Opinia, ianuarie 1919 (Anul 15, nr. 3540-3549)

1919-01-28 / nr. 3548

Anul XV-lea No. 3548 ABONAMENTE Cu au . fi luni 3 luni In străinătate îndoit . Lei 70 . 1­40 . . 20 K8Wf: I I ~i ■'iiiUiii ■■!! ■miir'TWMn'-rr-] • rr aa»^r»«,mie­*'y3*v5V’ * . -*■’**-*- - r*t.’i3»r*Axn'r#savvemc ■'c m-'iT/UAarvUKmxmnsvassKSKl^kw»-'t:mrt>xnvTv.iţrr rjrauirtrr rtstmr aroga**. rrmrx&mjvBS*. J cBKpţ ?ir.n'jxsi.ré.'fvtrivăii i£ST&rT&aSMt:axlÎ&fS2&i&lPrAfBXi:*i&ăllBSSBfîUSffl-*WNWJHSW*inBM/<12afJt&MXifo;* Suprema jertfă! Pare că ne apasă o crudă fatali­tate Cu cît trece o zi rasi mult, cu atât anfss vnţe'e­se Imnul ţese Deşi «o credeam cţetiţi prin lipsurile de pănă acum ale snui nemaipomenit de vite’ca razboiu, pănă şi firile cele -Mâ-J&ri în ce »sâ se încovoaie. Am ajuna î* •» bX’aml de am&r, la paroxismul suferinţelor ds tot t­o ii Şi totuşi trebuie ă ne mai impu­­nem o jertfă, o jertfa supremă. Acea de a pune fru revoltei, de a ne pironi gestul, ds a înfrâna tot ce ar putea fi expresiunea sau reac­­ţiunea ceior ce îndurăm, Să ne dăm bine seamă. Stăm pe un vulcan, iar materia explozibilă n'o constitui numai lipsa—ferment deapururea Admirabil pentru actele nesocotite—ţi şi ideile anarhice specifice timpurilor în care trăim, în mare paipe coase­­nţa vremuri­or prin care trecem. Or, daca nu vom ști să aducem pe altarul /ini­tei si al ordinei su." prema jert/A a iacordărei fără se*,­­mân pentru a r,e stăpâni și a meri tine In stare de legalitate pe cei de lângă noi alaiuri de noi sau em bordonatinouii, suferinţa ce va iz1 Vor! va fi insutit mai mare de cât cea de apă. Căci arancea nu va fi numai o suferinţă materială a unor lipsuri istovitoare ci va fi si suferinţa mo­­rala a unei nenorociri fără de sfîr­­ş­it, a unei ră­turnâri complecte­ a tot ce a constituit pat­ă acum no­ţiunea da ordine, erarhie şi funda­ment social. îmi dau perfect de bine seama când scrin aceste rînduri, în ceasul târziu al noptei cînd vieţui suflă cu tăria, îngheţul pătrunde îa ca­rieră şi viscolul iubeşte cu furie,— ea înseamnă să predici resemnarea, în clipa în care tortura fizică a lip­­tei şi a frigului aprinde cele mai liniştite minţi, turbură cele mai ser­nine sufere. îmi dau seamă de­­a­ceasta, dar nu trebuie uitat cît de mult înseamnă, în materie de resem­nare, comparaţia între nenorocirea de acum şi marea nenorocire ce poate să survie dacă nu vom şti să fim stăpâni pe noi. Sunt indicii că mergem repede spre o îmbunătăţire. Vapoare spin­­tecă valurile mărei şi plutesc gră­bite spre a ne alina cît mai repede durerile. Răbdare dar, răbdare, care de astă data pe»no­t, n­u Kvimmi su­­prema Jertfă pe altarul suferinţelor ci şi suprema jertfă pentru salvarea societăţei româneşti. Criticus PfțNnfr- o 4.1 11 l­­ilt«r Unina oficială a tuturor Ro­­j»ânilor e declarată. Am reconsti­tuit aşi dară vechea Dacie,­­ şi a­vem desâvîrşită încredere că Con’­gresul de pace din Varsailies va întări,jeeia «e ni s a dat prin an­gaja»inte formale, în baza cărora am procedat. Suntem datori însă să vedem că aceaatil reîntregire a românizmului a provocat­ pizmă, dac­ă au ură, li vecinii noştri şi că prin minare a­vî?m duşmani contra cărora lupţi nu trebue să înceteze nici un mo­­men­t. Cum vom putea lupta uni cu