Opinia, ianuarie 1919 (Anul 15, nr. 3540-3549)
1919-01-28 / nr. 3548
Anul XV-lea No. 3548 ABONAMENTE Cu au . fi luni 3 luni In străinătate îndoit . Lei 70 . 140 . . 20 K8Wf: I I ~i ■'iiiUiii ■■!! ■miir'TWMn'-rr-] • rr aa»^r»«,mie*'y3*v5V’ * . -*■’**-*- - r*t.’i3»r*Axn'r#savvemc ■'c m-'iT/UAarvUKmxmnsvassKSKl^kw»-'t:mrt>xnvTv.iţrr rjrauirtrr rtstmr aroga**. rrmrx&mjvBS*. J cBKpţ ?ir.n'jxsi.ré.'fvtrivăii i£ST&rT&aSMt:axlÎ&fS2&i&lPrAfBXi:*i&ăllBSSBfîUSffl-*WNWJHSW*inBM/<12afJt&MXifo;* Suprema jertfă! Pare că ne apasă o crudă fatalitate Cu cît trece o zi rasi mult, cu atât anfss vnţe'ese Imnul ţese Deşi «o credeam cţetiţi prin lipsurile de pănă acum ale snui nemaipomenit de vite’ca razboiu, pănă şi firile cele -Mâ-J&ri în ce »sâ se încovoaie. Am ajuna î* •» bX’aml de am&r, la paroxismul suferinţelor ds tot to ii Şi totuşi trebuie ă ne mai impunem o jertfă, o jertfa supremă. Acea de a pune fru revoltei, de a ne pironi gestul, ds a înfrâna tot ce ar putea fi expresiunea sau reacţiunea ceior ce îndurăm, Să ne dăm bine seamă. Stăm pe un vulcan, iar materia explozibilă n'o constitui numai lipsa—ferment deapururea Admirabil pentru actele nesocotite—ţi şi ideile anarhice specifice timpurilor în care trăim, în mare paipe coasenţa vremurior prin care trecem. Or, daca nu vom ști să aducem pe altarul /initei si al ordinei su." prema jert/A a iacordărei fără se*,mân pentru a r,e stăpâni și a meri tine In stare de legalitate pe cei de lângă noi alaiuri de noi sau em bordonatinouii, suferinţa ce va iz1 Vor! va fi insutit mai mare de cât cea de apă. Căci arancea nu va fi numai o suferinţă materială a unor lipsuri istovitoare ci va fi si suferinţa morala a unei nenorociri fără de sfîrşit, a unei răturnâri complecte a tot ce a constituit pată acum noţiunea da ordine, erarhie şi fundament social. îmi dau perfect de bine seama când scrin aceste rînduri, în ceasul târziu al noptei cînd vieţui suflă cu tăria, îngheţul pătrunde îa carieră şi viscolul iubeşte cu furie,— ea înseamnă să predici resemnarea, în clipa în care tortura fizică a liptei şi a frigului aprinde cele mai liniştite minţi, turbură cele mai sernine sufere. îmi dau seamă deaceasta, dar nu trebuie uitat cît de mult înseamnă, în materie de resemnare, comparaţia între nenorocirea de acum şi marea nenorocire ce poate să survie dacă nu vom şti să fim stăpâni pe noi. Sunt indicii că mergem repede spre o îmbunătăţire. Vapoare spintecă valurile mărei şi plutesc grăbite spre a ne alina cît mai repede durerile. Răbdare dar, răbdare, care de astă data pe»not, nu Kvimmi suprema Jertfă pe altarul suferinţelor ci şi suprema jertfă pentru salvarea societăţei româneşti. Criticus PfțNnfr- o 4.1 11 lilt«r Unina oficială a tuturor Roj»ânilor e declarată. Am reconstituit aşi dară vechea Dacie, şi avem desâvîrşită încredere că Con’gresul de pace din Varsailies va întări,jeeia «e ni s a dat prin angaja»inte formale, în baza cărora am procedat. Suntem datori însă să vedem că aceaatil reîntregire a românizmului a provocat pizmă, dacă au ură, li vecinii noştri şi că prin minare avî?m duşmani contra cărora lupţi nu trebue să înceteze nici un moment. Cum vom putea lupta uni cu