Opinia, septembrie 1919 (Anul 15, nr. 3712-3736)
1919-09-11 / nr. 3720
MtlL XTjift M. 3720 ' If"'“ mmmMwmmm . * . I ,. a» ®Ksm wwi . ', ■, . «# . £E&£I MIM . . . . 19’ m .: :: ADMINISTRAȚIA : : : : mm — %%X. Ok. Hftroaeia 88. — W ii t~ 1« &'i» & &#• IWWă «» -**@ RAMÎ NUMARUL 4 SBiÂf uomwmm Joi 41 8FPTEMBRÎ2 1019 AN9NC1VKI: IN @7*SiMI«0 JtB agenția »B rmoiicvsm l B8ANISTEANU ------Kt?. @h. Mftrxas «5*aea»l*E»r& Bigncitaaapj - Dela Ungheni spre Bălţi trenai piarcă începe a străbate pentru îatîia oară, intr'o recunoaştere, o regie ne tre capcăni şi mine. Merge cu o încetineală uneori comică. Călătorii pot sta de vorbă cu drumeţii cari merg pe alăturea. Terasamentul, în pripă clădit de pionierii ruşi de război şi pe traverse de brad, abia sufere povara trenului nostru, pe care 11 simţim legănlndu se neliniştit şi nesigur, cu scrişnici de încheieturi şi ţipete de osii... Din loc în loc vagoane răsturnate. Unele au o înfăţişare de animale moarte, cu cele 4 roţi în aer, ca nişte picioare zgîrcite... Toate înseamnă puncte de deraere. In curînd ameninţă să formeze un con voia neîntrerupt de la Ungheni la Bălţi.. Peisagiul, prin vechiul ţinut al Iaşilor, se defăşură Intr’o lungă domnie a holdelor. Prin ogoare lungi de orz, cari prind a d» în pîrg, vîntul deşteaptă învăluiri aurii. Tovarăşul meu, care un mazîl ruginit şi ireductibil de pe lingă apa Nistrului, îmi vorbeşte cu avînt liric despre „frumoasa şi vechea Moldovă*. ..— Din munte Rădică de la Ceahlău) pănă în liman la Cetatea Albă îmi spune el înflăcărat, natura se desfăşură apa de variat, de armonios şi de poetic, încăt nu mă mir că dragostea pentru pământul nostru la noi, Moldovenii, e o boală. Eu bâcnesc ca din pricina asta au făcut Moldovenii invazie în istoria literaturei româneşti. Ca Oltean, mă simt puţintel jignit şi protestez. Cum ? Nu e adevărat. Românul e acelaşi pretutindeni. Românul e născut poet Şi pe lîngâ asta are şapte vieţi la pieptu’i de aramă! — Bine-bine... îmi replică nepăsător maximul, ca şi cum nici nu m'ar fi ascultat. Uite,— adaogă el aratându-mi cu mina zărea amiezii, —colo, departe, in fond, se zugrăveşte pe cer un fel de turn. Ochiul meu 11 ştia de mult acolo şi vede. Turnul acela a fost clădit de o cucoană din neam mare îndată după ce s’a pus cordon blestemat la Prut. Unii span si fi fost din neamul Cantacuzinilor. Se poate. Cum a văzut ea că împărăţia a rupt jumătate de Moldovă, a început a plînge şi a suspina. A scos din firidă, dela căpătîiul divanului ei, letopiseţele ţării şi citea despre zilele cele vechi şi falnice. Deschidea foile lui Ion Neculcia şi slovenea despre necazurile bietei Moldove. Şi aşa stind ca şi jelind intre cărturarii neamului, i-a venit un gând şi un dor. A pus să zidească torn cu foişor. Şi la sfârşiturile limpezi de zi, se suia acolo sus şi vedea in cununa asfinţitului Iaşi, vechea cetate moldovenească cu turnurile de biserici, mănăstiri şi cetăţui. Se gândea la neamuri, la prieteni, la trecut, şi se stai alina... Gând, în negura în care trăiam eu, a pătruns o rară de lumină, când am început a cunoaşte ce-i al nostru, am dat şi eu peste cărturarii Moldovei pe care-i citea cu lacrimi, de mult, domniţa cantacuzină. In „vremuri când în Rusia lui Orozna Ivan