Opinia, octombrie 1919 (Anul 15, nr. 3737-3762)

1919-10-26 / nr. 3759

DUMlNICA 26 OUTOMBEE 1919 HOL­IV4§« KL 876^ aSONAMKKf11 m­m­ I T. * i *m si? f lail L8AI ? i i * t®M mm i i i ««­I • s­î ADMINISTRAȚIA : : ? s I&S1 — Bti. Marasessa SS, e. ^ m Is P # # iS®* SS n Procesiune Nişte afişe ale„ Gărzii Conştiinţei Naţionale“ anunţă o procesiune re­ligioasă din ograda Afitropolei şi până la Universitate. Acest itinerar are drept scop să pună de acord religia cu ştiinţa, den­uit în diver­genţă din pricina condamnabilelor indiscreţiuni ale oamenilor cu lu­netă şi cu microscop. La apelul „Gărzii Conştiinţei Na­ţionale“ onoratul cler şi-a pus la dispoziţia manifestanţilor bărbile, odăjdiile şi prapurii,­şi nu ştim dacă Revizoratul şcolar, în urma aceluiaşi apel, nu-şi va trimete ele­vii şi studenţii la procesiunea din str. Ştefan cel Mare pînă în str. Carol. Cetind proclamaţia religioasă de pe uliţî, am rămas cam perplexi: pentru ce, oare procesie ? Se­ obişnuesc într'adevăr proce­siuni de ploaie şi de vice-versa.... procesiuni cu tendinţă. Acum însă se anunţă o procesiune pentru pro­cesiune. Sau,—dacă-i căutaţi nu­­maidecît un ţel, —o procesiune de propagandă. Religia a ajuns astfel un fel de agentură electorală. Cum suntem obligaţi sub pedeapsă de a­­mendă să-i votăm pe candidaţii li­berali,—ne temem să nu fim siliţi să-l băgăm pe Dumnezeu în urna albă şi pe Dracu în cea neagră.... Dar să vorbim serios: respectăm în definitiv toate religiile şi toate credinţele. Fiecare om este liber să- şi garnisească cerul cu îngeri sau cu rafturi de bibliotecă. Luxul însă de a avea la dispoziţie un Dumne­zeu cu un întreg stat-major ar tre­bui plătit: noi preferăm ca din birul nostru să se tocmească un profesor, nu un preot. Dorim deci separaţia bisericei de stat. Căci nu admitem să se încurajeze, — prin contribuţia noastră forţată, — obscu­rantismul, renunţarea şi spiritul de resemnare care menţin regimurile poliţiste. De-aceia d. Mârzescu-i religios,— de-o religiozitate care uneori atinge mania ..de aceia-i religios şi d. Vin­­tilă Brâtianu,— de aceia toţi repre­zentanţii oligarhiei noastre sunt bi­­sericoşi. Ei vor ca poporul să fie legat la ochi cu făşii din sfântul „Aer“... îndărăt,—spre Evul Mediu ? Spre inchiziţie ?... Suntem exasperaţi de teroarea în sacou şi în tunică,---nu mai putem suporta şi teroarea în rasă...Cu du­rere privim manifestaţiile de pe străzi cu spori şi cu epolete,— şi nu vrem să mai asistăm la defilarea mis­trelor şi a basmalelor roşii... De­­ajuns ! Bolţile bisericilor apasă pe umeri neamul omenesc,—metaniile îl atrag la pământ... • Totuşi...parcă ne am alarmat de­geaba. Biserica mrşi mai poate clădi spânzurători, şi mrşi mai poate a­­răta iubirea de oameni, la lumina rugurilor. Evurile nu se mai întorc, —deşi d. Mârzescu se îmbracă în mantie de inchizitor, şi d. A. C. Cuza îşi pune pe cap glugă de ca­pucin. Va fi o procesiune fadă. Vor trece pe străzi odăjdii de muzeu, sceptre cu briliante, mitre...Vor trece cruci şi patrafire...Vor trece bărbi... Oratori, cu gesturi crâncene, îşi vor desface pieptul, arătând mul­ţimii coasta lor însîngerată, — vor suge intre dinţi bureţi cu oţet,—se vor crucifica imaginar pe eşafodajul tribunii... Vorba lor însă nu va mişca sufletele. Nimeni nu va îngenunchia în faţa unui cuvânt deşert. Ne-am alarmat degeaba, Al. Sevatos mimm­ D. Crupeasky este mm caspt al for* mulelor france*». O­, coincident* voiește ca plecarea d-asle de la primărie să *« aducă am!»!