eficacitate contra lor ? Răspunsul Har putea fi altul decit prin uniri. Avem Unirea oficială a Rocaînfior, der nu e suficient atît. Ne trebia ■nirea sufleteafCâ, trebue ca prin ît •orduî tuturor să cimentam ceia ce până acum am obţ'nut. Primind lucrurile aşa cum stau astăzi, evident ca roasaa comp«că a românilor o formează tot cei de vechiul regat Străinii ferm* azi sei o cantitate absolut neglijabilă, cici 4—500000 străini, dintre care ca mai mare punte evrei, na iasereană mare lucru la 7 jumătate rai1 ioane pcţiitori. Străzii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania se află ca totul în îv’te co’diţiuni de cît cei din Romani.* veche. Pe aici, pe dinctaie, ei •fiu in ruasae compacte şi teia ce evrei mult, nu sunt îa categoria evreil or, ci stau în mii mult sau mai puţin contact nemijlocit cu conaţionalii lor dia Statele 4 ini trofu Aşa fiind Iucruri'e e uşor de î'âUiîes ce datorie mare avem noi •ei din România veche a sta strîns Iuniţi între noi şi a ne alipi sifia- tul şi cugetarea celor tari au te nit la noi. De aceia, dacă observăm cu îtapoi?lalitate modul no tra de proceda aparira a ne uni, rm rămînem tori mai înîîntaţi Dar tocmai din acest punct de jdijre păcătuim noi. Xn Jtomânia KouS eu Juha Ma* nio, V" d* - Voevod, Qoldl? N. Flondor, I. N s or, Inculeţ, Ciohui rekou, Halifipa, ei au cuvânt hoT lăsator şi astăzi Iar programul lor se rezumă naţional omul şi democraţia. La noi, în România veche, tocmai contrariul se observă De o parte lupta personală dusă până la limite aproape extreme, apoi lupte de partide, neînţelegeri interne, ba se tinde a se arunca discreditulor supra unor patrioţi, care au luptat pentru ţari. Naţionalumul adus de cei veniţi alâturi cu noi fi-va el in stare sâ Influenţezi şi partidele din Româ nia veche, a a ca cel puţin din acest punct de vedere să se stabilească un acord între ele ? Astăzi, când noi cei din Romînia veche declarăm solemn călarem una cu dânşii, ev dent că primejdia ce - i ameninţa pe ei, pe noi ne ameninţă. Mai mult decit alit. Avem datoria a pune la îndemină acelor fraţi armată, bani şi de acord cu ei a or ganiza o admnn-traţie, care să râsT pundă cerinţelor timpuri. Ia epoca aceasta de d*soluţie, unde anarchia pare a fi pus stăpânire pe mintea multor», un dr»m de pricepere a nevoilor mari ale nea muluii.ostru, ar fi b»D8 venit. De la oamenii pe care*i avem şi pe care i cunoaştem ne putem aştepta la aşa ceva ? Ne putem aştepta oare ca ambiţiile de persoane să rămână în umbră şi in loc de aceasta să dăm timp spectacolul unei coheziuni interne ? Poate, dar îndoial tot avem. VIR . Autorităţile locale s’au constâtuit din nou ieri la chestiunea aprovizionarii orașului. Intre altele, s’a decis a se cere guvernului expedierea cât mai grabnică a cotelor ce revin Iaşului din alimentele trimisa de aliați. . 25 BANI NUMĂRUL IN LOR 'POLITIC!! Documente dir vremuri nelămuria I.» hm cl»»!» dl*» Ij,*i *£7-rest*- respt« a de la % ■:t ■ j pvmtrvt moll v«í că snt« dí ! íb# © ^«»*se !><• mnaí e a far uelt a«»al9 Eesí a ti» oilatA . Fna«*le flegmatic, j s »e. t< «g« hárít*», Ire« S® b<*3s>rvwl! «'íi»í>»ilííí, ».jilscâ sí •' i< .ill« átélni ciob şl pre«ln<d dir. rson hârtii* ■ Ji»c. Nu i sa mat iU ra kivi o obleciie! • I * Pe *ina de Ieriprr»»îl fáinál de p.vraiub e’« «rest ia jc *trn'i®í kg Este »i?