Opinia, octombrie 1918 (Anul 14, nr. 3456-3480)
1918-10-15 / nr. 3468
Anul al XIV-lei 3468 ABONAMENTE Un an ... 6 luni 3 luni in străinătate Îndoit . Lei 70 40 20 01 •a ^^marm^mmasmmmmBsesiae 20 BĂNI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTIDIAN, Luni 15 0ctembrie 1918 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului, Iaşi str. Gh. Mărzescu 17 Un număr vechi a 50 bani Duelul diplomatic Ne msi aflăm oare in »lanul Inehostel picii ? Observaţia pscientă a steamentelor, ne ar fac» ai credem contrariul. Ia adevăr, de cite va alia nota optimiști, ce fiecare a putut constata, a’a tromfomat in duble. FSnI acum câteva luni in urmă ne Interesăm mult si aliSm cum merg fronturile de luptă din Apus. Astfel punem mai p»t a intares pen tr® acesata, lotru cît de mai înainte ptim ce se îatămp.ă ori axe să ho întâmple acolo. Ne Interesesei insă ta tf?sd »«pvrUtiv duelai diplomatic iaci*« latre Germania de o parte și Statuie Un te de alta. Plecare din aceste mari ţări, vorbaşte la nume propriu, dar şi in numele aliaţilor lor. Statele Unite sunt expresiunse gigărol de puteri nemite Antanta. Dar care e penetul in jurul căruia se di acum lupta diplomatici, de care vorbim ? Este lămurirea felurilor de războit*. Şi In adevăr, chsstiensa aceasta e a?a de gras, atrage at ’ tea Interes® in cât pentru timpeairea ei a’au vi-sat valuri de cerneală până asum, a’au emis nenu mirate păreri, fără ca fă str fi ajuns la vre’un rezultat. AnaliaJradu-ie telurile războiului, a* ating intense complexe și variate. Unele sunt da ordin general, umanitar, iar altele sent speciale, naţ’enale. Daci «o *ă*bîia ă, c'mvo «pro a examina mai deaproape acest« dia urmă ţeluri, ţeluri naţionale, intră îati'ua adevirat labrint şi se va convinge *tsnd că lămurirea lor nu e lucru user. De acela ni-i pacea nu poate fi aga de apropiaţi, cum am voia noi, cel muţi. Să con*fd rim dosi tmotj arări nu mai şi credem ci dreptate» ss va recunoaşte afirmării, ce facem aici. Aşa, este sgur că Intre Statei«, cari au luat parte la rizboie, fie intre labiii, fie la alte, s’au etabilit da la Început chiar, e samio de aranjamente, consfinţite prin tratate. Acolo e’au fixat teierile de babelu respective, suntem in momente grave, şi întrebarea ce fietare şi pana este daci acela tratate şi ceuvenţiuni ie vor respecta ? Bratsle Units, Anglia şi Franţa şi’au luat îndatoriri faţă de cei pe care l-a chemat să vini lângă ale şi de sigur tot aşa au făcut Germania şi Austre* Ungaria Aşa net nel Românii, am intrat in xăeboiu firi un asemenea act la mâni ? De sigur căn». Ka voim a face aici a ere cseri fi pronosticuri pentru viitor, dar ştim ce ara Indurat. Soarta armelor bune-a aură« până acum. Resultate*!io pdle. Germanii au declarat de nenumirata ori la Reichstagul lor, că inţetag si-şi respecte angajamentul faţă de fidelii lor aliaţi, Bulgarii ? ! De acela ne-a» luatDobrogea şi le-au dat’o lor. Nu s’a apus de la tribuna psihmestului german ci Bulgarii n’ar fi intrat in Kabou, daci nu li se făgăduia Dobrogea ? N’am vezit nel spunându-se acele ci de şi Germanii au Intsus si nu cultive pe nel, au pot tună si ne lase cu Dobrogea, pentru ci au Iscălit sngsjtedu-ae s’o dea Bulgarilor ? Nu Încape deci Indeiali, că obligaţiuni de felul «casta şi-au luat şi celelaite State făcând parte din gruparea Antantei. Poliţele subscrisa astfel trsbu se plititu şi va fi un penat de onoare, o, cei ce iu-au iscălit, bine Înţeles ca atunci