Opinia, octombrie 1918 (Anul 14, nr. 3456-3480)
1918-10-26 / nr. 3478
Anni a! XlV-les No. 8478 ABONAMENTE Un an 6 luni ; 3 luni in striinăfate Îndoit Lei 70 1* M 40 20 Proclamaţia Regelui Pnntr’un rescript adresat poporului român M. S Regele anunţă înfăptuirea imediată a celor două mari reforme votate de Constituiinţă: exproprierea şi votul universal. Adeziunea noastră este desăvârşită in ce priveşte necesitatea aceslor două reforme Ea a fost manfestată prin votul şefului nostru din trecutele camere constituante, şi prin luminoasa expunere de aseară a a-lui Al. A. Badarra in momentul în care nu se bănuia măcar că matern atât de aproape de punerea în practică a celor două mari principii înscrisa in constituţie de camerile revizoniste Modalitatea cum se va face aplicaţiunea practică şi cum vor fi puse în vigoare legile care privesc aplicarea exproprierea şi funcţiunia votului universal, va fi cu siguranţă alea de decret lege. E dent, cale extraordinară justficată pentru unii TM prin vremuri e neobişnuite de t.cum şi prin imposibilitatea und alte căi de urmă petru ca poporul român să ştie cu o oră mai curind că exproprierea ii votul universal sunt fapte îndeplinite. „Opinia ‘ aplaudă in total cuvintele Suveranului menite a satisfa e revendicările imediate şi pe deplin justficate ale întregului popor român, fără ca prin aceasta să se pronunţa şi asupra cărei urme se espi punerea in aplicare a legilor in chestiune. Consfătuirea noastră de eri Discursul cHui AL A. Bădăran apoi uislfl trej partida t L» emfătalrc* «netei 4« esga;ă . a teat pe âasal d &* A. Bă ’‘tren, ear« | îs alteet «itautla po.iii.cA do attlal, | Red lat:’® * pul d r*ssimM Iste- ' pirneoteVe obs#s^8t'.Eiii, c HSia ăii fi indtaatifcv.i, fltaute v* ra ai nostra. Iar pwl m nod gave» d. Bl&ărăa n Hoes »4 nu h« I. Cît pe vro'o ;i.î?cnt!« »nu ura 8t t dînei de -armat. Nantedatm polite, raiatei«i»l pr&aîâat de si. gen^ al Co niî nu pasts avaa aid o pffldkă din gijaisaSrai n§ vederi politia. Fala d» cssta trai partide, intă, se Impusa clarificare» iitaattal st *t iuains! nass’ e-Ia c 's pryeri» p»?tfd®I i’e »I, c\ BălSîeu si nimmt t tln&t» naestrâ din ne©», astri vratesl 1* patare a gu« verantei Mt rgh taman. C"«di«iț I nesilră a fsri, a spus d. BăASrtu, că sn guvera #o peat» si su trebai« sti» j»d$cât di*pă naslo seta grstli« pir i o avi a cnor inirvjfeaHSti. Judeca’a *s.p?a ființai anal guvern prirr.pt« «ar.w* feri a ari taria!« de politia« g'auer«U Jr, dl» a est punct da veiara »a’&m ..djsta a^Urasa da dratra• gara pi »m Urni contra dara! Ia juta cată. • vK )•.. pută# *drute o dare i» iadecva f«nttn eetrib pbUica ii tariff era ia d»uaa înravcsatet tirai di aincwca distrag«?«» partida.ul liberal, Îrti'u* u«xent n caso nie! o forță da «rdlB» o» tas da pasos ■ I sind trabtjls lotst d.