Opinia, octombrie 1918 (Anul 14, nr. 3456-3480)

1918-10-14 / nr. 3467

Anul XlV-Sea No. 8466-20 BÂIM1 NUMĂRUL ABONAMENTE Un an• • . Lei 70 6 iunie • • . „ 40 3 luni■ • • . „ 20 în străinătate îndoit ZIAR PO­LIT­­­C COTIDIAN. • '-a-.ţ,>‘X1.-^--- 4*jmgJW*m±Ví0»*nriCJayv%'i*v-nt.At* ^ J; -J'. I-.--_s8Tí;^'.^--P«r>*'lC'-<^»S-r- - ntf.T* W«««JÜ*Î-TOI^p^WBi>WCS*»«V«lW*aS»í^*Wtfl5iKíZSmMWSA?m.'^f?íVÍWiKBJ*^-*SWr. Vineri 12 Qelombrle Ii*i8 ; •;,.... ■ " PUBLICITATEA se primește la administrația zia­rului, Iași str. Gh. Mărzescu 17, ....... Un număr vechiu 50 bani • 14 rws. ' ÎP*' £&•***& stiKJ « ACTUALT­ATt Direcţia aprovizionării Suferim de o grea boală: spiri­tul de centralizare. . Foamea se ştie că nu e im bun sfătuitor şi la înfometare mergem graţie acestui spirit. Astfel se ştie că Direcţia apro­­vizîonărei fi centralizat tot ce pri­veşte acest serviciu, iar In o­ga­­nizaria ei internă da asemenea a centralizat totul. Nu se mai vor­beşte astăzi de­cât de d. Petrinî ori de d. general Gărîeşteanu. alte nume nu se cunosc. A Ştim apoi că nu centralizarea sa fost scopul creării acestui aşeză­mânt, ci acela de a aşera traiul la cât mai mulţi. E imposibil să mul­­ţumeş­i pe toată lumea, dar tre­ime să tinzi a satisface cel puţin 80 la sută din cei ce a­e nevoe de concursul tău, iar nu ca acum şi mulţumeşti 20 şi restul de 80 să aştepte zile bune şi de belşug. O­, totul Und centralizat , nu­mită direcţiune, publicul nefiind admis decât timp de o oră, adică de pe la 11 jam.—12 jum. e uşor de înţeles cu câţi iaşi pot vorbi d-nii administratori, mai ales că cei flămânzi nu sunt puţini. Dar orice exces are şi refersul lui. Aşa, ni se spune, că în ce pri­veşte distribuţia de stofe, JDirecţ­a apronizie cărei vrea să se descarce de această streină dând-o primă­riei. Primăria de aici înainte va li­bera bonurile respective. Dar în chaosul acesta, ce se cheamă Direcţia aprovizionării, cu mulţimea de funcţionari mari şi mici, se zăpăceşte cineva. Aşa, cel mai neîn­vminit lucru ce ţi se poate întâmpla mergând acolo, e că petiţia ce ai dat astă­zi şi pentru care ai luat număr de la registratură, să n’o mai găseşti. Umbli două trei zile după ea, şi la urmă ţi se spune : mai îă mata o petiţ­e. Dar mai înainte de ori­ se ai alte necazuri. Nu ştii tui să te ier­seşi cu pe­­tîţa. Când ai norocul să pătrunzi la d. Petrini, stai cu petiţia ro­mână el-i spui Iri două cuvinte, ce ai scris în ea. D-tsa, foarte afabil şi amabil îţi răspunde: nu e la mine, sau n’am ori nu se poate. Dacă nu e la D în zi e pacientul, t® rog spune-mi unda se mă duc. Răspuns: vezi şi d-ta , la consi­lierul agricol, la comisia judeţiană, la distribuţia petrolului, la Primă­rie, la vra-unul din nenumăratele sindicat*» In fine caută şi vei găsi După ce ai găsit îa fina eşti în­tâmpinat adesior! cu: nu ne pri­veşte, e la Direcţia »provisionării ! N’ar fi ch!p de simplific®! lucrurile ? Nu s’ar putea ca cel