« da di lo­wl f remetei B Sasa i égett nl mărci“. Sama regrat. — î* ce privește popu­laţia lașului. . Ni maici — tn ce privește oficial tatta care a uitat sa i nwt*m&s;d pentru serviciile aduse. JLutorid Balomei. i, redată acuma cu multă strălucire pa pânze d­mmetogra­­pa, a voit să tnvederees că mm numai în vremea Im! Putifar poate si existe mm nerod în materie de dragoste d şi­­m v emsa lui H­rod. , m- s - Guvernamentalii susţin că alegerile nu se amână—­a potiţie ă se amână. Pentru țară e indiferent. Pentru ea e tot una dacă se amână sau ba, iăci de câştigat nu câştigă nici de la una, niei de la alta. ■tansy ÎNSEMNĂRI SPIRITUL NOU Daaaatral ultimilor ani a ioat praa eumplit ca si na fi prolas o adâncă transformai« In viața morali a omeni­re!. Cortegiul fantast a ni tuturor da­rerilor lisbou­lul a trobsltai detamina un nou cadra nl «dacaflor objtasti, ai construiaaci an non punct al v­ațsl șl ki pregătească no saliet non. La ţările ta plini revoluţie aceasti transfor mare morali­tato dovediţi prin fiftajjrt *xi tenta catac­limu at. La ţăr­le rimane în expectativa ma­­rotor ovani mante, mici aminante pre­­alrato iaolat in bovini vieţii aomaie, vin ai dftvedotaei conatatirhe generale de mal­ana. Depisdi in Franţa. Impunătoarele mişcări ale damocraţiei au un caracter lne determinat de apriltul vremei. Lucrul aste pa atâta de elocvent pe cât de fina. Dar şi d­amonteia ceia mai comune şi largi­­­i sociatăţii sunt laminate de un ap­rit nou şi intrase alte aapiraţii. Caracteristic in aceat aona este fap­tul ci Cinematografele dupa bulevar­dele Pariaului au simţit nevoea a uti­liza ca reclamă atractivi cuvintele : „Acaut film nu este un film de in­boi. Aşa dar poporul a prins groaai de război şi nu poate suporta nici macar priveliştea riabolului pa­pâeai. Desigur ci tot din aceaati casai întreaga pu­blicistică asupra lui Napoleon, tipul modern al riabominl, nu mai faragta­­treaai aucceae de librarie. lati spiritul nou — Ufr&ţirea şi pa­­cea — care îşi face drum spre gloria neamului omenaae. Şi nam­doelmc cft, aab acutul moral al acesta! spirit, ma­rele Henri Barbea»« a putut acrie, la plini victorie, că : ilabo­ul este neta­­chipuit de urât. Șl chiar daei a fost ceva frumos tutr’iuaul, tuci l»i pierde frumuaatea pentru ci este In legături cu ilaboiul. Renovata« „Iskinda“ publică următoarele: „Faţă de ameninţările pe care unii fruntaşi liberali le fac împo­­triva candidaţilor conservatori-pro * gresişti, d. Al Marghiloman pare dispus să comunice tuturor organi­­zaţiilor din ţară de a-şi retrage lis­­tele de candidaţi. „Hotărîrea şefului conservator pro­­gresi­st porneşte de la cazul intim­­plat la Buzău unde d. Angelescu a ameninţat pe un învăţător că‘l va trimite la Curtea Marţială“. O sentin­ță dată de tribunalul CrisUiu, ede men tă să provoace nu numai o vie empanie în potriva fostului revoluţionar fi ministru di asta-»5, ci sd documentele fi mai mult că de fapt nu mei ixl tâ nici o garanţie la noi, pentru asigurarea libertatei individuale Faptul supus jude­căţei tribunalului In the 8time este intr’adev&r txlni­­ordinar. Ministrul delegat basarabean este sesizat de un proces-verbal al unui subsomisar, cum că doi îndvizi ar fi încercat să-l m­tuiassă. Evident. In Basarabia lucrul acesta e atât de rar, incăt crima trebuiefie pedep­sita, imediat pedepsită. 91 atunci d. Ministru delegat în loc de a teşita organele in drept, pronunţă d-sa pur fi simplu pedeapsa fi ordonă depunerea celor doi indi­vid, lucru care s’a şi făcut. Resultatul e lesne de înţeles. Tri­bunalul sesizat, carmctimă prin sen­tinţa motivată ă* primul-preşedinte David­scu, drept ilegală dispoziţia d-lui ministru delegat în chestiune , condamnă pe prefectul de poliţie la a­dmtet pentru faptul prevenit , pedepsit de art. 149 co­ penal. Iar „Tribuna judiciară”, comen­tând această sentinţa, scrie între al­­tele : „Ministrul delegat de guvernul nostru pentru administrarea acestei provincii, s’a crezut şi el în drept ca, întemeindu-se pe obiceiurile ne­faste şi pe ukazurile de altădată, să dea ordonanţe cu edictare de pe­depse pe care le executa tot el prin agenţii forţei publice. Această tristă stare de lucruri, con­­trară dreptului nostru public, a ţi­nut pînă ce mai multe victime ale regimului ţarist au avut curajul de a aduce cazul la cunoştinţa justiţiei române, cerînd punerea lor în liber­­tate şi pedepsirea acelor culpabili de arestare ilegală". Nu credem să existe un fapt mai dureros de Înregistrat pentru un fost revoluţionar astă­zi ministru de­legat. K SITUAŢIA POLIT CA.