~ IS*ut panrra a mari mair»realer o« p&t*fi da a manftns o ttS diriguae. Dssigur *8 Si Soit mai- hm gata în 'seri f:dii'ti"s.otaate. dări îa jitptă, gncersa Mrgiu om%a si tăcui pa cei ce impuneau a ce 4 lama b3 îktel a,;» că an tare bile el pretind* îacior?,’ car?, la UEfca nme’, na patai a si m b» iu kva&na o-'lor vi« gift r.u rr-prîsa’ti. I« aMtă da aceasta ii, caBsldirârti r&ebtățde, ta ;.ut«in «I Btglm că »m iaiie iaUpapkii, |1 ehîar casdijlf'e In c.re du format gavsraml Coardă, v«sbt.e vmtU: o revpnire ia câraa» a d lai Ion* 1 StStsE®. I« i»,.vss CBS tsafbfct« să EscE3»ajtsza m iBta.vgib:itu cela doaft setorma di# »regnmai liberat: azprefderea și votul univsrcai Ce%aid«rctiasile eă pvia expro^t»re a’«r p»t?a dîmteaa putat«® de predficU* kî priu votai uni vess 4 dlrfguf?BB ar fi m*i proastă, ce! pt* pinten c bnarta da vrwme, s’aa v&tosîe, in sses.e moment»dad enrestai« d» pretaiiadftMA cs? e ÎargS' dentacr#iizsre a vittsi public?« M fi' e saeratle da assosati neveli« vrsîsu ilor |i m a« pana doa' âarmv6Vfal lasinilor es bb pol ti avbate. Os altf«I coivîegsrea mva în s»vola aeester rsferms m dovedit’« i a OâRBîa votate! dia eoaattianta. Știu fă vo ui mm psuira, a fost ataaeh l&serpretat ca datorit teilusu|&! unui prea sfânt spiee««, »mofta la rates s gaadă. Ha teaiat, daci e evrica a prstinde te un om ca mine, ci un vo al meu la ».semeaea Importe sta thss tisat ar podi a fi tot ua;?tss de lea's to%tT anal prtet'a. asaasră când ts gâuSsfti că prin sbîrșt? eeio? 9 con siîrsitori sare au votul contea ?! % ma», «troramal «n s’a r fi putut avea ponto fi deal leg» m a’ar fi putet vela. Deal fats do liburaîl, gavorsul ie «Msa probab'l, nici o eiositîs, cânt V© fi vorba da aplicarea largi a unul program cu adevărat d^mosraî. Ia ce priva t» attedimea nealtei ta 3 ds partidul da sub palia d-teî Al M^rgb.km^n trelu*|t« a no lă a e®nda*t d@ raalltaîsa iuorurlter si a cita ssi fim dî®pţ!. Guversai psaîdat de d. MirgbUomtu a fast un guvern inătepe^sabil, "bmlut trebuitor. In Im^rijarlru« grei« fete mn^eiu al eceitui an, eâsd ete fă c^.t ®*»»i I* ni Mrî’gbuomaa, o pwt* a parttaaallor din Iași pi ®n• ie;afli b’»u dselarat penlr» voalrai pefuhn for U elrma statatef. ies.nu lai fost prcp*d'«nt» da e@EB.Iia a venit in temute» țăr@i pentru a o scoate 1» lim«n. ăe&sl set »sHtlc sl d sate era nwsar, căci în P^bruar nu putem el re pr mejiuîm Me|« de stat ia ssîepSsrea altor ttriso 4, ri cart, praenm se vod», ®a vanii muți ?sib!lăisio. Basă ng ^’«4» f fă ui ec«.8 * hm fl fo t goniți din țară da fiait« tw-'-mic și dissamia as ii fost seh'isb..tS Tiris ar fi fost dia-trufă la urma «net jafaics b«ja n;i In Basâa sade am f intret în gh.am bolpovljitller. Dar gsvaînuî Marghiloman ne~a perids » rim&^e ia patrie, n«*a dat posibilitatea »4 mgmîm pi a ai ifi Basarabia fu «..oi d@|3iSia cu toate imsnele necsa».- e, «ătre K9 stat român real și ies^disb'l. Der a mmnm am pute* asum tetra «u frapa ia Bacevins. Această alighe a provmalel modevesâssil nu este ua dar ferisit, ci conatt« tac mu as* n&taral de reîntregire, d*terrainat d« volsa liberă a populaffsi b?03vineni, exprimatS psia dotegațfi veniţi din CstĂst! «are ne*au cariat soali stai rest), protecţia pila ossfafis militară taiîiesterie. Și apsi eia-5 glia dacă plrisind țara gîâim«nfi a’*# ft cedat balgsrilor ia« «srgs Dötsrog®? la^S n. lâarghilemaa a tras coachcb'» îagîci a lispttj arărilor, » Intrai Iu tratatiW de pss sî a dsfu* o rSvnS deci fe tă pentru a căpita cil msi boae cîffiâi|!ual pS » coala realmente ca atss romlfflwss. le-a piatrat dinastia, armata și armameatul. FSsi sctlanta d-sa’e ia gavernămâat, cam și ea ce »m fi p. Ut paaliîca Emnfia sl Bs- PîVÎEa, de am fi «vut trapi pinka luarea Trass. If asiei ? Bă seosssossteîn ci guvernai Marghilomma iadepusît tearmsri, alt pîst utila peatru crearea Komisiei Mari, postând la aceat scop armele țârei fi cuviatul eonthteltoino? autorisstî. 