eficacitate contra lor ? Răspunsul Har putea fi altul decit prin uniri. Avem Unirea oficială a Rocaînfior, der nu e suficient atît. Ne trebia ■nirea sufleteafCâ, trebue ca prin ît •orduî tuturor să cimentam ceia ce până acum am obţ'nut. Primind lucrurile aşa cum stau astăzi, evident ca roasaa comp«c­ă a românilor o formează tot cei d­e vechiul regat Străinii ferm* azi sei o cantitate absolut neglijabilă, cici 4—500000 străini, dintre care c­a mai mare punte evrei, na iasereană mare lucru la 7 jumătate rai1 ioane pcţi­itori. Străzii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania se află ca totul în îv’te co’­diţiuni de cît cei din Roma­ni.* veche. Pe aici, pe dinctaie, ei •fiu in ruasae compacte şi teia ce evrei mult, nu sunt îa categoria e­vreil or, ci stau în mii mult sau mai puţin contact nemijlocit cu conaţionalii lor dia Statele 4 ini trofu Aşa fiind Iucruri'e e uşor de î'âUiîes ce datorie mare avem noi •ei din România veche a sta strîns Iuniţi între noi şi a ne alipi sifia- tul şi cugetarea celor tari au te­ nit la noi. De aceia, dacă observăm cu îta­­poi?lalitate modul no tra de proceda a­­parira a ne uni, rm rămînem tori mai înîîntaţi Dar tocmai din acest punct de jdijre păcătuim noi. Xn Jtomânia KouS eu Juha Ma* nio, V" d* - Voevod, Qoldl? N. Flondor, I. N s or, Inculeţ, Ciohui re­kou, Halifipa, ei au cuvânt hoT lăsator şi astăzi Iar programul lor se rezumă na­ţional omul şi demo­craţia. La noi, în România veche, tocmai contrariul se observă De o parte lupta personală dusă până la li­mite aproape extreme, apoi lupte de partide, neînţelegeri interne, ba se tinde a se arunca discreditul­or supra un­or patrioţi, care au luptat pentru ţari­. Naţionalumul adus de cei veniţi alâturi cu noi fi-va el in stare sâ Influenţezi şi partidele din Româ­ nia veche, a a ca cel puţin din a­cest punct de vedere să se stabi­leas­că un acord între ele ? Astăzi, când noi cei din Romîn­i­a veche declarăm solemn călarem­ una cu dânşii, ev dent că primejdia ce - i amenin­ţa pe ei, pe noi ne a­­menin­ţă. Mai mult decit alit. Avem­ datoria a pune la îndemină acelor fraţi ar­mată, bani şi de acord cu ei a or­ ganiza o admnn-traţie, care să râsT pundă cerinţelor timpu­ri. Ia epoca aceasta de d*soluţie, unde anarchia pare a fi pus stăpânire pe mintea multor», un dr»m de pricepere a nevoilor mari ale nea mului­i.ostru, ar fi b»D8 venit. De la oamenii pe care*i avem şi pe care i cunoaştem ne putem a­­ştepta la aşa ceva ? Ne putem a­ştepta oare ca ambiţiile de persoane să rămână în umbră şi in loc de aceasta să dăm tim­p spectacolul unei coheziuni interne ? Poate, dar îndoia­l tot avem. VIR . Autorităţile locale s’au const­­âtuit din nou ieri la chestiunea a­provizionarii orașului. Intre altele, s’a decis a se cere guvernului expedierea cât mai grab­­nică a cotelor ce revin Iaşului din alimentele trimisa de aliați. . 25 BANI NUMĂRUL IN LO­­­­R 'POLITIC!! Documente dir vremuri nelămuria I.» hm cl»»!» dl*» Ij,*i *£7-r­­est*- respt« a de la % ■:t ■ j pvmtrvt moll v«í că snt« dí ! íb# © ^«»*se !><• mnaí e a far uelt a«»al9 Ee­­sí a ti» oilatA . Fna«*le flegmatic, j s »e. t< «g« hárít*», Ire« S® b<*3s>rvwl! «'íi»í>»ilííí, ».jilscâ sí •' i< .ill« átélni ciob şl pre«ln<d dir. rson hârtii* ■ Ji»c. Nu i sa mat iU ra kivi o o­bleciie! • I * Pe *ina de Ieriprr»»îl fáinál de p­.vraiub e’« «rest ia jc *trn'i®í kg Este »i?