­­ At­­tud nea independenta a z­arului IZ BANDA îi permite ea intreţie legă­turi de o potriva de prîetinoaae fi cu guvern fi cu op­oziţîa De aceia n’a surprins pe n'minea că acest z­ar a avut de multe ori ştiri din sursa cea mai oficioasă pos­bilă, în asemenea condiţiuni apare ca un ce foarte curios următoarea hotă apărută in z­arul iZBANDA de astâz : „ Din cereurile politice bine infor­mate ni se anunţă că o sthlmbare neaşteptată s’a produs U «ursul sitei de eri, în situaţia politics. In urma demersului faeut de tStre Aliaţi, cari pretind ca România sft se pronunţe in cel mai scurt timp posibil asupra semnăM tratatului cu Austria, se pare că factorii respon­sabili au fost puşi in solu­ţia de a aviza asupra necesităţii unei noui formaţiuni ministeriale. Se dă ca sigur eft, până in trei alis, va trebui să se rargă la un guma cu cola­­borarea tuturor partidelor politice­. De remarcat că în timp ce în Bu ■­cureşt se anunţă ast­fel de veruri, la Întrunirea libera ă de aseară, d.­­George Mârzescu a deanunţlt toate zvonur­le despre o eventuală amâ­nare a alegerilor şi a asigurat că la 20 Noembrie noua constituantă a Ro­­mâniei­ Mari se va întruni. S’au pus bazele unei socie­­tâţi pe acţiuni, pentru construşii de lacuinţi efem in Iaşi. Consiliul de administraţie al fiouei societăţi va fi compus din d-nii D. A. Greceanu, preşed­ite, şi C. Crupensky, M. Wachtel, Eugen Uhrinowsky, V. I. Rada, Gh. Botes, W. Dbnerman, dr. N. Racovicz, dr. Fior, inginer Bur­­ghete, inginer Trnţa, membrii. Direcţia tehnica va fi încre­dinţate d­­or arhitecţi Welt şi Marco­viei. Capitalul social va fi de 10 milioane lei. Prima emisiune va fi de 3 milioane lei. Participă la noua societate bătă­ţile Marmorosch Blank et Co., Banca Agreolă din Bucureşti şi Banca Moldova şi Prima casă de economie din Iaşi. Doua tre­­i din cap tai este variat de aceste insttuţiuni; a treime va fi pusă la dispoz­ţia subscr­ţiei publice.­­ ALEGERILE Telegrama d-lui prim-mirtlstru Autorităţile în drept au primit azi dimineaţă o telegramă de la d-l general Văitoianu prim-ministru şi ministru de interne cu privire la alegerile pentru Constituantă. Primul ministru arată in primul rînd că alegerile vor avea lol ne­greşit la datele fixate prin decre­­tul-lege ,şi anume in zilele de 2, 5 şi 4 Noembrie pentru adunarea de­putaţilor, şi 7 şi 8 Noembrie pen­tru Senat. *­­ ** Autorităţile sunt invitate ca cel mai tirziu 5 zile înainte de data a­­legerei toate dispoziţiunile să fie luate cu privire la efectuarea ale­­gerei, localurile de vot au a fi a­­menajate şi înzestrate cu lumină, urnele aşesate in gherete şi altele. Magistraţii cari au a prezida birou­rile electorale au a fi in localitate la timp. • Votarea va începe exact la ora 8 dimineaţă şi va continua pînă la ora 8 seară. Din cauza aglomera­ţiei, votarea va putea fi prelungită până cel mai tîrziu la 10 seara. Se va putea suspenda alegerea, pentru masă cîte o oră, de doua ori pe zi. In ultima zi alegerea se va In­­­chide la ora 6 seara precis. In fiecare zi la ora 8 seara. Ca­mera de votare si urna vor fi sigi­­­late şi prin proces verbal vor fi date pe seama comandamentului militar al biuroului electoral şi al grefierului care au paza lor. A doua zi se va verifica dacă totul se găseşte în con­formitate cu procesul verbal. Primul ministru face autorităţile în drept direct responsabile de buna executare al dispozitiunelor din de­ cretulege. „ Autorităţile au fost înştiinţate de marele număr de pioşi basarabeni, cari vor veni Luni în Iaşi în pele*­rinaj la Sf. Paralel­i­va. Deci în toţi anii numărul de ba *­sarabeni a fost însemnat, de astă dată, graniţa Prutului despicănd, basarabenii se pregătesc cu mic şi mare să vie în Iaşi pentru acest sfînt pelerinaj. Sa afirmă că aliaţii ar fi in­tervenit pe lângă Denikin, cerându-i să înceteze lupta împotriva ucrai­­nienilor.