când pat, să faci laţi ssmatisrriei lor. O alti observaţie, ar fi ermitoarsa. Se ştie că reprezentantul mărci şi democratiemii republici a Statalor Unite, voeşte ea prin pscea, ce ie va încheia să se puni stăvili râibeaieiei viitoare. Şi In vederea aceasta pune mere temeiu pe democratisarea tuturor naţionalitiţilor voeşte si se lacredinţeae fie chei din ele propria ia conducsre, firi amestec străin. in jurul păcii Dsr iată ei Austro Ungari» înţelege si obine asistai dorinţe şi Imsiratul el asordi autonomia popoarelor sale Se întreabă tuşi toţi: Aceasta si fi fost dorinţa Preşedintelui Statei©? Unite C* ful da autonomia e cea acordaţi de împăratul Austro Ungar ? Mulţumeşte ea p» tastă lum«a ? Să »Bcuîtăm voaUa, ea se ridici chiar in cuprinsul Miînarchiii şi ne vom fasse Idee ci nu. Ţelurile da războia T ! Dar ce grea c b**tiune. Va mai curge sâuge pată ce cuvios tal armistiţiu şi pace vor prim! un ia caput de sxecutara! VIR. Politica De cinei ani de zile încoace «pl ritul public la noi a fost într’o perm»n«etft excit,»re şi fierbere care uneori s’a tradus în fapte de tulburare a linişte! publice. Sunt cunoscutele zconuri fantastice care au constituit un fel obişnuit de credinţe şi puncte de vedere ale opiniei publice, in timpul neutralitaţei. Apoi perioada războiului a condiţionat o acalmie relaţivă, din cauza apatiei sădite în suflete o dată cu atâtea dureri particulare şi îngrijorări isvorât® din realitatea gravă şi crudă a faptelor. Acuta, în a doua neutralitate, publicul urtător al durerilor trecute, se simte plin de bărbăţie nouă şi gata pentru Interveniri active spre determinarea unor schimbări în interes naţional, schimbări care sunt Inexorabile şi care urmează a se înfăptui ptrin forţa adevărului lor şi concursul împrejurărilor. Dar tocmai din cauza acestei siguranţe a rezoluliei favorabile a chestiune! noastre naţionile, se cuvine ca publicul să fie încrezător şi liniştit, evitând astfel enervări inutile şi chiar până la un punct primejdioase. Un sti public agitat poate presa şi împiedica seninătatea ide care guvernul are nevoe în exercitarea acţiunei lui de conducere. Nu este însă mai puţin adevărat că sunt amele fapte alarmante prin natura lor şi asupra cărora guvernul ar face bine să dea comunicate oficiale. In acest mod guvernul va căpăta mai lesne concursul public care, oricum, este foarte preţios şi de care nu s© poate lipsi fără ameninţarea unor reale neplăceri. Acordul guvernanţilor cu cel guvernat este şi acum, ca întotdeauna, necesar. OP. Nevoia unui acord public laWEi'Uswa.’v -* •■ffifrf'Wi ' ' i mut&TrM ^*xt*niîa*D' Răspunsul preşedintelui Wilson — Şanse e păcet — Răspunsul preşedintelui Witson, la ultima notă germană, ridicând noul şi dificile chestiuni în privinţa organizărei politice interne a Imperiului, n'a exclus nici posibilitatea continuării tratatiselor şi nici apropiata Incheee atârnă armistiţiu premergător al păcei. Explicaţiile germane în privinţa conducerei războiului submarin şi a putărei trupelor imperiale In retragere au fost considerate de Wilson ca mulţumitoare. Această chestiune da onoare pare deocamdată lămurită. Dar in privinţa armistiţiului, prtşedintele «msiiiaa declară că o propunere In acest sens nu poste Lee decit cu «onniţîa ca reluarea ostilităţilor din partea Germaniei si fie imposibilă. Această pratenţiune consfitu« punctul întunecat al tratărilor, întra-cât ea s’ar părea că echivalau cu o capitulare. Şi