Opinia, decembrie 1918 (Anul 14, nr. 3505-3527)
1918-12-08 / nr. 3511
Aniul XV-lea No. 3511 ABONAMENTE Ud an . . . I fi 70 a luni ,. . . ., 40 3 luni ..................20 In străinătate îndoit 20 BANI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTID Simlmta 8 Decembrie 1918 JPUBLICITATEA f*00* se primese la administrați* *• : ‘ziarului ’ii?» strada Gh. Mar* ZW No‘ 17 La .nwffftn vechio 50 bani rrrmsFw In ultimele zile a avut loc un graţios schimb de păreri între d. Iorga şi d. Al. Wachtel, preşedintei® Uniunei Evreilor Pământeni. Bunăvoinţa d lui Iorga faţă de d. Wachtel, a mers chiar până a considera ca „excepţie onorabilă din rândurile evreilor din România. Dacă acest lucru ar fi avut loc, după ce d. Iorga s a reconciliat cu d. A. C. Cuza, sau, dacă rândurile ar fi fost scrise de d. N. Iorga, protagonistul antisemit dela 1900- 1917, d. M. Wachtel ar fi fost in drept să se întrebe dacă n’a greşit cu ceva, faâ de interesele evrelor din România, pe care este dator, prin situaţia ce ocupă, să le apere cu toată ardoarea cuvenită. Cum însă graţiozităţile au de autor pe d. Iorga de la 1918 care se mai referă şi la ciclul Opinions sinceres din I,L’Independance Roumaine“ dinainte de 1900, d. M. Wacheî poate să fie perfect liniştit. Simultan însă cu gratificarea 13 lui Wachtel cu calificativul de „onorabilă excepţie"*, d. N. Iorga publică un articol cu privire la înfiinţarea republici Palestiniene, ariicol care merită să fie relevat. In prima parte, şi desigur cea mai slabă, d. Iorga tinde sa învedereze --â nu s’a bucurat de reînfiinţarea statului iudeu —cum a facut-o pentru altenaţiuni, odinioară oprimate—întrucât evreii de acum n'ar avea nimic comun cu evreii de odinioară din Palestina. Pe de altă parte—şi aci este curios şi nedrept—republica palestiniană nu ar fi urmarea ■ unui fapt de arme. Este curios şi nedrept fiindcă nu se poate ca d. Iorga să nu ştie şi nu este permis să se facă a uita, că evreii au luptat pe toate fronturile şi că, in rândurile naţiunilor din care făceau parte,su a plătit cu prisosinţă contribuţia de jertfe pe altarul zeului Marte. Şi apoi nu s’a întocmit încă bilanţul, pentru a se şti dacă foloasele războiului au fost pentru fiecare popor în raport cu faptele de arme îndeplinite ! Dar în genere această parte a argumentărei este slabă, fiindcă dacă, in calitate de istoric, reinfiinţarea statului iudeu îi putea fi indiferenţă, în calitate de om politic, d. Iorga trebuia să ştie că republica palestiniană existînd, pe baze etnicogeografice şi cu o organizaţie de stat, de acum încolo nu va mai fi cu putinţă, în lume, evrei fără o naţionalitate distinctă. Acel celebru Vogelfrei va dispare dea pururea iot ce-i priveşte pe aceştia. Linia de demarcaţiune va fi bine trasă , or ei vor fi cetăţenii ţarei în care stau născut şi trăesc, or vor fi cetăţeni palestinieni, ocrotiţi de statul căruia aparţin. Crede cT. Iorga că acest lucru nare importanţă ? Acolo însă unde directorul „Neamului Românesc" are perfectă dreptate, este tind susţine ca oameni care să aibă doua patrii, nu se poate că soluţia chestiei evreieşti din România nu trebuie să fie numai legală; că, pentru ca ea să devie o realitate, trebue ca evreii, odată recunoscuţi cetăţeni români, sa fie bani fii ai României şi să nu cunoască altă patrie decât România. In ce ne priveşte, credinţa noastră este —şi avem convingerea că nu ne înşelăm—că marea majoritate a evreilor nu aşteaptă decit un semn, pentru a se dovedi buni patrioţi; că imensa majoritate nu râvneşte decât a fi primită in sinul poporului, unde sa născut şi unde trăeşte; că nu numai că d- Wachtel nu constituie o excepţie, fie ea şi onorabilă, dar că d. Wachtel, mai mult sau mai puţin autorizat, nu face decit să exprime un crez, care este a imensei majorităţi a poporului evreu. Şi facem cu plăcere această constatare, pentru că ea corespunde unei stări reale de lucruri, îmbucurătoare pentru interesele cu adevărat bine înţelese ale ţarei, unde inividualităţile fie ele or cât de „onorabile excepţîi“, nu contează. . Criticus Excepţiile onorabile! — D. Iorga şi problema svreiască » .