singura operă literară era Domostroi, bucoavnă din care bărbatul poate afla de câte ori pe săptămână trebuie să-şi bată muie gras, — aici, în ţara cea frumoasă şi necăjită, stăteau cărturari aplecaţi pe cărţi cu slovă latinească, plângeau vechea mărire ca Premia pe ruinile Ierusalimului, şi însemnau istoria patriei cu siege din inima lor.. In raftul din clupa noastră bă 1 IMPRESII DIN BASARABIA trlacasci, lîngă letopiseţi, am obaduit încet încet şi cărţile mai nouă cari puteau străbate pe furiş gra niţa Prutului. Ei bine, ce pot face eu pentru plăcerea dumnitale, dacă cei pe care'i citesc s'au născut între munte şi liman ? Dumneta rîzi. Ireslegi că vreau si'ţi fac un lung pomelnic, începînd cu Cogălniceanu şi Russo, Eminescu şi Creangă. Şi ştiu că ai să-mi pui înainte clteva nume ale unor oameni deosebiţi cari nu intră In graniţele mele. Află Insă că de aceia sunt ea ruginit şi neînţelegător, căci veiu susţine îndărătnic că şi aceştia sunt tot din pămluful către care privea cu lacrimi cucoana din foişor. Sunt visători şi oameni de nimic dintr’o singură familie..— eu Ii zic moldovenească pentru că aşa se pare adevărat. Aşa o putem deosebi de aspra familie a oamenilor de afaceri şi a micilor politiciani cari macină vorbe duse de vînt. Trenul de faţă, care ne leagănă ca pe valuri, aduce foarte mulţi dintre aceştia în Basarabia noastră şi nu suntem de loc bucuroşi de dlaşti. începui a rîde : — Aici ai vrut să strigi ? Se’nţelege, îmi răspunse vazilul cu’n srîmbet uşor iroaic. Dacă se vor tot înmulţi, am să fiu şi eu nevoit să'mi fac foişor, ca să mă uit -n rare, spre pămintul celor cu cari mă simt frate ! Al. Sndoveanu „Au pays da la démemm rouge*on*Utuie incontettabil unul din cals mai interesante izvoare în privinţa revoluţiei ruseşti. Nu ştim întru cât Sarge de Chestin • I* menţinut în cadrul unui istoric şi unui critic obiectv, neinfluenţat de turistile naturale a unor anumita credinţi duşmane bolşevismului. Fapt este Inşi că lucrarea aceasta prin documentele ce cuprinde, de ar fi popularizată, ar constitui cel mai eficace mijoc pentru zdrobirea bolşevismului. * Mandl, şi ful de cabinet a lui Clemenceau, personagiul care constituie ţapul ispăşitor al tigrului şi cere poartă numeroase porecle, între cari și pe acea de ,Soitien George" și ,page Femme de la Vietoire", aast Mandel este de fast George Rothschild, dar **s un Rothschid milionar, ti unul care la 190b a fost angajat la redarţia ilarului L’Aurore cu 50 lei pe lună. * La Faria mod* pentru barbeţi prevede pantaloni scurţi pănă la grisna, in picioare pantofi dar fără ciorapi O fotografie o prezintă pe André de Fouquiéres, cu cilindru, pardesiu pe talie, baston şi pantaloni scurţi. Nebunia omenească nu mai cunoaşte margini. Blanzy ii ii..i UN LOC DE ÎNSEMNĂRI CHESTIUNI ŞCOLARE Ziarele din capitală ne aduc ştirea că Ministerul Instrucţiunii Publice a luat cont disposiţiuni pentru ca la examenele particularie să si a cobutueze in mod serios cunoşinioţele elevilor. Măsura este îndreptăţită. La aceste exanaene se prezinte de obiceiu două categorii de candidaţi. Una formată de elevii cari n’au găsit locuri In şcolile publice şi se prepară, în majoritate, In lastitute particulare, iar alta compusă din elemente ce