| desigur îsv» g?*t »1© era«la sfidare t ac es » amtorS­­*»■ţiior care aj­um­­a l'a citsráad au fixait pretori *mk x *. v.l© «castel *’•- Ital si o gn^resna ivoiaie la a­­«irrsa poblleaț)ni'^t'ir oflelale care vesteau c.i esti mare isboa­­de»ț«) de f.f ina de ț șl oua deci prețul re­loaiei«. * Știți povestea lui îribbl Morge» cu casa șl «phire ' ;'. A g elt un arhitect care «f$-t *' • un­­plan p*n tro o c­u gj, d 'r . ■ tw p® noul să-i facA un «sls.ti v .;tr­U a găsi parale spre n ~8 «p­­irul ct*sa. Aşa şi cu *1 ?«*«■»■• ’« trimise de a laţi. 8’a găsit mtj. , oi s* »ja»»' Im Constanț«. Ke ’ . «e acum de descoperit m­ijloci «oua wii *­­jiis»gi de In *;i­ n«iK i ț? 1» Ieşi. * SeruMibân­e şanț si » trist* »©• tun*l»R­e. Bieţii otaetl »’a i subţiat «a s«»ruî9îbille t trrdc»; voi»tea*ă ca sardelele; pfti-- i şi mis-otal, dăm r.âtc« lipael d-t Săpun­ul «î bâ3l-­s*. Şi totuşi 8.' pr.’îvâlllie«­­m s*• ulbțllo , « gc amble costă 8 let. Te cupriede g er ta pe ea?e «8 pt s.t o tal eu p baeițleA de 1 male ...dar costă 3 lei lamâin. * . .Tit o - ;’X ■ ajE^aL t*V­raneele cer tăi iei. l­otdrat, ttrf ce io viața »’«a avut, parte d« smâ­­t8»A n’atit ataa parte nici de chișleag, Cr. IN T­OC DE ÎNSEMNĂRI Intf’o chesifunt artistici 0 scrisoare a borsonului I.Atanasiu Din partea cunoscutului si aprecia­tului artist Jean Atanasiu, a cărui voce frumoasă am avut ocaziunea a o apre­cia de multe ori aici In Iași, primim următoarele rânduri cărora le dăm loc în coloanele ziarului nostru: D ni tiile Dinelor, ,■ In ziarul „îndreptarea* No 8 din 11 Ianuarie a. c la rubrica „Teatru Artă ‘ a apărut o cronică artistică semnată „Antigona®, relativă de festivalul dat de subsemnatul In ziur de 8 Ianuarie la Teatrul Naţional I­n Bucureşti în folosul Societăţii „Mă­şti“, sub patro­nagiul M. I. Reginei Maria, cu con­cursul Domnitoarei Sarioara Ventura şi orchestrei Ministeruui de Instrucţi­une Publică, sub conducerea d lui Al­fred Alessandrescu. Articolul începe ai­ci Ro­mânia Mare nu am ... de zile pişicherlâcuri. Sub „ de binefacere“ tot se­­­ilor două sute lei pentr sta­tul, cinci lei progr . t fi­lantropii care nu ' 3 d 1 Jean Atanasiu in .diri', şi Otelló'1. Citind acest art sur prins nu atât de n ir ce’l cuprinde sau de ft osă si nepotrivită cu o cât de reapa credință v a fost r M’am Incredin , ior Mânia Mare nu am sc­­ritici ai­­ României Mici, de invi­­­lie şi răutate î c a cortu l ui, vărsându - joasă în- ]­­r’o coloană de titlu arti i itic. încă nu s'a ;ă pentru j un meseriaş cere uce- j îicie şi breve a exercita un meşteşug, ui ca unui critic să i se ,i o pregă ire şi cultu u­nu,r a răspunde ; olului frum al criticei. | Iritica nu e­ fumătoarea, j ducătoarea alb­ului, dar i­­ oglinda î îşi vede ca , j­­ățile şi c îşi îndreaptă . De aceea unui critic îi trabue pilea­­pere şi obiectivitate, ceeace pisadasi­­mului Antigona îi lipaeşte c,u dssătab­­he­­mcâ sunt nevoit să răspund cu a­­ceste rânduri la articolaşul săil, această nu sa datoreşte aprecierilor muzicale ai o autorului anonim, dl aprod­erilor de rea credinţă cu privire la scopul festi­valului şi la condiţiuniie îa care 1‘am­ dat, cari tind sa ma loveasgä bij ca artist ci ca ora In societate. După doi ani de pribegi», Iu cA­.