«■*-*«»**» * Politica Osii ce nu sa mai pute lu ileuttinărftte rânduri ne »in «xurlmat crediota, im comlititi. mile «tie«J«Ie î» e»re ce iânjeşte llontânia M «**«?. «A este absolut, necesar ca «il*e«asius*eSe tic (Mtrlid în««te*e şl ea ortee ««liatte loHtică mn fia evitati. Evident acea*ta însenmn^, î** esenţa, nn gnvew» de enlaborare naţional*. Socotim imrnA im aceiaş timp :«6, neutra fiectui opiaii puiilice şl a ».mei ciuntite vieţi politic©. mu se mal poate ca oameni politiei care sl aduc cele mai «vara aeuzftţluni |ne chinatii anterioare «ie aotrarr a intereseior statului,»«‘ clienţii «le cinat® fier««»nală, sA se înt&lneaaaâ peste 34. ore ca fâaâml par«;« «lin acelaşi dlâ ar ft«.lire a ţării Socotim ca nu este posibil ea «t. Alisu Cantacurico, «ace a pftl«nilH frartiddl liberal «sas afiffma.r** «* a Intrat în patera lantra * *’* jandarm ea aa mu se fare în politica internă și sâ nu te tradese în politica extern**, sa mai fi» alăturea de acest partid Cârd «* liberalii implicit sa nu recunoască că e »wo® d« atare jandarm- Tot astfel credesi că în tre «1. general Avere» în, cmm adus ştiutei® neubaţiuni de incapacitate şi necinste guvernului Brăilatin, şi intre libernii care l at acuzat pe general că ar fi stat în corespondenţă cu Mackensen în timpul războiului, o cârdăşie nu mai este posibilă. Altfel sar dovedi că toate pe lume se pot schimba, numai vechil® conceiţii de nenorocită politică românească, ura. Şi , de prisos să subliniem cossseeinţele nenorocite pe care astfel «ie practice le pot avea asupra stârci spiritelor din noua Românie ce se făureşte acum.Ol». II). (I. G. Mârzescu, ministru de interne, aşteptat pentru inline ■ seara în Iaşi. ÎNSEMNĂRI DEZARMARE*? §£ Printre primele scopuri mărturisite ale Angliei, la începutul acestui război, a fost distrugerea militarismului prusian. Astăzi mai mult ca oricând statele înţelegerii sunt in măsură a-şi îndeplini propunerea şi a face un pas mai departe spre uşurarea popoarelor şi mântuirea omenirei de o costisitoare şi grea povară. Militarismul prusian ca permanenta lui ameninţare a liniştei europene, cu ailirea celorlalte popoare la o continuă înarmare, cu risipa banului public în favoarea militarismului, această forţă şi reacţionară şi vrăşmaşă a libertăţilor lumei, este astăzi distrus. La aceasta au ajutat deopotrivă tenacitatea în răz-ţi boi a statelor aliate şi acţiunea libertară a poporului german. Aşa stând lucrurile, a venit timpul ca pretutindeni instituţiunea armatei per- manente să fie desfiinţată, sau măcar înarmările să fie limitate la un minimum necesar pazei interne. A venit timpul ca impozitul să şi aibă o întrebuinţare mai utilă şi mai conformă intereselor cetăţeneşti, decât pregătirea nelimitată a măcelului în massă. Cu deosebită bucurie luăm act de intenţiunea recent exprimată, a conducătorilor Angliei de a aduce în discuţia generală a păcei desfiinţarea recrutărilor şi a armatelor permanente. Credem şi sperăm că se va reuşi ca prin înfiinţarea Societăţei Naţiunilor să se ajungă la dezarmarea generală. RsaaratH» Informaţii x ştirii« ear« «sir«**!