se sustrag rigorilor deseplinei şcolare şi cari, după ce au pierdut timp de zece luni orice contact cu şcoala și cu cartea, exploatează în vremea examenelor prieteniile ,și rudeniile cele mai îndepărtate ale profesorilor examinatori. In epoca de aur a refugiului au fost la laş! cazuri de absolvire a întregului curs superior liceal în mai puţin de doi ani. Sisiunile Qsdinare fşi extra-tmlinare de examen, se succedau regulat, pe anotipuri, graţie complezenţei actorităţilor cari nu puteau refuza tinerilor refugiaţi câteva certificate*c*de e pentru a Ie îndulci amarul pribegiei. Lucrurile trebue să fi ajuns destul de departe din moment ce autorităţii® .superioare s’au alarmat şi încearcă să reactioness. Dacă Ministerul a’ar fi oprit la consideraţiuni pur didactice si ar fi luat flături nu-mai pentru a me fare un co m* ttol eficace asupra cumoştiinţaior elevilor, des gur că n’ar fi nimic de obiec* tat. Se incline iasă noul taxa pentru elevii preparaţi la particular. In adevăr, regulamentar prevede că aceşti elevi vor avea de trecut 4—5 examene pe an — In Decembrie, Martie, Mai, Iunie și o eventuală corigentă In Sept —• plătind pentru fiecare cate o taxă de 25 lei pentru cursul inferior și 1o lei pentru cursul superior. Prin ce sunt justificate aceste impuneri cari pun intr’o noi*ă inferioritate elevul căin a Statul nu dă un loc In școlile Bala ? Cum poete Statul debitor sa obliga la noui taxe tocmai acea categorie de elevi cari nu beneficiază da Învăţământul pubic ca şi colegii lor admişi în şcoli ? Căci oricare ar fi criteriul după care m fane selecţionez elevilor spre a fi primiţi la şcolile publice, nu este mai puţin adevărat că acelaş certificat conferă aceleaşi drepturi la toţi deţinătorii săi. Prin noul regulement însă elevii particulari vor plăti o taxă de trei ori mai mare decât elevii şcoalelor public Taxele anterioare de 5o lei pentru cursul inferior şi 8o leipentru cel suprior cran destul de apăsătoare şi trei sferturi din totalul elevilor preamtiţi la examene obţineau însemnate reduceri de la Cassa Şcoalelor. Ce va fi acum ? Vor plăti aşa de scump, elevii particulari favoarea de a trece cinci examene pe an ? Suntem informaţi că noul regulament acordă oarecari privilegii elevilor de la institutele particulare prin făptui că aceştia vor fi examinaţi atât la examenele parţiale cât şi la cel general , de către profesorii institutului asistat de un delegat al Ministerului. E de prevăzut că pentru aceştia taxele anterioare nu vor fi majorate. Aşteptăm publicarea acestui regulament care, se zice, îngreuiată mult s*tuaţîa candidaţilor obicinuiţi a obţine certificate numai pe baia scrisorilor de recomandaţie şi sperăm că, pe de altă parte, se va reveni asupra eonilor taxe prin nimic justificate. ...nîme.» VIATA POLITICA Guvernul n'a demisionat încă ! — D. Nianiu nu formuază viitorul guvern ? — nandume aceste le scriu Mihal seara, la ora 10. Spun acest lutru fiindcă suntem într’un moment în care ceasul poate să aducă ceace nau adus cele câteva luni, de când ă. Brătianu a părăsit Parisul declarând că demisionează. Nu numai că na demisionat dar prin spiritul deale de tarăgancml( d. Brătianu răstoarnă şi un adevăr ştin' flfi) : există cauza, fără sa se producă şi