Opinia, ianuarie 1918 (Anul 14, nr. 3240-3262)
1918-01-15 / nr. 3250
tare că a als loc îa u?t'tiasp bine ] determine!: La 4 Imn ora 10 seara a ex- ! pirat acest termen fără să îi sosit vre un răspuns. Rezultatul este că noi faţă de înţelegere nu mai suntem legaţi in nici un fel, noi svam calea libera pentru a negocia la mtel sipsrat cu Rusia şi bine înţeles că prin aceasta nu suntem legaţi faţă de Inţeîegîr© prin propunerila generale de pace făcută de delegaţia rusă. In loc de răspunsul aşteptat atunci care n'a fost dat, au avut loc două declaraţiuni ale oamenilor de stat daştmini, acestea sunt după cum ştim cu toţii, cuvântarea ministrului englez Lloyd George ţinută la 5 ianuarie şi mesagiul lui Wilson din ziua amfătoare. Eu constat cu mulţumiră că Lloyd George şi-a schimbat tonul. El nu mai insultă şi pare că vrea să dovedească acum de nou capacitatea sa de a negoca, pe care eu o pusesem la îndoială câteva timp mai înainte. Cu toate acestea eu nu pot să merg până acolo cum fac unele ziare din ţările neutre si să zic că văd in acestă cuvântară a lui Lloyi Gorge o voibă serioasă de pace sau chiar o stare de spirit prietenească. Este adevărat că el a declarat că nu vra să dîstrugă Germania și că nu a vait niciodată să o distrungi. . El are chiar cuvinte da stimă pentru poziţia noastră economică, politică şi culturală, să in acelaşi timp alte deci naţiuni din care faese mereu ideia că Germania trei bue judecată pentru toate crimele posibile de care şi făcut vinovată Domnii mei, bine înţeles că noi nu p tem să» admitem acest punct de vedere şi nu putem vddea la el o serioasă do viţă de^pace, atunci când se susţine ca noi suntem cei vinovaţi şi că I nţelegersa trebue acum să re judece î Acsist lucru mă silşte să arunc o privire retrospectivă asupra raporturilor şi evenimentelor Circ au procedst acest răifociu cu rizterul de a tapeta încă odată lucruri deja da mult es.noscute. Reîntregirea imperului german din anuil 1871 păsise Bărşii vechi pria acea sinagţie care corespundea oapacităţei sate, economice şi culturale , precum şi pretenţiunilor intime sate de acestea. (bravo) Principlle Bismark s’a încoronat o pur a sa prin alianţă cu ‘ Austria* ! Aceasta erao alianţă pur do»fensivft aşa a foit e.» concepută. Aîmatâ d-f neivâ dintre Gsrmsg nîa şi monarhia da la Dunara, alianţă cu noi şi strâns legă de Germaia prla interese comune şi printr’o tradiţie de secole, trebuia să servească mai ales? ,pentru menţinerea păcii. Insă, în ă de pe atunci principie Bismark se temea de coaliţie, lucru care şi fusese de mai multe ori reproşat, iar evenimentele din timpurii® următoare au arătat că această teamă nu a fost numai un sinste vis urât. Paricolul coaliţiuniîor duşmane au eşit de mii multe oi la iveală şi fmeainţat Puterile Centrale aliate. Prin apariţia politicei ca încercuire a Reg lui Eduard, acest vis si coaliţiwiitor s’a trsrsforrat in realitate, Inperiul german care se ridică •şi se întărea, stotea în călea imperialismului englez. Ia pofta de revanşă a Francezilor şi în tendinţele de exprime ruseşti acest imperialism britanic a găsit un ajutor deja preparat, aşa incăt toate impresii că au pregătit planuri de viitor periculoase pentru noi. Întotdeauna situaţia geografică a Germaniei ise pu® in faţa pericolului de a dues război pe