­­ VIATA POL­­,ca Itsptci­l­isiilor $i linntilei liMila —Cum o practici un fost revulstionar — — Un comentariu dureros — ■orMâHţarea viatei noastre polit­ice — pâna se va produce începutul — _ .Se fr eca la Brfttl« d. Bridanu n declarat e* ţara are nevoe de libe rtâţl ţi ea parlamentul viitor va avea menirea de a le nsi­­gura. Se mai ţtie ca I» un» din întrunirile din Iaşi d G­orgel Mâr­­zescu a declarat ci întrunirea noului parlament va însemna înce­putul normalizărei vieţei noastre pol­tiei. ln formaţiuni luate din sursă buna asigură că în Intenţia par­­tidului liberal este ca, susţinut de putere* pe care l-o va da corpu­rile legiuitoare, viitorul guvern nm p­rească la toate acele măsuri care să însemne sfârşitul stării de război. Intr’adevăr, la acea dată, pacea cu Germania fiind semnată «« «iguranţă că si acea cu Austria ţl Bulgaria, ch stluu“ al gârlei ţl Turelei nemai prezentând pentru noi un Interes militar Î Guvernul va putea lua măsurile accesare pentru reducerea de e­­»«tiv­ul suprimarea enormelor cheltueli pe care le impune situad­a militară actuală. “ Supremaţia puterei civile ar urma să fie reîntronată, iar pro­blema de la Nistru va putea fi rezolvată fără ca să mai b­u­nevoe de supremaţia puterei militare, prin concentrări făcute sub regi­mul regalelor existente când armata este pe picior de pace. Cum am spus, aceste ţt­ri le deţinem din Izvor demn da lucre­­dere. Nu putem fi- i dori altceva de­cât ca ziua binecuvântată de SO Noem urle să Însemne realizarea celor enunţate mai sus ŞEFIA Pentru erl cine an ocupi câtuşi de puţin de politici eate ştiut ci partidul care a avut a auferî mal mult d­e pri­cina si fiel eate cal corner vit­or. D. A. A. Badarai, intr’o convorbire cu prietenii aii, le apunea ci vina pen­­tru aceasta o poartă lutru iftt-va de­functul Rege Carol I. Regele Carol, apunea d. Badaron, nu voia ai atea de vorba de cât cu șefii de partide. Era evident deci ci pentru a avea cut ft­at la sfatul cu Rigale, cineva trebuia ai fie șef de partid. Partidul conatr^ator a d­aut satfel victimă cel latin. Da a'tfel adâoga Dl. Badaron, n ci pa­­­dul liberal n’ar fi foat aautit de boala acenata, daci V. G. Morţun, n’ar fi avut fericita idee da a convoca Intr’o noapte Conailiul de Ministri si nu s’ar fi încheiat memora­­bilul Procea*Verbal, aflător aatăai tn arhivele mintatorului de externe, pr­e care ae recunoaștea ştfia d lui I. I. C Britianu, tu momant ee ae văauae cft puterile d-toi Sturdea »libiaa D. B­itianu ar fi gftait probab'l un advenir de temut In d. Spiru Haret. cum atăm astial eu chest­unea aceaata? Sau parei ci ceva a’a schimbat. Ar tini, la cnauri de aavoe,­­ geie ae consulta cu frontașii partidelor, nu numai decât cu şefii. Şi chiar daci ar fi si ae menţină formala ci conam ţările ae fac numai cu şi fi , totuşi, cum ae prevede, parti­dele vor fi aşa de multe, in cât lupta pentru şefia va perde din acuitatea de odinioară. Nu ae poate ca In vremurile de de­mocraţie la csri incotSm aitii! ii au avem partide și grupuri numeroaae. Sa vor desface grupftri noi din par­tidele vechi după cana vor apărea altele prvpeaie de nsvoi!» Hrapnlai. Nu ce posts os­ta o­­ară mars da pesta 15 ianioane aă dăinuiască la inflvlt o atare de lucruri învechite, adică cele două partide iBtonco ai se lupte pe spina­re» lor. £ AiiiiifiîihL ță slâîri De acela credem că cr­i» de s­fle va facets, Iar partidele Ba vor grupa la jurul unor Comitate «.formata dla carnea!! aleși ale lor, ..Z ..V: Jj*C vir. £mw iffl t' a ff -mumiA Dl wmhKOTA1I L BBMmsmmw .... — Str. ik. Mtisesem IS H fsosVsisaare CaslaaM I paiUatt&tif-Sjss usna&â» l lae ■==>=

Next