efectul. Intr’aievăr, deşi se ştie că actualul guvern va demisiona în ziua andrei păcei cu Austria, cu toate aceste, pacea se semnează Miercurea la Saint-Germain, dar guvernul d-lui Broteanu na demisionat. * Vi dmisiom ?: Mai că aș eude că nu, mai cu seama că s’s produs un fapt important, despre care vorbesc mai jos, sub titlul Un eveniment de cea mai mare importanță. Dar chiar dacă va demisiona, convingerea persistă tot mai mult că iacă d. Brate,nu știu va mai fi pri-mindru, va conduce că mai departe și în mod efectiv frînete guvernului. De altmintrelea aceasta nu-i ceva nou. Nu povesește d. Matei Cantacuzino că discutând, în calitate de ministru, cu actualul rege o chestie importantă, Suveranul ia replicat: — „Dar d. Brăteanu ce crem această chestie ?* D. Brateanu era, dragă doamne, în opoziţie!. Că este vorba de un oranj tmut, aceasta-i evident. D. Maniua şi declarat, aşa spune o telegramă sosită în cursul după amiezii, că tu poate forma guvernul, intru cât condiţiile ce ni se impun sunt inacceptabile. Şi daca d. Brăteanu demisionează d. Haiti« nu voieşte, d nu Toki 1#• neicu — General Aver escu nu se poei°, rămâne doar d. genera Coanăa. Adevărul adevărat este că chiar dacă d. Brătanu ar fi să plece, va rămâne şi de va fi să fie 0 succesiune, d'sa va fi executorul testamentar. — Cauză fap& efect! — * mare importanţi Ur\ fqpt de cea n\a| — Explicata lui pentru moment nelămurită — In legătură cu problema Internaţională, care a constituit pin« acum cauza relaţiunilor dintre noi şi aliaţi, s’a produs un fapt de cea m«d mare importanţă. In imposibilitate de m ! sublinia. întrucât eentra nu ne ar permite acest lucru, putem spune doar că în acest eoment se execută un ordin »1 guvernatul român care însamnâ o mare schimbare de atitudine. ’ Ordinul fost-a el d*t, pentru a crea aliaţilor noul dificultăţi, Intr’o regiune dată pană acum pradă anarchies şi a bolşevismului? Este el urmare» unei presiuni exercitate sau a unei înţelegeri dinainte concertate? IVu ştim. ’ 8 Ceea ce este evident insă e că faptul există şi că foarte curând se va putea vorbi deschis despre, ordinul .n chestiune şi modalitatea de executare. _ ’ Nu se ponte tftgădui că cv nimeratul acesta are o deosibită importanţă politică. Cam trebuişte ex corider»« faţă de criza de guvern ce există şi a im n. vitei mint uni, iată ce este foare greu de spus. Atât se pare doar, că pe când până la cunoaşterea acestui fapt, oficialitatea era convinsă de certitudinea unui guvern general Coanda, după ce s’a cunoscut noua dispoziţie a guvernului, certitudinea s’a transformat intr’o mare Îngrijorare, iar concomitent cu aceasta a sporit cerbicie opoziţiei, care vorbeşte mereu de un guvern naţional. ’ Dezlegarea crizei va însemna şi explicaţia ultimului act al guvernului roman, care, repetăm, constitue un eveniment de cea mai mare importanţă. Sfăpşitu! Bä88os® tiranii! D. Taka Ionescu a fost iecontestibil pururea un străluci gazetar. Nici o mirare dar că ia coincidienţă că la aceiaşi oră, in care se semnează pacea de la Saint Germain, d. Brăteanu semnează demisia, d-ia găseşte prilejul frazei ce urmeală: .Istoria tx'&c cer ucişi dit? să înceteze două tiranii: tirania imperiului care a ţinut o mie de ani s&b călcâi pa