două fronturi. De data assail pericolul devenea tot mai evident. Intra Rusia şi Franţa s’a incheiat o alianţă o alianţă, ai cărei locuitori erau iatr’un număr de două ori mai mare d®că£ numărul locuitorilor din imperiu g®rman şi din Austro Ungaria. Franţa republicană a inprumutat miliarde Rusîdia" rişte pentru a"şi construi linii ferata strategice in Regatul Poloniei, cara să-i uşureze inaintarea contra noastră. Republica franceză a chemat sub drapel pe timp de 3 ani pănă şi pe cel din urmi bărbat. In fetei a esva Franţa alături de Rusia s’a înarmat pănft ia limitele capacităţii rsale. Eu nu cunosc nici o lege natur rdă şi nici o hotărâre a vre unui parlament car ase, in virtutea că tăruia Franţa singura nu ar fi oblii gată sâ resîitue o parte de terito riile răpite.N D*că proprietarii, «Jale» car! au fost ca acesta teritorii, cu ocazie favorabilă să le recuserească la același sine s’au exprimat si organele de presă care mai bine vizata din Angia cu smulse de pildă maral „Daily Nawi*, 81 trecem acum la Wilson. D rsii mei este act constatat că lucrurile s’au schimbat, Re pars că respiî’gera* unanimă a incer^rli făcute de W.Ison da asaraenea daabinare intre poporul gdraan și g ^veniri Garman ca ocazia răsaussalai di-it la Nota Papei, s'-a produs efectel. Eu nu vreau că intri in detalii ampra medului fsis cum se prezintă politica germană in m .sagiul das cum al lui Wilson dar vo tau să discut fecare din punctele prezentate de Wilson. Ia nu mai puţin de 14 puncte Wison formulează programul siu da pas». De aftia eu fac apel la răb^ darea dvs. şi vă expu aci, pe cât de scurt pisibiî, cel e 14 puncte. 1) Nici o convenţie secretă internaţionalâ. Istoria ne învaţă că noi ne am putut declara cei dintâi pentru o cât mai largă publicitate a convenţiilor diplomatice. Cu aceast ocazie vă amintesc !'a alianţa noastră defensivă cu Astro Ugiria din anul 1889 a fost cunoscută in fostă lumea, pe când convenţiile ofensive ale duşanilor noştri au trebuit să fie descoperite abia in cursul acestui război, mai ales prin publicarea actelor secrete ruseşti De asemenea şi negocierile de la Bresta Lowsk dovedase lamei că noi suntem gata să primim această propunere şi să declarăm publicitatea negocierilor ca un principiu politic genera!, 2) Libertatea mărilor. Deplina libertate a navigaţiei pe mări, la timpul războiului şi păcii, este prezentată ca una din primele şi cde mai importante preteţi in viitor ale Garmâniei. Ia aceată privinţă nu există deci nici o diverging de păreri Divergînţa drla sfârşit §lai Wilson pAre tantilă şi ar putea să lipsească. Extreme de important insă pentru viitoarea libertate a mărbor ar fi renunţarea la puteri nişele puncte iniarite da sprijin pentru fire arezate pe import tautite au amtori iternatsppak cum are Anglia la Gibraltar, Malta, Aden, Hongkong, pe insulele Fikland şi m mai multe locuri 3) Înlăturarea barierelor ecocomice. In privinţa aceasta noi suntem pe deplin înţeleşi şî condamnăm deasemenea şi războiul economic care poartă in sine cauzele inevitabile ale unor viitoare războae. 4) Limitarea armamentelor. După cum am declarat mai inainte, ideia unei limitări a armatelor poate fi luată in discuţie Situaţia financiară de după război a tuturor statelor europene va putea să ajute in modul cel mai efectiv la găsirea unei soluții mulțumitoare. După cum ae vedea'ar putea ajunge ia o înțelegere, fara nici o utilcmtate, asupra aeestor 4 puncte. O) «kCOi’d cu privire ia *Oate veuuicarne coloniaie. 