarzavaturilor pantru 1918 are nevoie de specialişti nemobilizabili pentru conducere şi execuţie. Existând proprietari şi cultivatori refugiaţi în Moldova, care doresc să facă şi ei ceva pemru continuarea razboiului nostru credem că nu e altă ocazie mai fericită decât a ajuta la pregătira hranei armatei. Facem apel la aceşti oameni de lene şi de inimă rugându i a lua informaţîuni, in ce priveşte "’ lucrările cu cari se vor însărcina să le execute pentru armată, de la Direcţia Subsistenţelor, din ministerul de Război. " Se aduce la cunoştinţă că la 1 Noembrie a. c., seredeschid cursurile Facultatei de medicină înscrierile în anul I de medicină au 88 pot face decât în următoarele condiţii : a) Se admit la înscriere până la 1 Noembrie, numai ’absolvenţi) de liceu din acest an (1917). Excepţional se admit şi absolvenţii din cei doi ani şcolari precedenţi, numai acei cari au fost respinşi la admitere in soalele de ofiţeri combatanţ’. Pentru aceasta fiecare candidat va preznta actele şcolare cerute de regulamentul Facultăţei î(cele de abolvire date In regulă) şi eventual certificatul und şcoale mai tare de pre- mmsu Un mmăr vechi 50 !. D-lui V. I. Radu uodion.