Opinia, octombrie 1919 (Anul 15, nr. 3737-3762)
1919-10-26 / nr. 3759
DUMlNICA 26 OUTOMBEE 1919 HOLIV4§« KL 876^ aSONAMKKf11 mm I T. * i *m si? f lail L8AI ? i i * t®M mm i i i ««I • sî ADMINISTRAȚIA : : ? s I&S1 — Bti. Marasessa SS, e. ^ m Is P # # iS®* SS n Procesiune Nişte afişe ale„ Gărzii Conştiinţei Naţionale“ anunţă o procesiune religioasă din ograda Afitropolei şi până la Universitate. Acest itinerar are drept scop să pună de acord religia cu ştiinţa, denuit în divergenţă din pricina condamnabilelor indiscreţiuni ale oamenilor cu lunetă şi cu microscop. La apelul „Gărzii Conştiinţei Naţionale“ onoratul cler şi-a pus la dispoziţia manifestanţilor bărbile, odăjdiile şi prapurii,şi nu ştim dacă Revizoratul şcolar, în urma aceluiaşi apel, nu-şi va trimete elevii şi studenţii la procesiunea din str. Ştefan cel Mare pînă în str. Carol. Cetind proclamaţia religioasă de pe uliţî, am rămas cam perplexi: pentru ce, oare procesie ? Se obişnuesc într'adevăr procesiuni de ploaie şi de vice-versa.... procesiuni cu tendinţă. Acum însă se anunţă o procesiune pentru procesiune. Sau,—dacă-i căutaţi numaidecît un ţel, —o procesiune de propagandă. Religia a ajuns astfel un fel de agentură electorală. Cum suntem obligaţi sub pedeapsă de amendă să-i votăm pe candidaţii liberali,—ne temem să nu fim siliţi să-l băgăm pe Dumnezeu în urna albă şi pe Dracu în cea neagră.... Dar să vorbim serios: respectăm în definitiv toate religiile şi toate credinţele. Fiecare om este liber să- şi garnisească cerul cu îngeri sau cu rafturi de bibliotecă. Luxul însă de a avea la dispoziţie un Dumnezeu cu un întreg stat-major ar trebui plătit: noi preferăm ca din birul nostru să se tocmească un profesor, nu un preot. Dorim deci separaţia bisericei de stat. Căci nu admitem să se încurajeze, — prin contribuţia noastră forţată, — obscurantismul, renunţarea şi spiritul de resemnare care menţin regimurile poliţiste. De-aceia d. Mârzescu-i religios,— de-o religiozitate care uneori atinge mania ..de aceia-i religios şi d. Vintilă Brâtianu,— de aceia toţi reprezentanţii oligarhiei noastre sunt bisericoşi. Ei vor ca poporul să fie legat la ochi cu făşii din sfântul „Aer“... îndărăt,—spre Evul Mediu ? Spre inchiziţie ?... Suntem exasperaţi de teroarea în sacou şi în tunică,---nu mai putem suporta şi teroarea în rasă...Cu durere privim manifestaţiile de pe străzi cu spori şi cu epolete,— şi nu vrem să mai asistăm la defilarea mistrelor şi a basmalelor roşii... Deajuns ! Bolţile bisericilor apasă pe umeri neamul omenesc,—metaniile îl atrag la pământ... • Totuşi...parcă ne am alarmat degeaba. Biserica mrşi mai poate clădi spânzurători, şi mrşi mai poate arăta iubirea de oameni, la lumina rugurilor. Evurile nu se mai întorc, —deşi d. Mârzescu se îmbracă în mantie de inchizitor, şi d. A. C. Cuza îşi pune pe cap glugă de capucin. Va fi o procesiune fadă. Vor trece pe străzi odăjdii de muzeu, sceptre cu briliante, mitre...Vor trece cruci şi patrafire...Vor trece bărbi... Oratori, cu gesturi crâncene, îşi vor desface pieptul, arătând mulţimii coasta lor însîngerată, — vor suge intre dinţi bureţi cu oţet,—se vor crucifica imaginar pe eşafodajul tribunii... Vorba lor însă nu va mişca sufletele. Nimeni nu va îngenunchia în faţa unui cuvânt deşert. Ne-am alarmat degeaba, Al. Sevatos mimm D. Crupeasky este mm caspt al for* mulelor france*». O, coincident* voiește ca plecarea d-asle de la primărie să *« aducă am!»!