totuşi nu este exclusă posibilitatea unui aranjament amisbii, dacă există un adevăr dorinţă sinceră de paie din ambele părţi. Cât despre vrerea americană de trerantare a dăinuirii guvernămtntului popular în Germania şi de paralizare In viitor a oricărei forţe a stăpânitorilor militari si autorităţei monarhice, aceste toile sunt pretentiani admabile si care suni chiar In cura de executare, dată fiind noua reforn.5 constitutionall procejată. Restrieţiunile Ini Wison asupra autorităţei monarhice germane privesc mmaTh’a imperială cu actuilele prerogativa, si aceste restricţiimi vor eidea odată cu înfăptuirea nouei modificări constituţionale atrasă In faţa Reichstagului, in pricina autorităţei monarhice. Prin urmare nu e vorba de o abdicara necesară a Impăritului ci de o restrângere a puterii monarhice. In ce priveşte expresiunea ultimă a notei. In chestiunea predărei Germaniei, aceasta se raportă la cazul unei dilinuiri a vechiului cadru politic a supunirei militare şi a prerogativelor Coroanei. Dar acestea nu sunt in intentiunea actualului guvern german si deci nu e vorba de o capitulare necesară. Din tonul şi înţelesul notei americane, păstrăm impresia că tratarea unui armistiţiu In veeder*a păcei este posibillă şi că însăşi şansele păcei rămân suficient urcate, încât să fim îndreptăţiţi a nădăjdui şi a crede în ziua apirărei generale. G. T Inserawărl Iit»r»r*. Considerâni m*r*a «i varia*« «otivitit» gasatâraaici ■ d-nul 8t»r», slîgsre» r» Astdamla a con««dltaaaal»! nostru mr li tSani eiito «tâi Inaliai In.titatH elt si târii. D*r cuvântul d Ini Iorga a avut mai multi traceri deaât maritate reala ale d-M Stere. Rămâne si astnptim pronuntarea academicianilor pentrual ..cinevea loc va cant. „Renovata* IMSUMNARI Academician! ttouî Sadinteie Aa«demiet Romine relato ia I*si an faat ocupata. Intra sltale, ca coraplitctarea legărilor varsnte, această gomele ia»« lleaada-se pdn d nii A» B'Ueifcw Volnef'i, lasn’et. Al Lspălstu *i Ciubmv. Totusi Iacă mu s’a *«#'#1 golol pa care masîtaa fatali k’a fi^nt In rorpal ce! mai r»p’,ea*atatlv al Ji'tr for |i stiintal românești. BfSt*sw V«*m*»ti eite c4 mei caracteristla z^grlv tor al pStriei mijlocii erSs.'Beiti R*fio»m»nt»al stiHatfo si apallaa ps ha eghâ. ozli^Stl n*re s» tntâ’vesc In oria» lucrare a lui, tan din opera lui B;aiw»3«Vo!n»stl nn trainic si ast'*tic «pamânt al vieţui aooinie orâşMieeti d w ti a «1 noatra. De la primai «Su vilam ,la lim a drvp ■ tâţii“, Bites H-Voîffl*și a do?elit masura deplină a marelui sî dosebitnini taleni; naveHstic ce paced!. Na se pata» o mal nomoritS «legare penirasseilnnes Plecări academică decât «ceea lisaţi ii perpexca M Brăteien-Voinerd. Ia ce privsst«* p® ceilalţi noul academicieni, epedil« şi deci meritele lor literare sau ştiinţific* ne sânt secanoeente, dupi cum probabil neennosents su t şi mareul public. Totndas«m«ăt*te* naționalS a anor» din «ți, a s»pactaii*» lor politici şi c»r*cterul Ier de bimraboni, m t«c a cede c* »tagsre* a ioat bine • in on ști;n)S făcute, ea atât mal mu t cu rât prin aceasta se c.meataa»! m»i patarnic legatura sufletsaică cu Basarabii noastrg. Cu ecaaia aseitar alegeri d-nii Dai- Un Zamfireigu, Ia cob Nsgiuiai și Al. Phitp de aa prof.ua primirea la Aead«ie a d-M O. Stare, ca mumbmaativ. P Oiiuseres a fost osmbUatl de | N Iog». Motivele argum entăroi : d-le:Iorga mă santaicanoscita șl regre- \ t'm Din parte &e martorisiai că a ta \ ft tnregishat cu o