® timp ara cântat pretutindeni în scop de binefacere, reintoreând« mă pentru fiu scurt timp la Bucureşti şi nevoind sâ dau un concert p­ontru mine personal am­ propus societăţii „Mărăşti”, da sub preşedinţia d-lui general MărgineanU, să dau un festival în folosul acelei so­cietăţi, al cărui scop frumos îl arată numele ei, propunere care a fost ac­ceptată. S’au fixat preţurile, cu #eupA'Kda-mă cu partea artistică a programului, întreaga sumă c® a regzultat din acel festival s’a predat societăţii ,Mărăşti‘ cu proces verbal în regulă, scăzâhdt- se numai cheltuelile absolut nocesgr® pen­tru pregătirea ffestivalului, eu, d­r.a Marioara Ventura, d. Alfred Alexan­­drescu şi orchestra ministerului instrucr­ţiunei, oferindu-ne concursul cil totul gratuit. Acestea sunt aşa dar ,,pisiiilaerlâgji­­rile“ d lul Antigona şi ,,masca de bine feeere" sub care s’a dat festivalul. Toate acestea s’ar­­ putut lesne şfi, dacă ar fi fost bunăvoinţă şi mai ales cinste. Dar articolul d lui arific mf­zical al „îndreptării“ nu numai că este izvorît şi din ignoranţă artistică, dar este şi nesocotit căci atinge societatea Mărăşti care, după capul d lui cntic muzical, ar fi putut încuraja „pişicherlâcuri“.. In ceea ce priveşte aprecierile... art.­­etice asupra festivalului, răspunsul este simplu: Domnişoara Ventura şi un Ab­­­rea ATessanafevCu • *ru p« uiu« —­tic* d-lui Antigona. Cât pentru mine, adevărata critică dela noi şi lumea cunoscătoare a artei şi au pronunţat sentinţa Ior prin care mi s’a dat câştig de cauză şi „res ju­­dieata pro veritate“... Ar mai putea d­a critic al „îndreptă­rii“ să ceară şi marelui critic italian Ferettini din Torino, părerea pe care acesta şi a dat-o, după debutul meu in acel oraş, relativ la „nervul dramatic“ şi „sensul tonalităţii“. Nu fiorul artei rămăsese la poarta teatrului Naţional, ci criticul muzical, care nu l’a cunoscut nici­odată şi care a rămas strein de artă. Primiţi vă rog, etc .. Baritonul Jean Atanasiu Chişinău, 19 Ianuarie 1919. 35S Eprobabil că dich acestea au­­torifypile vor fi vitt, prenia din Iaşi peritru a expune situaţi­a reală aii­­nftmtim­ă şi a cere eormrml presei îţi aciastă chestiune. Hf Până »cum, subscrierile ia bani c­â IcCstlar «r %i;trscut de două ori şi bine valsatiestmată « fi subscrisă. I Subscripţia itoniimi4­ totuşi a r&­ tţime deschisă. • m Prefectura de judeţ nu mai eliberează bonuri pentru făină de porumb. Primăria a decis să imobi­lizeze toate cantităţile de făină la mori, distribuind o la urmă depoziţ­­elor comunale care o vor vinde publicului în zilele când pâinea va­­ lipsi la oraş. „ Daodamdată, semnalăm însă fap­­tul dă Iv£. da făină de porumb se vinde în used clandestin cu 4 lei. j «j||£ Distribuirea zahărului. — MăA ' sura de a se distribui zahărul la școlile primare din ava? este foarte­­ liană, pe de o parte fiind^câ acce­lerează vin­area iar pe de altă par­­­­te pentru că ochiul institutorului jjarantdfcttă mersul cinstit al opera­­fitrnei, I­­fi se semnalează totuşi, pe ici­­ calo, atât unele preferinţe cât ş± eratărirea neexactă. Astfel la o şcoa­lă