însărcinaţi cu distribuţia da articole necesare tra­iului să fie aduşi la cunoştinţa pu­blică prin presă ? Int'o vreme, şi era pe timpul războiului când Primăria avea marte depozite în oraş, se luase frumosul obiceiu a se publica prin gazete unde se găsesc depozitele, ce marfă au şi cu ce preţ, cum şi cui si te adresezi acolo ? Era ceia­rism şi multă lume era mulţumită. N’ar fi bine să se facă ceva a­semănător şi acum ? Dar asupra felului d® procedare a numitei Direcţiuni ne vom per­mite a mai reveni. VIR. luptele intestine Se pare că Etici acuma n’am în­văţat Rsipsite. Se pare că momen­tele maci ce vin, nici ele nu i se vor găsi la înălţime. Se i­ate că oamenii noştri politici nu înţeleg nici «ca!» rostul unei acţiuni unite, lipsite de spiritul strâmt de partid. Recunoaştem că pr»ea îu­ot re­cente o sumă de fapte, chemate a înăspri nu numai raporturile între partide ci şi relaţiile între oamenii poliţiei. Recunoaştem a­­cest lucru. Dar iaraşi nu­­ putem sâ nu spunem că mai mult «le­cît oricând luptele intestine, violen­ţele duşmănii politice trebuie să dispară, spre a face loc unei uni­tăţi perfecte, în faţa marilor mo­mente ce vin, şi a grelelor, ex­cesiv de grele, probleme ce ni se vor pune. Şi când vorbim de nevoia uni­tă­ţei şi a armoniei suntem la largul nostru. „Opinia“ n’a pro­povăduit, nici odată lupta până la distrugere şi nici n’a încuviin­­ţat represiuni de ordin politic şi pe bază de resentiment politic. Să nu îl închipuire umil că drumul României este de acum complec­­tmnente b­uiyezit. Să nu­-şi închi­puie unii că tot ce am năzuit uiil »’a promis este definitiv câştigat, vor mai fi mari greutăţi, întru­cât de la formule vagi până la fapte concrete, «ie la declaraţii gene­rice până la specificare’prin sti­pulaţia ei de tratat, este o mare distanţă. Acei care vor ave­a soarta de a n© Reprezenta vor avea multe «re învins şi vor trebue inteligenţe, superioare, minţi deschise, ochii scrută­to­r-l, pentru ca să nu se cuiardă nimic «lăsa ceia ce s’ar pu­tea câştiga. Pentru a face insă acest lucru acei bărbaţi vor trebui să vor­bească în numele ţerei întregi şi această autoritate nu o vor avea cu luptele intestine de astă-xi, eu urile deslănţuite, cu patimile de răzbunare atât de evident ma­nifestate. Aceste lupte trebuie să dispară. Este în interesul țerei să dispară. 8A sperăm că cumințenia politică va face ca ele să dispar#. t fecțiens, dovesdladu-i tot odată ntilita­­* te», asn a o distrug#, siăttoda-i oar*B-tar el »tcpic După reunire* definitivi 1» norm»l na va ÎI dst a nenimte tost« aeeste fapt» al masai! I*g1t!mat«at«_ asu »a al# «tastriteî economic?, faliile* si­fi­­l®s«fici *na?h!ste Erie lae* neiadoslsk­ cS In Rus'a Lsnta si Trsrisk’, ec a misă Urmi, txDorimaitsasS In domaniul social. Experiența par®, d gl rit »tins, » fl pasă sctsra extrisra e Bîagvross» st distregătosre. Şi din iniăşl fantul ex­­perieaţel pa­­trămul sacial B’a făcat a®, fHtsrale eap de a aur­iră în potriva bol­­sevioti’or. Dar Inorol acest» mi sa par» nsdrapt, ea atât mal mult ea cât pasă în presant utol o acţiune da guvernă­mânt n’a însemnat altceva decât tocmai o exparimentsre a ^ogramelor poli­­tice. Ori os ştiinţă ,progres***5 pria txssrlmsntare, şi deal exsormnaeatui la domeniul sodia!