deorobiti satiiLctm des hstserea porţilor Academiei pentru p'Otatolisl dela tscult»tea juridică din I s am cătai mente saat multiple. j Omsii de vasă cultură care este d. Stere e’e distins î.asi dia ultimui deceniu »1 veajuiaî tretut prin competentele si savantele domolei s»I* studii ps târâmai istoriei fimssfie), al dreptului fi siolologiei, al aconomiti naţionale şi al politicei. In atari de aceasta, d. C. Sttrs a avut osaila a se dovedi ca un perfect literat prin pubicarea caracteristicilor, d-iala nuvele si inele *** Deschiderea anului judiciar In Basarabia, a fost amânată pentru ziua de 22 a lunei, din cauze că multi dintre magistraţi n’au putut încă sosi la posturile lor. — Ia chestia celor două vagoane cu gria sduse la moara Distant și d« care am vorbit, se afirmă de citre sindicatul morarilor că totul nus * fost decât o înscenare, cu consimţlmântul miniaira- In* d« comerț, tocmai pentru a se afla d« unde provine grâul c*re alimentează bidegele. Foarte bine, numai un comunicat oficial e necesar pentru lămurirea afacerei. ?£ La toate cererile de încetățenire prezentate nani «cam, procurorul a făcut opoziție. Aflâm cu părere de rit* că d. N*fu 8t*i«novci, prefect de Dorohoi, se află grav bolnav de pneumonie. Ii dorim o grabnici însănătoșire. JK D-nii m*lor Tsodar Sihntatti si r».*!*r. ^oust. MSr«Srla*ow, primul din rog. 78 și al doilea din rog. 14 M. ■n foit mnfajl la comsndalrca plitsl Iași. ^ Monitor«! Oncial da »stlef »wtT.leS «ga» prin c*ra se rocsaossta caiitate*»! do psfsaa^S »»orală »odlsiltâl ,Maieu! Sfîsevsl“ din Filtiseni. # D C. T Bai»scu, «el do s*oț!» Btlnelpal dl*s» ll pe lâ^gi adnslalstrat a fiBsaciari Iajî, a tas* autorlsat «S cmatsts con travsnțiile Ia legea timbru- Ini. 3K Coos NIal tAsnitătal d* madicipă a hotărât a provoca o întruniră a marsiul colegin Universitar, pentra a dedda en privita la sltsatia acelor profosori din Iași, caro «apantss estadro ia Ufulvsrsitatea din Becurești. 350 Eri dupl »m*a«i, nn ledr^spat bxndit, a reușit să «vaden* din e»«nitan daral Central sărind sidul ta part«» diaapro strada Făt». Din tatămpfara, întâlni In cale» ss pa un tânăr »,numa Haimo fid, tanerenăr Ia Banca Moldova. Acosta sfrtad ismnale e da alarmă ale Bontinoioi, fagiri p«biniti şi dupa o luptă «curtS 11 dobori şi 11 înapoia la psatitenesar Tânărul Halmovici a fost viu felicitat de direcţia penitenciarului. îţi Comitetul Societăţii „Pânea Săracilor“ de sub presidenţia D-nei Aneti Dr. L. Colmovici va organiza o chetă pe stradă in zilele de 14 şi 15 Octombrie a. c. şi roagă onoratul public de a-şi da obolul său pentru această operă de binefacere. „ Iavărătaul M. Simionescu şi Gh. Gemboii», de ia şio ai» da aplicaţie a şcoisi normal« „Vasilis Lupa*’ din Iaşi, au fost Înaintaţi la gradul da Institutori urbani. Ei Ministerul ds Comerţ a condamnat la 1005 lai amendă pe comerciantul ds lăsa şi sodi caustică Mosss Schapira din laslu, pentra contravenţie la tagerii&dicatslor tninstalate. Mirfa senliBcati va fi vândută tisdisatului fabricsier de lăssa. D CsEsiliul da miniştri a semnat jurnalul, prin care se stabilesc condiţiunile in care vor măsini morile de porumb. Actst jurnal a apărat In Monitorul Odeiul de asb ■ A »pirat decretai regal, arta ca** «4 promulgă legea pantru tallaţirea centralei de deviat şi eoatrolial valutei. ta D. Riiiisi Gen»t*n in praf»«tal județului Ilfov, a fo«t 'omit s»Mtae«J- tor fllana I-a In dirtft auaa apravlataalrel. D-sa va conțin * a Io*S »5 tadoplinessiS si funcțianea da proiect. taf An Isst nnmitit în e»ne«!»rl* »’•«sedintalnl consUIalul da ministri, nuraeta urositaare ; , D n'l C. H. foiadSt*•»»’, dir«olar »I «aneeiariai; M ha'! Vi h da, o«t da **»vl.slu al direct!