« da di lowl f remetei B Sasa i égett nl mărci“. Sama regrat. — î* ce privește populaţia lașului. . Ni maici — tn ce privește oficial tatta care a uitat sa i nwt*m&s;d pentru serviciile aduse. JLutorid Balomei. i, redată acuma cu multă strălucire pa pânze dmmetograpa, a voit să tnvederees că mm numai în vremea Im! Putifar poate si existe mm nerod în materie de dragoste d şim v emsa lui Hrod. , m- s - Guvernamentalii susţin că alegerile nu se amână—a potiţie ă se amână. Pentru țară e indiferent. Pentru ea e tot una dacă se amână sau ba, iăci de câştigat nu câştigă nici de la una, niei de la alta. ■tansy ÎNSEMNĂRI SPIRITUL NOU Daaaatral ultimilor ani a ioat praa eumplit ca si na fi prolas o adâncă transformai« In viața morali a omenire!. Cortegiul fantast a ni tuturor darerilor lisboulul a trobsltai detamina un nou cadra nl «dacaflor objtasti, ai construiaaci an non punct al vațsl șl ki pregătească no saliet non. La ţările ta plini revoluţie aceasti transfor mare moralitato dovediţi prin fiftajjrt *xi tenta cataclimu at. La ţărle rimane în expectativa marotor ovani mante, mici aminante prealrato iaolat in bovini vieţii aomaie, vin ai dftvedotaei conatatirhe generale de malana. Depisdi in Franţa. Impunătoarele mişcări ale damocraţiei au un caracter lne determinat de apriltul vremei. Lucrul aste pa atâta de elocvent pe cât de fina. Dar şi damonteia ceia mai comune şi largii sociatăţii sunt laminate de un aprit nou şi intrase alte aapiraţii. Caracteristic in aceat aona este faptul ci Cinematografele dupa bulevardele Pariaului au simţit nevoea a utiliza ca reclamă atractivi cuvintele : „Acaut film nu este un film de inboi. Aşa dar poporul a prins groaai de război şi nu poate suporta nici macar priveliştea riabolului papâeai. Desigur ci tot din aceaati casai întreaga publicistică asupra lui Napoleon, tipul modern al riabominl, nu mai faragtatreaai aucceae de librarie. lati spiritul nou — Ufr&ţirea şi pacea — care îşi face drum spre gloria neamului omenaae. Şi namdoelmc cft, aab acutul moral al acesta! spirit, marele Henri Barbea»« a putut acrie, la plini victorie, că : ilaboul este netachipuit de urât. Șl chiar daei a fost ceva frumos tutr’iuaul, tuci l»i pierde frumuaatea pentru ci este In legături cu ilaboiul. Renovata« „Iskinda“ publică următoarele: „Faţă de ameninţările pe care unii fruntaşi liberali le fac împotriva candidaţilor conservatori-pro * gresişti, d. Al Marghiloman pare dispus să comunice tuturor organizaţiilor din ţară de a-şi retrage listele de candidaţi. „Hotărîrea şefului conservator progresist porneşte de la cazul intimplat la Buzău unde d. Angelescu a ameninţat pe un învăţător că‘l va trimite la Curtea Marţială“. O sentință dată de tribunalul CrisUiu, ede men tă să provoace nu numai o vie empanie în potriva fostului revoluţionar fi ministru di asta-»5, ci sd documentele fi mai mult că de fapt nu mei ixl tâ nici o garanţie la noi, pentru asigurarea libertatei individuale Faptul supus judecăţei tribunalului In the 8time este intr’adev&r txlniordinar. Ministrul delegat basarabean este sesizat de un proces-verbal al unui subsomisar, cum că doi îndvizi ar fi încercat să-l mtuiassă. Evident. In Basarabia lucrul acesta e atât de rar, incăt crima trebuiefie pedepsita, imediat pedepsită. 