­d­adt a dsterinisa csn­­solidarsa sil progres­ii ştiinţei sociolo­­giea. » Prin urmare, fftri a nu pronunţa Intr’un fel sau alini credem că este news«rS easosstsrei d «plini și amă­­nunțitg a fiptoBor, mainte de a con­damna rpkltsl docli nei anarbiito-boi­­#a*lgts cere st veds a avea o apreate­­bilă ialiMîîță la mi ude populara on ropsne. Renovata« - Politica Op. .... IMSBMNAK. D Telegremu «I­­­eri din Lyon ! prin care se vorbeşte «le alipirea teritorilor romi­neşti şi Italie­­neşti către patriile Io»* mume a provocat o ma5i» mulţumire în sufletul Romínig ei. M S. R ge e ,« foiţi astă-ei di­­m­ineaf* în locaitat(­ u de vm rămâne ;; mai mutte eile T Bl La kiruifiţt d-lui D. Greşianu urmează să aibl loc azi o nouă consfătuire, In chestia acordmlui politic, d« care am vorbit tntr’ua număr precedent al zia ului nostru. UK Trimtportuil di grănt. — Primul minis­tru a dat nrmStorml ariîa elisn­­lar d-Ier praf «aţi din Moldova: „Ordinele date trebue să s» axasnt» ca otrtatețl și eel îngriji pareoaal ca la Hmp flenaie mndst si B« »lim*ntat ca partaa ce i so cwvine. Trabuc să nnsevpă transportai da grSse regulat Cam p’a flxst Vestul pa toți proprietarii sS voi în­cap» rsehtdționtrw dwni.­mllftarf. W*­­cbfs țîuisiîa ie vor tac» țț* țlraul ca «1 la marii proprietar*, l®*5 nu se va la» nimlo dala ţărani decât în aoflas timp când 88 1» şi de la mamie proprietar ca să eu f la pretext de resistenţS ve­nind d*n blinlslâ ci st ocroteşte ap­ril propriearl. Fsreţl somaţiandle prrvăzute de le­gea snnctlufflilor tuturor proprietarilor c»rl na su tre*rat­inai, pentru a-l c«re Elitul tn stare ds panere la IntSrsiare. Fontra flecare propriatsr care nu va luce pe In cele trai sile treeratu! sau care nu va declara ci sa supune ca administraţia să treere pentra dânsul, veţi pase imediat In mlssara acţiunea publici. îmi veţi raporta ragulat ca măsuri s’au luat, ce afect a şi avut sau ce sancţiune s’a aplicat. Moralitatea la FSUlieni. Mi se acrie din Fălticeul o® aceia moraliim­ea lssă mult de dorit. Ia culoare?» întu­necoase »1« unicei #111 de teatru da **!s!o, dsmulseste din aga­ut» lume bună •« dedau ia intime »xploa.il senti­mental* tn tovărăşia tinere Urixsi vesd da bssx eontrar. 5*»că eduest?» sulfurată teriraH Ia MIHeenl «a r«sssmS sa mai ! * ^at, staid c edem ci ph­irafll ar fare b as «-Si »spraveght» capfkl© sl a r§s®nla -a educaţia teatrali. j W Mai mulţi locuitori n! se plâng că la sosirea trenurilor I« Iaşi *g*nţi ai paiitie! seotecesc bsg»j«?a călitari?or si. intre altele, canfîisă toate cantitltlca de carne gfslre, ori cât de mi si ar ii ■I®. O, o mare parte a polulatlsi iă^ce sa d­ea să cum­pere carae de Ia Uo­­gheai u*de e«t@ mr.l eltină ca I» t»sl,. Dar poliția de aîoi co^fiesă marfa., «$nd pe cetățean de prst. și Dnmnsssa știa cb b« f#c» cu mima, luată de Ia bist#t­am nn^d­rs.