| desigur îsv» g?*t »1© era«la sfidare t ac es » amtorS*»■ţiior care ajuma l'a citsráad au fixait pretori *mk x *. v.l© «castel *’•- Ital si o gn^resna ivoiaie la a«irrsa poblleaț)ni'^t'ir oflelale care vesteau c.i esti mare isboade»ț«) de f.f ina de ț șl oua deci prețul reloaiei«. * Știți povestea lui îribbl Morge» cu casa șl «phire ' ;'. A g elt un arhitect care «f$-t *' • unplan p*n tro o cu gj, d 'r . ■ tw p® noul să-i facA un «sls.ti v .;trU a găsi parale spre n ~8 «pirul ct*sa. Aşa şi cu *1 ?«*«■»■• ’« trimise de a laţi. 8’a găsit mtj. , oi s* »ja»»' Im Constanț«. Ke ’ . «e acum de descoperit mijloci «oua wii *jiis»gi de In *;i n«iK i ț? 1» Ieşi. * SeruMibâne şanț si » trist* »©• tun*l»Re. Bieţii otaetl »’a i subţiat «a s«»ruî9îbille t trrdc»; voi»tea*ă ca sardelele; pfti-- i şi mis-otal, dăm r.âtc« lipael d-t Săpunul «î bâ3l-s*. Şi totuşi 8.' pr.’îvâlllie«m s*• ulbțllo , « gc amble costă 8 let. Te cupriede g er ta pe ea?e «8 pt s.t o tal eu p baeițleA de 1 male ...dar costă 3 lei lamâin. * . .Tit o - ;’X ■ ajE^aL t*Vraneele cer tăi iei. lotdrat, ttrf ce io viața »’«a avut, parte d« smât8»A n’atit ataa parte nici de chișleag, Cr. IN TOC DE ÎNSEMNĂRI Intf’o chesifunt artistici 0 scrisoare a borsonului I.Atanasiu Din partea cunoscutului si apreciatului artist Jean Atanasiu, a cărui voce frumoasă am avut ocaziunea a o aprecia de multe ori aici In Iași, primim următoarele rânduri cărora le dăm loc în coloanele ziarului nostru: D ni tiile Dinelor, ,■ In ziarul „îndreptarea* No 8 din 11 Ianuarie a. c la rubrica „Teatru Artă ‘ a apărut o cronică artistică semnată „Antigona®, relativă de festivalul dat de subsemnatul In ziur de 8 Ianuarie la Teatrul Naţional In Bucureşti în folosul Societăţii „Măşti“, sub patronagiul M. I. Reginei Maria, cu concursul Domnitoarei Sarioara Ventura şi orchestrei Ministeruui de Instrucţiune Publică, sub conducerea d lui Alfred Alessandrescu. Articolul începe aici România Mare nu am ... de zile pişicherlâcuri. Sub „ de binefacere“ tot seilor două sute lei pentr statul, cinci lei progr . t filantropii care nu ' 3 d 1 Jean Atanasiu in .diri', şi Otelló'1. Citind acest art sur prins nu atât de n ir ce’l cuprinde sau de ft osă si nepotrivită cu o cât de reapa credință v a fost r M’am Incredin , ior Mânia Mare nu am scritici ai României Mici, de invilie şi răutate î c a cortu l ui, vărsându - joasă în- ]r’o coloană de titlu arti i itic. încă nu s'a ;ă pentru j un meseriaş cere uce- j îicie şi breve a exercita un meşteşug, ui ca unui critic să i se ,i o pregă ire şi cultu unu,r a răspunde ; olului frum al criticei. | Iritica nu e fumătoarea, j ducătoarea albului, dar i oglinda î îşi vede ca , jățile şi c îşi îndreaptă . De aceea unui critic îi trabue pileapere şi obiectivitate, ceeace pisadasimului Antigona îi lipaeşte c,u dssătabhemcâ sunt nevoit să răspund cu aceste rânduri la articolaşul săil, această nu sa datoreşte aprecierilor muzicale ai o autorului anonim, dl aproderilor de rea credinţă cu privire la scopul festivalului şi la condiţiuniie îa care 1‘am dat, cari tind sa ma loveasgä bij ca artist ci ca ora In societate. După doi ani de pribegi», Iu cA.