0 executare practici a principiujlui prezentat de Wilson, va intamf I pina oarecere ^dificultăti. In orice caz eu cred că mai intăi putem să I lăsăm Anglia, cel mai mare imperiu colonial, să ia o hotărâre faţă de I această propunere a aliatei sale. La I ocazia refacerei unei noui distribujţiuni a posesiunilor coloniale, preftinsă in mod neapărat şi de noi, I se va vorbi şi asupra acestui punct din program. 6) Evacuarea teritoriului rusesc. După ce statele înţelegerii au refuzat să adere la tratativele de pace începute de Rusia şi cele 4 puteri aliate, in intervalul de timp fixat, trebue ca eu in numele celor 4 putâri aliate să resping orice amestec ulterior al înţelegerii in această a facere. [Este vorba aci de o chestiune care priveşte Rusia şi cele 4 puteri aliate. Eu imi păstrez nădejjdea că recunoscând dreptul de a dispune de sine al popoarelor de la graniţa apuseană a fostului imperiu rusesc, vom ajunge ■da un bun rezultat, atât cu această Rusie, cât şi cu restul Rusiei căruia ii dorim căt mai repede reîntoarcere a linişti, ordinei, căt şi a stărilor de lucruri care vor putea să asigure fericirea ţării. 7) Chestiunea belgiană. In ce priveşte chestiunea belgiană s’a repetat de predecesorii mei că niciodată in timpul războiului nu a fost prevăzut vreun punct in programul politicei germane, care să ceară incorporarea prin violenţă a Belgiei. Chestiunea belgiană aparţine acelui complex de chestiuni, ale căror amanante vor trebui să fie regulate la tratativele de pace. Atăta timp căt duşmanii noştri nu vor admite fără rezerve că integritatea teritoriului aliaţilor constitue singurra bază posibilă pentru negocierile de pace, trebue să rămân la punctul de vedere admis până acum şi să refuz orice discuţie ginerală anticipată a chestiunei belgiene. 8) Liberarea teritoriului francez. Teritoriul ocupat din Franţa este un gaj forţat preţios in mărnele noastre. Nici in acest caz incorporrarea prin violenţă nu constitue un punct al politicei oficiale germane. Condiţiunile si modalităţile evacuarii, care trebuesc să aibă in vedere interesele vitale ale Germaniei, trebuesc stabiliteintre Germania şi Franţa. Eu nu pot decăt să accentuez incă odată in mod expres, că niciodată nu va putea fi vorba despre separarea vreunui teritoriu din imperiu german. 9) , 10), 11). Graniţele italiene, chestiunea naţionalităţilor din monarhia dunăreană, statele balcanice. In ceea ce priveşte chestiunile tratate de Wilson la punctele 9, 1® şi 11, acestea sunt in legătură atăt cu chestiunea’ graniţei italiene căt şi cu acelea care privesc viitoarea desvoltare a monarhiei austrojuni gare şi cu problema viitorului statelor balcanice. Ia aceste chestuni pecumpă* nesc în mare parte interesete a* liaiei noaatre m Austro,“Ungari Acolo unde vor îi îşi joc întej resale germane, coi le nom »I păra în modul cel mai energi;: totuşi eu a^şi vrea sa l’*s ca răspunsul la propunerile lui Wil^ sol tn aceste puncte, să fie date îa prima litfte de ministru! de externe al monahiei autstrojUa" gare. Frăţia de arme, care ®'a dovedt în mod aşâ de strălucit in timpul acestui răsboi, trebue să dăinuiască și în timp de pace ; în felul acesta vom face tot posibilul ca sâ obţinem pentru Austro’Ungara o pace care să ţină seamă de pretenţiunile săle îndreptăţite. 