20 BANI NUMArtUL ZIAR POLITIC COTIDIAN. Vineri 26 Octombrie 1918 PUBLICITATEA XOUWAvttBHft se primeşte la administraţia ziarului, Iaşi str. Gh. Mărzescu 17. Un număr vechi a 50 bani Kol an pvtsm lase sb tesgtis da trecatul noidin ds element »' osrMdnlat conservatei deraacrat. RSaânsra cosssrvstarlei ch idela Ssrmă a taal.sbrrI conservatoara poatra c#r@ lufira de esate sags nnl îs alte. Ia vedere» essl b3rea eoaia^eri n lirei, ests nsvoe ia sxîatente psrtli®îoî ustsmtea coaslUsVosate d® s»ocsriaKo te guvern, «icî te osdrste lor anndmitarSi te! las.rîseuadarea tetet« fără!. Nu este praotie cs îa msraaniate ds ffirtsă po!fti-S is^ orasa? l!b*?s?!U r guvern de teasltaraar? firi lr*dltle a uaeari «Wsr ISrS rSspandeTs1. Exteteîafa partidelor polltlT* conttltueste ® âte?i' de go?:i!tstărel fi de as»)!a Irsbsfslo tenta* peatra formarea, prtefrisfuBB, a U’’®.! m^re e! puternte part’d «»Eservater La î^kuulel ds ast^BÎ a malerltspiar d. C. 13. Arion s’a p^o^tsn- ist pentru coaesutrares eeaa*rvatosTe. Na?, prína!alei, trebss ai arătam praterlatl se®?o? ca doresc *^^»»ta eoucealigra. Celsbo»»?«« cu llbwalH a frîct’ssne!®? eoassrVstosr eite trdraifî-b'-îl, cîkl eouse?vf..|iarii nu pol s-j! re* dina soțÎHupe ter te s-ralul fspl de » SS la remerea Uberali?or. încă m fast te orlin?» altei f! 9®rs trebue rS ne preosape «sta eh-*itta «vrelsasl 8’a tnfilatat un atal evreu 9! se va f'Sota s «a aruuo« Mmsel! de ««»»triotism aaspr® evreilor teostfte« rit! Ia koî 8p va spin® e* «impatiHe ror as îodresaptS nwm»i «itre state! naţl®i»! AiertfBUwaaste rsaplnsi dej % du eve~ nîmpstele sSabeiulu! mondial. Evr«n lapte* «n!l ossutra »Hora in cadrele »?msteter stateter **S»«ra ««»rffa, d®vs« d'niu-R« b'«®.î cetUtsnl. Si «p®î tr*bu® §5 ne gândim e5 nadlvarc* f»vor*b S » rhsfdei eme?t! ««ta politî »raite laevitablV. Si d. Brăttevu si guvernele statelor Aetantei %?.au rsraratet îa rcast s«ma. Bar f»pt%a?Impîrtent aste că te Basarabie, Baisovia», Debragea, Traka'lvaale, evreii m dsepters pe oare B® la putem nftsocot?, Sl atenoss post?» eoace pe altaţi nusa curieasS ca «vroi! dta voehte! r*gat sS fi^ țSaat! iEtr’o »tar© excipţienaîi? Ia principiile lai Wilson, g'aaeral admis®, au apune că 5.ă»iSffitei toată râste Battesalitatea ; oi fieeare ®Bto c«ilţ®*s telîoeuî n»ds.liiește. sferă de eseul saci declarații cenirs2« «srmssîe. D A*. B darea Isca apoi Cătava bobrte »gresiei, in legăturS cu stk mbarsa de guvfera, dupS c*î'B anunță continuarea temteo.sst d-*ale ripaEsh petru Marți 10 Octombrie. Polîtîca Noul guvern In înalta sa aprevieB»« Suveranul a. însârelnist fce rt. general Cosndă cu formarea noului guvern. Caracteristica acestei guvern est© cât se poate de simplă * *s«e un guvern de funcționari. Este deci pentru a doua oră &e. ««I» domnia regeiul Ferdinand avem astfel «1© guvern. (Senul guvernului de funcţie»* nari » fost practicat şi în rite ţâri, în aa»eoul