­­ Daci omul tal f c» mici curapărăliri paatru casă, ace­sta na posts' primej­dui sfimen tafia smblbă, ci din sotrîvâ. mal miaraesS foam^taa cumplită ca domnseta Ia Iași A înterslee IncSitîț'­­lor ateastă modrs^l »pro ris ouate, atunci diad marii speanl^nfl ®p»rra.*S s-*sa­­pirați, tniesmuă a utsl'sa misuri de e rigoare fără roit șl talburătoare a Ilath tel sociale. ■ Ccus'NIul E »OTiomi 1, f SiCt Gssnaa ui prin Ministerul d» Iadaatri» si Couarț cu prlTîfa ?a U/tă^lin c«me 1*1« cu anter'ie centrale, că Adm’n!stn țț * mî- Ilistă de ocupație are urmă soviete ar­­gadcă'oi ofialai« : Dautsnhe HmdolsabtaUung, Osrievî • ,­■ ehlsEhe V»*anvaik»be Hi o, K. K. Un* gsrischs S­kjatsk­a, Ui, Wahren- Eiaffir.: " J Acesta o ginlasfloni ■.prîmifsij «fart« de la fabrirwlji sl cssals da cu marț din J Ij/il® rT'SpXjCd­va, pe «*»*« tv.adwi H conostinți ca%effi*||!Tor; ‘nterHi când aust solicitata pentra obțh»«r®a par­­misarii d* ex tort pentru mărfurile du absolută nucwităt* csrt'd obiad a­­visul Direcției Ganersl* Emnomice, suat d spui# să cumpere direct mărfuri pasiva autorități prin inten­«diul Di­recției imporislul um să intre la tra­tative de comiecistism) «ta. In ceestca artv&ste orgwl*»r«» im­portului, pâiă la sfabiiir«« dtflulhrS a normslor si intrarea* tn vigoare a ra­­gu­amentalii de f*n.?ition«­s a ub­sc­­tlll Impsrtsh­i, sa prore­hâzi astfel: 1. Sa admite îa priripîi importul numai a mărfurilor da ab«d­«tă nnce­st­­ate arind in vedere sl' m jlMcrie da transport reduse. 2. Pentru a obține psrmîssl de im­port solicitatorul trebue să tsaBt*#« factura previsorie ăi aS achite după vaiorrea factarel ta l»i comisionul de 1% cuvenit Bif»­ țl*l Impertuia!. 8. După cerere» și In cusur!­spe isle Direcţia Importulsi lnterv ne la oegaul­­zatiunll« citat» penhu că acestea la rând»! lor să intasfvi« parira obţinsre» permisului de export du qirlie de» origină. 4. Olioelia Importului, rlspunzând unei BvcsBităţi actuale dă true inf*r­­maţiunl ca­­ so cer şi cum intră in . eaeral el ds activitate «ă âad şi cum­părări direct» pentru sutontăj!, câm­ a fost solicitaţi. Orie» mariileM bbu di*posîţ'unf ce BS vor lua U «Uter so «or hd»ce la cenoştinţă pri« o gamsle oficiale pi prin pubUritscte 'țflitrs prinfarta relor in­­teresBți. ■ D. Arischmo, psokssr la steaî» du Baia­­rt, din locslitate, a eîst nnt un ceneedîa de 8 ani, I țfif B’ă hriă ai te defialtiv ea dire c»­ția»ea Căm «vnat stadest­esc, să fie în­­m­ediatată tot d-lui dr. Ls®n5 râstoraî Univeteită^i D. C. Vuia a fori nifm’f recretar al Instituţiei.