91 atunci d. Ministru delegat în loc de a teşita organele in drept, pronunţă d-sa pur fi simplu pedeapsa fi ordonă depunerea celor doi individ, lucru care s’a şi făcut. Resultatul e lesne de înţeles. Tribunalul sesizat, carmctimă prin sentinţa motivată ă* primul-preşedinte Davidscu, drept ilegală dispoziţia d-lui ministru delegat în chestiune , condamnă pe prefectul de poliţie la admtet pentru faptul prevenit , pedepsit de art. 149 co penal. Iar „Tribuna judiciară”, comentând această sentinţa, scrie între altele : „Ministrul delegat de guvernul nostru pentru administrarea acestei provincii, s’a crezut şi el în drept ca, întemeindu-se pe obiceiurile nefaste şi pe ukazurile de altădată, să dea ordonanţe cu edictare de pedepse pe care le executa tot el prin agenţii forţei publice. Această tristă stare de lucruri, contrară dreptului nostru public, a ţinut pînă ce mai multe victime ale regimului ţarist au avut curajul de a aduce cazul la cunoştinţa justiţiei române, cerînd punerea lor în libertate şi pedepsirea acelor culpabili de arestare ilegală". Nu credem să existe un fapt mai dureros de Înregistrat pentru un fost revoluţionar astăzi ministru delegat. K SITUAŢIA POLIT CA. Attud nea independenta a zarului IZ BANDA îi permite ea intreţie legături de o potriva de prîetinoaae fi cu guvern fi cu opoziţîa De aceia n’a surprins pe n'minea că acest zar a avut de multe ori ştiri din sursa cea mai oficioasă posbilă, în asemenea condiţiuni apare ca un ce foarte curios următoarea hotă apărută in zarul iZBANDA de astâz : „ Din cereurile politice bine informate ni se anunţă că o sthlmbare neaşteptată s’a produs U «ursul sitei de eri, în situaţia politics. In urma demersului faeut de tStre Aliaţi, cari pretind ca România sft se pronunţe in cel mai scurt timp posibil asupra semnăM tratatului cu Austria, se pare că factorii responsabili au fost puşi in soluţia de a aviza asupra necesităţii unei noui formaţiuni ministeriale. Se dă ca sigur eft, până in trei alis, va trebui să se rargă la un guma cu colaborarea tuturor partidelor politice. De remarcat că în timp ce în Bu ■cureşt se anunţă astfel de veruri, la Întrunirea libera ă de aseară, d.George Mârzescu a deanunţlt toate zvonurle despre o eventuală amânare a alegerilor şi a asigurat că la 20 Noembrie noua constituantă a României Mari se va întruni. S’au pus bazele unei societâţi pe acţiuni, pentru construşii de lacuinţi efem in Iaşi. Consiliul de administraţie al fiouei societăţi va fi compus din d-nii D. A. Greceanu, preşedite, şi C. Crupensky, M. Wachtel, Eugen Uhrinowsky, V. I. Rada, Gh. Botes, W. Dbnerman, dr. N. Racovicz, dr. Fior, inginer Burghete, inginer Trnţa, membrii. Direcţia tehnica va fi încredinţate dor arhitecţi Welt şi Marcoviei. Capitalul social va fi de 10 milioane lei. Prima emisiune va fi de 3 milioane lei. Participă la noua societate bătăţile Marmorosch Blank et Co., Banca Agreolă din Bucureşti şi Banca Moldova şi Prima casă de economie din Iaşi. Doua trei din cap tai este variat de aceste insttuţiuni; a treime va fi pusă la dispozţia subscrţiei publice. ALEGERILE Telegrama d-lui prim-mirtlstru Autorităţile în drept au primit azi dimineaţă o telegramă de la d-l general Văitoianu prim-ministru şi ministru de interne cu privire la alegerile pentru Constituantă. Primul ministru arată in primul rînd că alegerile vor avea lol negreşit la datele fixate prin decretul-lege ,şi anume in zilele de 2, 5 şi 4 Noembrie pentru adunarea deputaţilor, şi 7 şi 8 Noembrie pentru Senat. * ** Autorităţile sunt invitate ca cel mai tirziu 5 zile înainte de data alegerei toate dispoziţiunile să fie luate