în A«str.o-Ung»ria. I*r»ctica s’a dovedit SîisA nefavorabila banc lat «aer» »1 treburilor publice şl mat cu scama potrivnica »»araiul prin. sl pl îi. al participarei efective a voinţei naţionale «« guvernare« ţârei. Fiân giî'peiam^tâa de astâ-zi S»sveranul vorbeşte despre ev Ie două mari reforme * expr©«îierca s votul universal. ’ AngiinţA iasă c» aplicare» s© va fa ee deactualul, guvern. Aci credem noi ea est© o acţiune ee trebui® evitată. Marile reforme anunţat® trebuiau s& meargă paralel, ca şi mi ol fflţsîe» reforma a unei efective guvernări a ţârei. însăşi. Or, aş» ceva nu se învedeseaxft cu guvern« »I© funcţionari. Ia«& pentru. rămânem la credinţa noastâfâ ca noile reforme trebuese complectate prin reforma unei efective garetuări a ţArei în«*Â-fî. Aceasta trebuie »â'sa tacă şi »«mai «dancea se va putea vorbi de propăşirea României asigurate. Opera «e»asta se impune t«riwor partidelor'- Şî suntem siguri că ea i.a va întârasla. Ata.Eie8 g«veam»eie vor ave» o ba*A pnternigâ în voinţa ţârei şi sistemul guvernului de fameţlonari va .fi trăit pentru deapararea fl m România. OPINIA Cs privire la brusca d*m!s"u»s a guvernului Marghiloman se dsa din imediatul antoaj al fostutei prime!BÎstro, urmitsarele expîicsţtuuî: In urma ordinul®! d^t trapaior ro« mâ-ae da a păşi granița baa»*ineani, s’Ar fi «reiat din punct de »»dere mkrnet onAla situație «site» ta t Suverana* a trebuit si m d»«p«rt* ce guvernal slu. Areula s’a prfistut teii dimÎBisbță te ora 9 și jum. Imediat dwpă csb ns®! g%v®?s m citit 1® Ctmcia dgBsrstrai p*stra tashldgre^ acteaiel Btsmai ©xteaofdl'íusr® a Gerturi?or togiuittms a a?it !«« la S®art o consfătur^a msjaf.itS|?îsr. D. Marghiloman a ipas eS n’a wn?t issă momsiîtnl «nor ExplscsSSstsi m»I arass!® 8s?p?9 rastivtlor taemlslraiaal grăbit® a gavaronlni prasSdîîS d© d-s® Const-'ti tesi «8 gatornal sl PerSs« m»»tai car© «a tioat opsra IitericS a plBiril]r®i ertlului rămân si asal®Sr«i Dinastiei, a® r^trsg^ in momastaî Ir car® prin trecirsa trspslor dinsob d® Srentera BhsovîisbI d® taae na îapepn?' d® risussre a ntatetelss and EemSnH iBtrsgirs. Firi guvernul Marghifoman el fără Partemratal seta»!, impr&jarSril« dsscura pe 8r fl gS^t flrS «tatu* remâa cosatlolt ai fSră Bararsba difigitiv «Sstigată. în« suși moral cum a foil închisă saslamn extraordinarS d.«v®de|ta un procedau car« au t*Bή iu jtrisprudesța eoueilt&țîonall, că si un Parteraant ee lichide si sie dsschld« «a mamj rigsl și nu cu decret regal. Orat ral f*«e sprl îa psstîdaî sc«rerva or fia bîoc psutiu a vsghte te ccî-8citețitnal*.tat*a unora dia&rs mlsurite «a sa vor lua, pî sa dedacS pxrtlaaaal ssel anîrl coasirvatoara sare tâ Imoradtefl pos?bUUat®a aa«r bou* Eri® nsvfie fa ca to sî sâ rlmSa aloi «S® v»Rha $i, în o®4 privește, bh va fărSsl Ittoi, aetSai capitala politică a tlrsl. D. C. C. Arien spusa că gavernu Marghitaman csia In momenîal sind țara a rspurlsl doni vicierii, una 1» Iad,alta la Picaresti. Vtatarioas* a fost Romiul* pe «iu* de ieri sind a visul issarsbi« definitiv aţipiţi şi Bu- savi®» revenită la patria mumă. Victorioasă » fsat țsra p« h?c» d* ieri te Bâcasesti cSr*d a primit not* Austro- Uagari®* 9* Gî^maniei prîs c*r# 1® rastitue DobiSga« iatreagi, muații si i© recunoasta intigritatea tirel «amer» inalate de rășini Gaverstul Marghiloman a făcut e *•■ pară de txaiapan« peatra păsata!