12) Turcia Ambele ţări au urmărit in felul acesta acele scopuri, pe care duşmanii noştri le numesc asum imperialiste. Ar fi fost o neglijenţă, dacă Germania ar fi privit cu linişte la acest joc şi dacă noi nu ar fi încercat să ne înarmăm pentru a ne spira da viitorii noştri duşmani. Domnii mei, permiteţi poate să vă amintesc, că pe când eram membru al Reichstagului, [ v’am vorbit adesea despre aceste lucruri şi oride câte ori s au cerut credite pentru înarmări, eu v’am atras atenţia că poporul german, dacă consimte la aceste înarmări, nu face de cât si urmeze o politica da pace, şi că aceste înarmări ne sunt impuse da necesitatea de a ne apăra de pericolul care ne ameninţă din partea duşmanului. Se pare că aceste vorbe au fost luate in cesmă de stainătate. Acum să treceam la Alsiei af Lorena. Algaei şi Lorana despre care Llouyd George a vorbit acum din nou. Şi de dita aceasta ei vorbrşte di nedreptatea pe care Germania a făcu’o Franţei în 1871. Eu nu va spua dv. care nu mai aveţi nevoe de învăţăminte dar o spun pantru străinătate, care se pire că tot nu cunoaşte îacă cum «stau lucrurile, că A!|] sa ia Lorana cuprinde şi se compune tocea mai mare parte din teritorii par germane, care I timp de veacuri au foit smulse ! dela imp r'u! g’irmai prin si" I luiri continue şi prin viglări de dramuri, până ce în sfârşit la 1789 revoluţia franeză a inghiţit şi ce mai rămăsese. Atunci Alsaca şi Lorena au devenit provincii franesze. Căm aşa dar ,în 1870 - 1871 noi am cerut să ni sa înapoieze provinciile smulse de la noi in mod ciminal, noi nu sm cerat cîssriri da ţa ă străine, c am pretins aceste se numeş’ te astăzi dezanexiuni Această dsanexiune a fost reîunoscută in mod expres cu mare majoritate de voturi de către adunarea naţională fran“ cern de la 21 Martie 1871, case I era în acel timp represent raţă constituţională a pop©rulai france*. Domnii mei, chiar și in An* glia se vorbea pe atunci cu to® tul altfel decat astăzi. Eu n’am decât să ml refer la un martor clasic. Această este cunoscutul istoric și scriitor englez Thomas Cîrîyle, care scria urmiîoaree la Decembrie 1870 tutr’o serit seara către ziarul, T.mes“ . Nici an pop ir na ».re şî nu a avut i’nap ds 40© de anî un v^cm mai răi decât a avut Germania îa vecina sa Franţa. GsSimsia ar îi nebună, dacă nu s’ar gândi să'şi creaze un hotar paternii» latre JJ^'a şi nu as fel de vecin'. hi trebue ra adaug fă na im ropstat acum aceite cuvinte as. pre, întrebuinţate de Carlyle contra Franţei, în legatură cu acestea. Un astfel de hotar, cum va avea ocazîa să’l creeze. Nici in chestiunile atinse de Wilson in punctul 12, care privesc puternica si vitează noastră alia. Taruia, nu asi visa să anticipez, la vre’un fel oarecare, modul de a vedea ai oamenilor sai de stat. Integritatea Turciei , asigurarea capitalei sale, care este în strânsă legătură cu chestiunea strântorilor, sunt de un important intersexual si pentru imperiul german- In această privinţa alistă noastră poate să fie încredinţată de ajutorul nostru cel mai energic. 