primară, la o cantitate de 2 şi jurat Kgr. zfckăr s’a dat lipsă la 1 cântar nu mai puţin de un sfert­­ de kilo. Alt exemplu arată că nu­­ poate fi vorba de o grsşală datorită ! Informaţii & Carecteristic pentru star«» d* lucruri din capitală, în legăturii im chestiunea alimentării, este faptul & până şi devotaţi d* calibrul d lui C. Cerneseu au avut o eşire împotriva direcţiei aprovizionării şi pent»« de săvârşită libertate a comerţului. Este sigur să această din urm­ă cerinţă va fi satisfăcută şi *£ t* curând vor dispar­e dispozriţiund« prin care se întroduc preţuri maxi­male şi se îngrădeşte libertatea ei­merţului. Xt Se ştie polemica în j rul ches­­tiunei unei eventuale noni amânări a alegerilor. Pe când presa conservatoare sus­ţine că alegerile se vor amina „Viito­rul“ susţine morţiş că alegerile vor avea loc la 15 Martie. In ce ne priveşte, fără a fi la sperietul zeilor, asiguram pe cetitori că polemi­­ca va fi deschisă şi după 15 Marti®. „ Banca Naţionala, din Iaşi nu primeşte moneda băncii Generale stampilată decit când urmează să î se facă plăţi In schimb, la răndul ei nu plăteşte decât cu moneda băncii Generale. Dealmintrelea pare se că tendinţa ante ca în circulaţie, pentru o sicoartă de vreme, să fie numai moneda băn­cii generale. In Bucu­rej­i aproape Uh sts fedte ii fit itpmdta. Leni fit kntiarié 1919 PUBLICITATEA ae primește la administrația ziar­rului, Iași atr. Gh. Mirzescu 17. 14 Vi «umăr vechi« 50 bani V* •»-* •* - — •' ­­t ■ . „■ ...............­ —. .................. __ In numele publicului chinuit ^i nevoiaş, facem apel la sentimentele buna omeneşti și .rugăm pe cei în­­­săr'cinaţi d­l supravegherea vânzării : a?*și mări zelul. f m Ancheta cu privire la incendiul de la barăcile de lângă gară a sta­­bilit că focul a provenit de la o plită instalată în una din­ barăci.1 1 m Se cunoaşte tentativa de crimă , împotriva comercianţilor Barber şi S Stern c­are a avut loc zilele trecute îh apropiere de bariera Păcurari,, ţ, tentativă despre care am vorbit 1* f timp şi pe larg.­­ Banditul cursat la pământ de glontele de revolver tras de S­er* a fost descoperit la spitalul din Podul lloae unde flisese transportat grav r­BÎt, de către nişte săteni­­ care au declar’at că Pau găsit pe ^loseaua de la Tg. Frumos »pro Po­­dal.IIdae. Dealmintrelea el a sucomt hal puţin timp după aceia.­­ Marele Cartier General Serf­­­viciul Sanitar trimite presei spre pu­blicare următoarei® . Aia «soare a vă ruga să daţi ospitalitate fn­ coloanele ziarului D-voastră. Următorului anunţ:­­ „Ju­fidicul, ajutor Zalman Solomon absolvent al FanulPPIA d­e Medicină din Iaşi, este invitat­ să se precinte de urgenţă la Ambulanţa Diviziei 8 a Cernăuţi, unde este mobilizat, cunoscând că în caz contrar va fi pus în urmărire conform legilor. — Am onoare a ruga să îicu­­vinţaţi publicare în coloanele ziarului Dr.a următorului anunţ.­Dintr’un număr de peste 150 de absolvenţi ai Facultăţi de Medicină netrimeţându şi adresele până în pre­­zent de cât vre­o 10, se atrage tenţia absolvenţilor în medicină de la ambele facultăţi să şi trimită cât mai urgent adresele la Marele Car­­tier General Serviciul Sanitar, spi­talul Militar „Regina Elisabeta“ Ia aiz contr*F sa va proceda cen^

Next