*! éoonamtae; l. G!i. Ghlca «*t di« «e’-vlota al deer»t»’or pi j irnalaior ; D R*l»t şef ds servijîn al sz stanţei publics. ^ Az! dimatae^ti a avut Ios 1* c*ms»ra de comerț din localitate adunarea generală a membrilor secetei emer», luând parte și cel din provincie. K Ministeru! de In*trn«tta « aprebat ca m»n««lul , Ouligere de d*fante scriaari vechi cu litere dri'ice, da A*. R mcnlescn profesor de Inerări graîice *â tip introdos bun de eaninicat, pentru elevii din pl tinta ela*ă a «coaielor normale, Bsrainarlilor si liceelor. W Un stat al rabinilor din 7o**1ttate, a licut epei la pogalaMa 'ir^l tî ds a-sl respecta proe*ript|ll« reilgtal *1 a ttae prăvăliile tnchiio tn sina do Sâmbăti. Cele mol mnlte dta prlvSliUo isrsellte snnt astfel Inghiae pe eina de asi, W Joi 11 poront an ptacat de U M1- nlKleml da Jast'Ve, dană c rcnlă?i către Preşedinţii C'MnWmlIor do naturai!z»re sl eitră J^eecătarul* de o mai». Ia circulara cătră cemlslani, so proscris : 1) Gi na este noroa si se alătunez« petUinnel astei« ds cită tarta, ei d» naștere ale sepiilor, e’ potrivit art. 14 elui roenlamunt, trebui numai toeemuate In «etiuni, și acsaita în scop de stathticS. S) Gi na trahuess depise eertificate d® nocoadamaa»e de niet «m Sei. Nsmsi Procarerol dsei are cunestiată paale tas« opeziția saa reaars potrivit leg«!. 3) Nn de ce? certificate de domiciliu. Ateista ressă din celelalte acte prezentate. JadacâtOrlier H ee atrage atomii ca si facă echl» m»ad ii cemsatfcta iar, ca m«i mare ușurnță «1 nu numai o zi pe lăptămâ*!, el la tote silele. Nu ss cern timbra n el da & lei nici da 2 Isf, nefi nd vorba da coa«t*ta-ea atâțai, ci de faptul tă else vs este născut in țari. ■ Tați D nii mambri fandaturi a sikdicatului slaristiior din Ma’dova „ Basarabia“ sânt rng«d a se tatâtal In dimiciliul d-lui Vtaa-Presedint* Rudolf Snțn din Stradd Lincar Gatargi 44 as- Si-sl 8imbă$ă 18 Octambro o r* 9 a; ara. Pot uua parte, fără a avea dreptul de vai şi *ţi ziarişti, auri an adevfct sau vor adera la sinduat. A fost promulgată legea prin care sa majoriază timbrul teatral cu 8 la sutft pentru subvenţionarea sindicatului aiaciştilor din Bucureşti. C D, Cantacnata, ministru de comerţ, a semnat daczîenea prin care Aondemia ds laaite s*udii comareiaie, ce B9 află avaonxtft la 1»«*, să se roinata- Iese la București p«e na da 1 Noembrie. Tot d. ministru ds cocasrt, a semnat daoizlasea, ca intraaga administraţie a Gassei centrale a mediilor eă s* mute la Bucureşti. & D, Loaot. Go osel Virgil Ionescu a fost numit comandrat al regimentului 18 infanterie. D. maior Nisele Dobrovici a fost mutat la 84 inf«»tone, in locui dn maior AI, Ionoson mutat la reg. 13. Postările dia laviţă Masajul primar rural Popeşti, Mivimal Româneşti şi Miroslava-Corneşti (jud. Iaş) au fost ridicat« data 80 la 125 tot lunar Au fost înfiinţate postări nea la Tomeşti, Groşniţa, Darabava-Olare», Probota-Ţigănaş!, Groul-Lsstgsal, Clipareşti Ţgţero, Afagoşvf şi (jad, Issti şi clas» I dirieîenară a scoslsi mixte din Podal- Iload. Au fost depflinţste posturile Midârjdo şi Valea Olor (jad, Iaşi). ţfi Duminici, In aria cantinsi Ge’tsi va avea loc prima constataree a comitatului da ailitantă israelit.