« ailor*. Ns am jar Ifit noi psatra a «alva !«la Gale ca sa SctâmilS astial la peltic® internă pal ti ie vor de mari prime-jla vt-Itosre. Chamba la îatstegera p« toţi acei dornici ds bana propăşire a ţărel raaatee|tl» Msl vor base d-sSI Ci Meissner pi d. Bajfă«iSi«, după «are Intraakea i-a Btfirttt. ! Motivele demisiei guvernului Marghiloman,—Diferite explicat*ani Consfătuirea majorităților,—Realizarea reformelor. - ' ... .. 7‘ r" ’ *\", * ^ ............ . • ’ »”.v. ÎNSEMNĂRI ’-->■>■■»■ ■■—•■■ Itliirigiiei lillivel Nosress»! vr*is®i5 drama! Idriter noul, nărakeie d® forţa «eshl, sa »daa iarăşi in graiiiţete ţă«'*i floare» dulce * meidowvaimet — Baco dea. Prin »c**t *«t măruţ îl Istoria! naitmehl, re’ntreg’rea Moldovei diwlua fapt deplin și tar» ral Sîcf. n coî Mars agara pa harta Europri A m prealali lamei sg» srașa a rămas megt« le d® te a®î mal mtrs voavod moldevaa păaS la asul âaârsrsi *777. lari Bssăsrtbi», tată-ai BaBevtaa, *etetragiraa tâsol moldovsnagt s# iod* pl'nasia m«i cu âad şi mult larg d*căl m palat prevede* sete ma* estaalast« mrițî şi mai iaisrautoars Mai ramânspre. Bp’.rriul timpala! sate aaîm^t de atâta ssBB ai dregiăţol naţionaie! libsrtltsl etnica, teşit aleasa ţâra* no*«tte a răslrit pe cel mal Btrinacboare d« el* »isteptaa a’o privosael ochii noştri în J*C:ăaa*țl fi Kssorî netaereaătari- Fasta sssdeditti ea acuma n’a apărut mai plini de lațetepolBaB concepția davăalti bisolă * existenței unei justiții Im?.aatsl® a liscr®riî®r. âssmsnsa Jagtate exiști Ia nemSr și m vlrtstea ss?itaril ei rsmvl# estant McEiova atrlbcaS, glnditoarei vî~teaaă. Forţa invincibilă a democraţiei şl Sibâriăjsi a filosiffist do?ii imperii v®eine pentra ca pa maldărul acestor uri*9» ruine aS-şî ■ ridic« spre sosire îngândurata îor frarrie acel® ioni provincii care as sdrsblt prin plecarea loi saem o suli şi mai fei ra &* ani, fiinţa acempă a MoldoveilStrâae. Astă-a, iubita noastră ţari Îşi reîncepe activi- BS late» 1 otei »liîarea de Potente !#stuo»»ă 8 dw akrsaffia sgitată- Un b* siăată a voavodulul adormit Ia Pirin** osrotîl almțimintelesi limba cater dapt Ia pribegia etrâină. In aripele ei mâsgaetoare na-am tntărit nădsjties altelor da mlmurie si, ca te*aftrui so?al *1 ndrei moldavoaesti, n*-»ra învredsleit asta-ai sS rid* ăra ia lamlaa ilb®rt:8t i ccri'eftsia lai Srafaa care și-a aftastat sute de ani ee»sal gloriei msrS Sil neștirbite» _ . , , Zfm ds astl-ai eri®, fără !sd«ta-ă, sa a m«i raeraorablîă driS a istasîei n*ționale. Si rslătregirea Iloîdov»! constîtea baaa tarastinScă a Icahagliei uaai Roasăaii la graulţ® vasta și în afară de cars si nu mai exista aici ® comani» tata remlBoasaă fBotetă. Se cuvine ca, î® batal do sirbltoar*, am ararea părfiria șl si i»g»eafflshtem săistmd pimtenul patriei. Renovatis m Modal mm s’a produs «rî crisa ministerială și mai seamă cum s fost molvM continuă ii formeze obiectul celor mal fii comentarii. Sa prevede că viitoarele sumere ale îndreptarei și Epocei ^or cuprinde deklarații categorice ale d-îai General Averess» și grop®l ^Ui- I pese». fMI’QHMAnk