­­ Ua grup de fun cț o -ii de p i Ia ’ diferite autorităţi, m roagă si latre­­; blm pe dl. Mkfsira d* F'n-ntrodia:ă nu au dreptul și b! la »locația de h'aaă eu s’a hotărât să nu ic* f^sssf'O-­larilăr acelui depa rtamet, Intru cât ca toţ­i di o potrivă suporţi gr­eu ta­ţii® silit şi nu ar fi dre­at să ««mai iţ­eai funcţionari să fie privilegiaţi, numai pentru că a avut m®» ai si fie funţiţioaari U Miaistsrul d- f r-?n.e, O măsură generală sa impune pa®» I ■ Acorduri ? S’a vorbit în ul­timul timp de acorduri. S’a pomenit chiar de o tenta­tivă de înţelegere intre d-nii Bră­­teanu şi general Avereacu. Drept răspuns «ceata din urmă publici In Îndreptare­a şi aub pro­pria semnătură următoarele carac­teristice cuvinte. Cine na la­sr (I trSit nenorocirii» prin oara um tmut, iu f*t* »cositi rnluârl dupS des»strul visiei care na a dus la ei, »r zice : .totul nu a fost „dscftt a tnghlpnhrs, un vis urât, al «5­ , rui simplu a(«ct reni nu #Bte, decât ..na ,#troțimâ»t plient da uturara. lupă p „ca a traent niluoal*.­­ Saut unii chiar, și anurao din aee's l cu greaua răspundere a tatalor n*no­­roririlor ce se pstean cu siguranță *­­vita, Pe spinarea lor—cSci de pocsnind­ I nu este c&rul a sa vorbi— cari, in ul­timul timp, din causa metania* eveni­­mentslor politico—mîlStsrs in Esrope. au Inseput a-sl freca mâlarl*. si a s» pregăti pentru a relua in stăpâaire carul statalui, car, pa care l’au tuSisoiit a­­tât de ruşine­, și pe care numai eve­nimentele ii scot Ia liman d««pi ce a *j§£ Explicația unui mister.— Sindicatul morarilor se degaja ds inditorim de a aproviziona popu-I lația cu pâ’ns, aducând do­uă mo * , x ^ 4 . , - _ _ ’ tive indiscutabil : nu există grâu \ Linl*!,¥iP«str«inîhî^’îî*Sî'ia' «U 11i ta judelul Iaşi, prefecţii nu per j P mit scoaterea grâului din alte­­ oraşe. j — Ziarele din Chişinău „Bava-Cu io te acestea, fa bodege se rabia“ şi „România Nouă“, a îost găseşte sil­oc pâine proaspătă, plă- j «si dimineaţa confiscate in gări, cinte, prăjituri şi aite bunătiți, toate confecţionate din făină albă. De unda făină ? Aceasta dtu ard nul cenzurei. _ D. Patra P. Peni a fost numit d<s- Iffgat al minlstaruful de interné la aee-In parte miorul , fost explicat. ^^TTMSVtS: I<i adetar ert, I.a|n Diamant, ca- s dlD noscuţ­î morari, s au trezit că li se­­ induce Ia moară două vagoane d­ g ea. In acelaşi tipap Ii se Inmână o adretă formală dia partea sin­dicatului morarilor, de a măcîna cele două vagoane cu grâu şi de a preia fâica d-lui Zavalide eîC­nie, furnizorii bodegelor. Dar mirarea legitimă a fraţilor I Diamant crescu, constatând că „ culorizarea acestor două vagoa­­f­ne cu grâu e făcută pe numele lor, ei cari n’au cerut o atare » Au fost numiţi delegaţi al minis­temlui de externe: D. Lasă Cruşansshl­usatru judeţul Cor­uri­ui, tu lecui d lui T. Tranen. D. los Radei pentru secţia 5 din ju­deţul Ilfov. D. Alexandru Popa pentru R Sirat şi Victor Zăgoriţ pentm judeţul Brăila.­­ Următoarele numiri şi transferi* de agenţi sanitari, privitor la rad.