® timp ara cântat pretutindeni în scop de binefacere, reintoreând« mă pentru fiu scurt timp la Bucureşti şi nevoind sâ dau un concert pontru mine personal am propus societăţii „Mărăşti”, da sub preşedinţia d-lui general MărgineanU, să dau un festival în folosul acelei societăţi, al cărui scop frumos îl arată numele ei, propunere care a fost acceptată. S’au fixat preţurile, cu #eupA'Kda-mă cu partea artistică a programului, întreaga sumă c® a regzultat din acel festival s’a predat societăţii ,Mărăşti‘ cu proces verbal în regulă, scăzâhdt- se numai cheltuelile absolut nocesgr® pentru pregătirea ffestivalului, eu, dr.a Marioara Ventura, d. Alfred Alexandrescu şi orchestra ministerului instrucrţiunei, oferindu-ne concursul cil totul gratuit. Acestea sunt aşa dar ,,pisiiilaerlâgjirile“ d lul Antigona şi ,,masca de bine feeere" sub care s’a dat festivalul. Toate acestea s’ar putut lesne şfi, dacă ar fi fost bunăvoinţă şi mai ales cinste. Dar articolul d lui arific mfzical al „îndreptării“ nu numai că este izvorît şi din ignoranţă artistică, dar este şi nesocotit căci atinge societatea Mărăşti care, după capul d lui cntic muzical, ar fi putut încuraja „pişicherlâcuri“.. In ceea ce priveşte aprecierile... art.etice asupra festivalului, răspunsul este simplu: Domnişoara Ventura şi un Abrea ATessanafevCu • *ru p« uiu« —tic* d-lui Antigona. Cât pentru mine, adevărata critică dela noi şi lumea cunoscătoare a artei şi au pronunţat sentinţa Ior prin care mi s’a dat câştig de cauză şi „res judieata pro veritate“... Ar mai putea da critic al „îndreptării“ să ceară şi marelui critic italian Ferettini din Torino, părerea pe care acesta şi a dat-o, după debutul meu in acel oraş, relativ la „nervul dramatic“ şi „sensul tonalităţii“. Nu fiorul artei rămăsese la poarta teatrului Naţional, ci criticul muzical, care nu l’a cunoscut niciodată şi care a rămas strein de artă. Primiţi vă rog, etc .. Baritonul Jean Atanasiu Chişinău, 19 Ianuarie 1919. 35S Eprobabil că dich acestea autorifypile vor fi vitt, prenia din Iaşi peritru a expune situaţia reală aiinftmtimă şi a cere eormrml presei îţi aciastă chestiune. Hf Până »cum, subscrierile ia bani câ IcCstlar «r %i;trscut de două ori şi bine valsatiestmată « fi subscrisă. I Subscripţia itoniimi4 totuşi a r& tţime deschisă. • m Prefectura de judeţ nu mai eliberează bonuri pentru făină de porumb. Primăria a decis să imobilizeze toate cantităţile de făină la mori, distribuind o la urmă depoziţelor comunale care o vor vinde publicului în zilele când pâinea va lipsi la oraş. „ Daodamdată, semnalăm însă faptul dă Iv£. da făină de porumb se vinde în used clandestin cu 4 lei. j «j||£ Distribuirea zahărului. — MăA ' sura de a se distribui zahărul la școlile primare din ava? este foarte liană, pe de o parte fiind^câ accelerează vinarea iar pe de altă parte pentru că ochiul institutorului jjarantdfcttă mersul cinstit al operafitrnei, Ifi se semnalează totuşi, pe ici calo, atât unele preferinţe cât ş± eratărirea neexactă. Astfel la o şcoală