* «fte Mercur! seara, eu privi»« la, formarea unui mere minister decolaborare, sini premature. JEsfte drept ©A *e contimui *forturile pentru a se »jtunge I» o |i»ț*ile«e»e, «»nee însă ura A aenm i»**«u »«lass rezultatul ildrit* Menţinem în totul ufimnaţian«« no- «trâ de dimnăsia& )*di|i||din s curtaţi »’*«s Ivit, în speeîal Jîn e« priveşte situaţia d-lui Mişti Cnu taeitzuno. I*« d» alt® parte, x» sâhul par Udului onuserrfttur «ste o lupt* intre «tumentele cant£aciizi*ai«te și elementele «‘omervtitOrive care privesc ea întrljorire po»bilitate»ti» a rămânea în opoziţie. De la direcţia C F. Jr. se comunică faptul câ până in cel mai trei săptâmîni va fi restaurat şi podul de peste Milcov, aşa că se va relua circulaţia cu Bucureşti via Mărăşişti. Din nenorocire acelaş lucru nu se va putea face aşa de curind pentru podul de peste Siret de la ■Cozmeşti, a cărui restaurare mai cere iacă mai timp. Incepînd de Luni 10 Decembrie se va da în permanenţă curent electric la Iaşi. Se va publica un recret-ligc ca toţi supuşii străini cari au primit doa Statul roman despăgubiri sub orice formă, să verse toate aceste sume la tezaurul Statului. In ziua de 1 Martie se va face schimbarea Calendarului nostru, părăsindu-se stilul vechiu, adoptânduse cel nou. Aşa că, la 16 Februarie 1919 vom trece direcţia 1 Martie. Direcţia generală economică a fost desfiinţată. UE Trupei« române au Ultrat in Blaj. O mare primejdie constituie faptul că vagoanele de tramvay ce circulă pe liniile orașului nostru sunt lipsite de geamuri la ferestre. Lumea călătoare este expusă a se îmbolnăvi din cauza curentului ce se produce datorita celor de mai sus. Făcându ne ecoul numerosului public ce uziteaza acest mijloc de locomoţiune, supunem cazul d-lui Director si Societăţii de Tranvares, şi pentru ca suntem conştienţi de greutatea ce o constituie dotarea acestor ferestre cu geamuri, îi propunem soluţia de a dispune acoperrea lor cu scânduri. Se crede că deputaţii basarabani, cari au votat unirea necondiţionata a Basarabiei, vor sosi mâine în Iaşi. Deputaţii vor fî întâmpinaţi la gară de reprezentanţii autorităţilor militare şi civile precum şi de studenţi. Deputaţii basarabeni cari vor fi salutaţi ci sărbătoriţi de toţi ieşenii nu vor intra în oraş şi vor sta nu mai puţin timp la gara, unde un tren special se afl pregătit, pentru a duce la Bucureşti. Ei vor depune în mâinile guvernului actul mirei necondiţionate* SC Membrii clubului conservator sunt convocaţi pentru Luni seara, când urmează a se stabili în definitiv candidaturile. Se ştie că după lege, candidaturile ar a fi depuse cel mai târziu cu 15 zile înainte de data alegerei.K Administraţia comunală speră că începând de săptămâna viitoare sa se puie in consumaţie două fcturî de piine, de o calitate mai bună. Deocamdată pîinea ce se debitează, nu e decit nişte bulgări de noroie. N- D. Rang, prefect de judeţ, a luat lăudabila dispoziţie, ca din mălaiul cu care s’a aprovizionat judeţul, să puie la dispoţie o cantitate însemnată şi pentru populaţia oraşului. Azi a avut loc incomentarea rămăşiţelor pământeşti a de mult regretatului Vasile Sculy. Au vorbit d. Dimitrie Sireceanu din partea partidului conservator, şi d' Ath. Gheorghiu din partea baroului. .Reamintim că unei fibri sindicatului presei, se întrunesc mâine seara, la ora h, in locuinţa dlui Rudolf Suţu, vice preşedintele asociaţiunei. 'M D. Nicu Maxim, prefect de poliţie, a depus o zi iarâamântul înaintea primului preşedinte al CurŢ fei de Apel. La orele 2 d. N. Maxim a primit pe funcţionarii superion ai I’refecturei. SK Starea sănătăţii M. S. Reginei a luat un curs satisfăcător, M D. Gh. Georgescu, fost prefect, a fost numit secretar general al ministerului de interne.