­laţii, au fost floate pe stra­da 1 Oatembrie : Th. Plugariu da 1a cercul Vladeni la parcul vacant Redial Mitrophiisi. Patra autorizaţie, ceia ce const tue un j ^ J* •ra|IBl,19,1 î®foa] , 4„i„ Vlădeni. U. VSldaanu la cercul vacant § aatuarat fals.­­ . Popeşti. Ion ŞtefăuJui da Ia csreul Bu­f Fraţii D­amant m sesizat ime- j eium la oraşul I»»i, Gheorghe 11 hali dial autorităţile şi au le&t măsuri * provizoriu la cercul Bucium ca actele să nu dispară. f ..... Mai interesant, că grăul a luat i ■ 0. picher Gafencu Mate! de la serviciul de poduri »1 şerele sl jad Iaşi, adus din judeţul laşi şi revânza- | BBi!a inajBtat 10 de l Noembre tn pastul de impiegat la acshis serviciu. IK In comisiuslîe de incetitenira din judeţul Iaşi, au fost numiţi funcţiona­lii următori:­­ Se.pa Ia d-nii Richard Vasiliu, ra­­gistrator, V. G. Manei«, Anton Tanaie şi D. Vardn**, copişti. Secţia II a: d nil Constantin V«sl~ lesau, rog strater, MihaU Isncdeisu sl Romeo VasUascu. copisti. ro« urma să se facă pa preţ de 60.000 iei vagonul. i — Corpurile legiuitoare vor relua şedinţele Cum 15 Octombrie. ; I «Se va începe imediat discuţia I • cu privire la modificarea legei pentru funcţionarea Banod Na- I­ţionale. Geoagiul al iailea panica deputaţi ; & Constatându-şi o scădere a epi­demiei de gripă din Chişiaiu, s’a ho* o alegere vacanța declarată, prin ~nu* tărât ca cursurile școlara să in teapă ia unirea d-lui Pârjolescu ca prefect. * 20 Octombre, din județul Dâmbovita, a feat convocat pentru 4 Masabrie, pentru a Împlini prin tm toţi iuniţlimsm­ii.­ Experienţa în domeniul social Ctantepide­s«clare şl politice a* bîlşuvtsîilor ru»l—astSsl la gevern— sa idea*)fielt, in fo ms Ier primi, cu t#*ria Boriologică anarhistă. Z ** cshbrei lovituri revoluţlensre din toamna anului 1917, fiând rraxl­­marlIMS au pui mâna pa d­m» statuiu?, a tnssmnst na ciudat ari sl ansih't­­tilor ds d»ss!csra a pramri tor teorii si tindnt?. M»i întSi, psslbllifetsa ucsci «semen®» virieril psii'i a a dovedit a prealabila organises a msxlmaUstilor, apoi tosasirsa acțiunel *ts g^vornămlat n contrara lesăii prins­ prii« see­stei mari sr'-pâri refrsetara prii d^ficit!«, ori cirul tel de »niorttst». Dîir o necesitate prset că eoriaîS și pol­t!c8 a dus fatal pe sn«rb*st) *t!t a se «rgftnt®» In partid cât si a iu^ta pe ntru cucerirea aparatului da guvsrr »Jia'Ht. Bolseviftii, ofatS »janii Ia crima, a« trebuit #1 aminunţ­a»că doctrina şi s^ rsgsil®*.e aplicarea el, »ş® c®aa nu r®­­guiameiri stabileşte modailtatea apli­­efirai unei I«gl Dar aminsntrre complet®, sau rolssr o s­hiţă g®Misia a mâlurilor bois*­­vist® di revolnţiorare a vleîei soaisî® ne lipiesa egs desăvirşire. Şi dia »ceasta pricină mu patern deloc a nuda aeamâ de madîiîcârnie esenţiale şi lateral ne­­cesare ale dsssiriaai »narbistr, dsfor­­­mt d in mod logic ie aplicarea el prac­tică. Şi de buni seamă ei prin înfăptuire o dootrisă suferi multe şi însemnate modificări ca sfat meelta iau a o per­

Next