frafii noştri din Ardeal şi tirania omului care pusese călcătui pe grumazii Romăniei*. Decit, nu lucru. Nu ni se prea spune cu ce va fi înioouită tirania d lui Bretianu. Opinia publică romhmasnu cere precizări In această privință. Daca se vor desfiinţa ! Se ştie argumentul guvernanţilor de acum : nu se poate desfiinţa starea de asediu şi cenzura, lotru cit există şi astăzi reale primejdii de tulburarea ordinai. Dacă, lucru foarte greu, recunoaştem, ar fi să vie un guvern Take Jones cu General Averescu, cenzura şi starea de asediu ar fi imediat ridicate. Şi iarăşi dacă, cu toată suspendarea măsurilor excepţionalie, ordinea ar continuă a fi netuigurată, cum ar rămîne partidul liberal, cel mai democratic şi liberal partid român ? Nu cumva, cum a rămas d. Constantinescu după ridicarea permiselor de zahar ? Informaţii ■ Pdla eres.; un Început eâ pătrundă amănunte In privinţa celor ce i’sn petrecut I« Consiliul ■eprem, când a’a văsut că Români , «n răspunde i Injoncţiunilor şi #« a a’a cunoscut cauza acestei II, i ue replica a guvernului nostru. _ . Ziarele străine spun chiar că a fost vorba de o manifestaţie navală dee longui coastei marsi ^Na ştim Intru cât faptul e sau ba «derivat, dar e cel raţia curios, cft Iu momentul In cere se vorbeşte de o sehlmdare de atitudine a ali «ţilor f«ţi de noi, ROMÁNIÁIE A anunţi el guvernul Briteana a primit a net* prin care se vesteşte că aliaţii au rupt relaţiile economice cu România. 3§ Pe cind *Romînimea* este sceptică în ce priveşte soluţia crizei de guern, celelalte ziare opoziţioniste vorbesc de certitudinea unui guvern Take Ioness, general Averescu şi dau amănunte în privinţa modalităţii formărei acestui guvern. Ele afirmă ca se va face apel la toate grupările politice pentru ca toate nuanțele să fie reprezentate în guvern, din care e foarte probabil să nu lipsească nici socialiștii. In ce priveşte data alegerilor, am fost pururea sceptici, chiar când actualul ministru de interne a declarat campania electorală deschisă. Astăzi scepticismul nostru este din nou confirmat. Menţinem dar spuca că ce ştie cămi nu vor avea alegeri, dar nu se ştie nici astăzi când vor avea loc alegerile. *Evenimentulu publică, evident din izvor autorizat, un comunicat In chestia instrucţiilor în curs la parchetul de laşi. Este cel puţ n curios a vedea comunicate in materie de instrucţie judiciară, care in mod obşnut sunt rezolvite prin ordonanţele judecătoreşti, iar pănă atunci constitue secretul instrucţiei. Dar fiindcă e vorba de comunicat, nu s’ar putea spune presei dacă e adevărat că d. judecător de instrucţe Aslan a demsîonat ? Şi arăşi dacă e adevărat că instrucţia o face actualmente alt d. judecător şi nu d. Aslan ?.§1 De eri a început concursul de admitere la liceul militar. Comisia, nea e prezidată de d. Colonel Guran. 3Si Eri fiind ziua onomastică a I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, în Te-Deum s’a oficiat la Mitropolie. Apoi preoţii au trimes înaltului Prelat o călduroasă telegramă de felicitare. $§£ La Teatrul Naţional e o mare tulburare. Artiştii şi artistele demisionează in pr. Cu toate acestea d. M. Codreanu nu este amenințat să fie mare prin faptul că ar rămânea singur. D. Cuziaschi... nu-l părăsește niciodată.