13. Poloni 3. Nu înţelegerea, care a avut dscăt cuvinte deseitertî pentru Pol lonia şi care înainte da război nu a intervenit nici odată pe lăngă Rusia in favoarea Poloniei, ci imjperia german, şi Austro Ungaria au fost acelea care au liberat Pol lonîa de reginei ţarist, înăbuşea fiinţa sa naţională. De aceia trebue ca viitoarea organizare a acestei t&ri să fie aranjată intre Germania, Austro Uagaria si Polonia. După cum dovedesc negocierii® si declaraţi anii s din ultimul an, noi suntem pe cale să facem acest lucru. 14) Sdsietatea naţiua'Ior. In ce priveşte punstsî 14, după cum reese din activ'tries noa politică de până acum, eu privesc cu simpatie ori ce id ie care ar face posibilă in viitor o coaluc aj re pssoică a popoare or. care i r exclude viitoarele răzb ia. Daca ideia unei pocetăţi a pol poarelor, edmisă da preşedinte lî Wilsoa, este concilia in aspiri;! tal unei depline dreptăţi si contra, ori cărui prejudecăţi, atunci imperiul german este g îa să latre in cominare* panwpllor unei eStl fel de saeietaţî ai papo iteteT. după ce pot fi io îl reg'ulate torie chiej lalte shestiuni. Romnîi mei aţi luat cunoştinţa de cuvântarea lui L’oyd George si de propunerea lui Wlson. Ea trebue sl rept caace am spus la început : Tn bue sl re iotreabim dacă din aceste cuvântări si propuneri reese intriadevăr o serioasă si cinstită dorinţă de pace. N mimará Msr^Ie Car fie » Oe*tir«I Da Vânza re ^Beculiii estetita f*g cir ea irol rail M. e lemna de foe aMiaujam^nt ajroriat Minier, situată lângă boî( a, ‘, 0 25 K ljmetri depărtare de gara irini gU A bs adre?a urgent D lui Conire Feaeţionir. Steau * Baasâaă Coîb. 8oiut pr a Oile. Moinîgdl jul. Bacău. o eamsr i mobilată pentru Iliul in ihilat La ziar prin sc ia prntm Gh. Gheorghiu. illesd ■% i®oWtel dia str. «biH IfflBlu J Cents No ÎS compus din mai m Ite apartsmsnte eu atsnansele lor, i./ând apa, canal și temină eîsetîisi. Autorii sa vor sire a D iu!l. serafimi avocat Str. Ca** VodS M), 25 8—1 sn Lilear bluatariadsch?Williki vioi pun în primăvară cu preţ ji de 210 lei şi o bimă da mătase gris 53 lei De văsuţ int or sis 11—12 şi 4—5 Strada I. C. Brătiu No. 83( 8—1 Bfidaotor mppasâbil fit, tflSdeaonW Dia 11 Isausrif’, 1918 . Frontul Aliaţilor Noştri Frontul O ii tentai ! Pa frontis! Sruteîor engl.zî aet iv tute da artig Serie i,i regpai’e Paiischiudiel® Roleaselle iaVac® iar ie Plo^g lierrs şî BuUssurt. Un sirac parţial gerj man contra unui pas englaz la est de Lon a fost reipins. La sud de Lens Eaglezîi au eh sorit căteia poziţie girmans in cursul unor ciocniri de patrule. Pe roitul frontului nici o sensune mai de saami. Pe frontul trupelor franceze acf tivitate de artilerie reriproc destul de intens, in stitor. I .Buis Lu chauraa şi Bris des Giuieres A tăcu fite paţhle gon me coatiu micilor porturi franceze de îa nord de / isme si in regiunea lor« de «toter«! au fost respinşi Două aeroplai« gjrjftane au foit doborâte. Frontul ItaHaa. — Ii va’ea Ksghiao si ia re Bstj si Pave bateriile Italiene au arâtaî: «ai muH® activitate ; pre v trial de n ri a! fortele Moha. a, e platoul A] si a gost pe Mjte Aaotae. Patrulele absriace au fost imj prăştiate prin foarte frme. Activ,taete aeriano inamica care a fost considerable intee Adige şi Btente şi de dan.ul Piavei, a fost împiedicaţi prin focuri de mi trailers. Frontul Orientul. — Linişte, Frontul din Medopia — Saturația neschimbată. l» «ra.