primară, la o cantitate de 2 şi jurat Kgr. zfckăr s’a dat lipsă la 1 cântar nu mai puţin de un sfert de kilo. Alt exemplu arată că nu poate fi vorba de o grsşală datorită ! Informaţii & Carecteristic pentru star«» d* lucruri din capitală, în legăturii im chestiunea alimentării, este faptul & până şi devotaţi d* calibrul d lui C. Cerneseu au avut o eşire împotriva direcţiei aprovizionării şi pent»« de săvârşită libertate a comerţului. Este sigur să această din urmă cerinţă va fi satisfăcută şi *£ t* curând vor dispare dispozriţiund« prin care se întroduc preţuri maximale şi se îngrădeşte libertatea eimerţului. Xt Se ştie polemica în j rul chestiunei unei eventuale noni amânări a alegerilor. Pe când presa conservatoare susţine că alegerile se vor amina „Viitorul“ susţine morţiş că alegerile vor avea loc la 15 Martie. In ce ne priveşte, fără a fi la sperietul zeilor, asiguram pe cetitori că polemica va fi deschisă şi după 15 Marti®. „ Banca Naţionala, din Iaşi nu primeşte moneda băncii Generale stampilată decit când urmează să î se facă plăţi In schimb, la răndul ei nu plăteşte decât cu moneda băncii Generale. Dealmintrelea pare se că tendinţa ante ca în circulaţie, pentru o sicoartă de vreme, să fie numai moneda băncii generale. In Bucureji aproape Uh sts fedte ii fit itpmdta. Leni fit kntiarié 1919 PUBLICITATEA ae primește la administrația ziarrului, Iași atr. Gh. Mirzescu 17. 14 Vi «umăr vechi« 50 bani V* •»-* •* - — •' t ■ . „■ ............... —. .................. __ In numele publicului chinuit ^i nevoiaş, facem apel la sentimentele buna omeneşti și .rugăm pe cei însăr'cinaţi dl supravegherea vânzării : a?*și mări zelul. f m Ancheta cu privire la incendiul de la barăcile de lângă gară a stabilit că focul a provenit de la o plită instalată în una din barăci.1 1 m Se cunoaşte tentativa de crimă , împotriva comercianţilor Barber şi S Stern care a avut loc zilele trecute îh apropiere de bariera Păcurari,, ţ, tentativă despre care am vorbit 1* f timp şi pe larg. Banditul cursat la pământ de glontele de revolver tras de Ser* a fost descoperit la spitalul din Podul lloae unde flisese transportat grav rBÎt, de către nişte săteni care au declar’at că Pau găsit pe ^loseaua de la Tg. Frumos »pro Podal.IIdae. Dealmintrelea el a sucomt hal puţin timp după aceia. Marele Cartier General Serfviciul Sanitar trimite presei spre publicare următoarei® . Aia «soare a vă ruga să daţi ospitalitate fn coloanele ziarului D-voastră. Următorului anunţ: „Jufidicul, ajutor Zalman Solomon absolvent al FanulPPIA de Medicină din Iaşi, este invitat să se precinte de urgenţă la Ambulanţa Diviziei 8 a Cernăuţi, unde este mobilizat, cunoscând că în caz contrar va fi pus în urmărire conform legilor. — Am onoare a ruga să îicuvinţaţi publicare în coloanele ziarului Dr.a următorului anunţ.Dintr’un număr de peste 150 de absolvenţi ai Facultăţi de Medicină netrimeţându şi adresele până în prezent de cât vreo 10, se atrage tenţia absolvenţilor în medicină de la ambele facultăţi să şi trimită cât mai urgent adresele la Marele Cartier General Serviciul Sanitar, spitalul Militar „Regina Elisabeta“ Ia aiz contr*F sa va proceda cen^