cu privire la efectuarea alegerei, localurile de vot au a fi amenajate şi înzestrate cu lumină, urnele aşesate in gherete şi altele. Magistraţii cari au a prezida birourile electorale au a fi in localitate la timp. • Votarea va începe exact la ora 8 dimineaţă şi va continua pînă la ora 8 seară. Din cauza aglomeraţiei, votarea va putea fi prelungită până cel mai tîrziu la 10 seara. Se va putea suspenda alegerea, pentru masă cîte o oră, de doua ori pe zi. In ultima zi alegerea se va Inchide la ora 6 seara precis. In fiecare zi la ora 8 seara. Camera de votare si urna vor fi sigilate şi prin proces verbal vor fi date pe seama comandamentului militar al biuroului electoral şi al grefierului care au paza lor. A doua zi se va verifica dacă totul se găseşte în conformitate cu procesul verbal. Primul ministru face autorităţile în drept direct responsabile de buna executare al dispozitiunelor din de cretulege. „ Autorităţile au fost înştiinţate de marele număr de pioşi basarabeni, cari vor veni Luni în Iaşi în pele*rinaj la Sf. Paraleliva. Deci în toţi anii numărul de ba *sarabeni a fost însemnat, de astă dată, graniţa Prutului despicănd, basarabenii se pregătesc cu mic şi mare să vie în Iaşi pentru acest sfînt pelerinaj. Sa afirmă că aliaţii ar fi intervenit pe lângă Denikin, cerându-i să înceteze lupta împotriva ucrainienilor. VIATA POL,ca Itsptcilisiilor $i linntilei liMila —Cum o practici un fost revulstionar — — Un comentariu dureros — ■orMâHţarea viatei noastre politice — pâna se va produce începutul — _ .Se fr eca la Brfttl« d. Bridanu n declarat e* ţara are nevoe de libe rtâţl ţi ea parlamentul viitor va avea menirea de a le nsigura. Se mai ţtie ca I» un» din întrunirile din Iaşi d Gorgel Mârzescu a declarat ci întrunirea noului parlament va însemna începutul normalizărei vieţei noastre poltiei. ln formaţiuni luate din sursă buna asigură că în Intenţia partidului liberal este ca, susţinut de putere* pe care l-o va da corpurile legiuitoare, viitorul guvern nm prească la toate acele măsuri care să însemne sfârşitul stării de război. Intr’adevăr, la acea dată, pacea cu Germania fiind semnată «« «iguranţă că si acea cu Austria ţl Bulgaria, ch stluu“ al gârlei ţl Turelei nemai prezentând pentru noi un Interes militar Î Guvernul va putea lua măsurile accesare pentru reducerea de e»«tivul suprimarea enormelor cheltueli pe care le impune situada militară actuală. “ Supremaţia puterei civile ar urma să fie reîntronată, iar problema de la Nistru va putea fi rezolvată fără ca să mai bunevoe de supremaţia puterei militare, prin concentrări făcute sub regimul regalelor existente când armata este pe picior de pace. Cum am spus, aceste ţtri le deţinem din Izvor demn da lucredere. Nu putem fi- i dori altceva decât ca ziua binecuvântată de SO Noem urle să Însemne realizarea celor enunţate mai sus ŞEFIA Pentru erl cine an ocupi câtuşi de puţin de politici eate ştiut ci partidul care a avut a auferî mal mult de pricina si fiel eate cal corner vitor. D. A. A. Badarai, intr’o convorbire cu prietenii aii, le apunea ci vina pentru aceasta o poartă lutru iftt-va defunctul Rege Carol I. Regele Carol, apunea d. Badaron, nu voia ai atea de vorba de cât cu șefii de partide. Era evident deci ci pentru a avea cut ftat la sfatul cu Rigale, cineva trebuia ai fie șef de partid. Partidul conatr^ator a daut satfel victimă cel latin. Da a'tfel adâoga Dl. Badaron, n ci padul liberal n’ar fi foat aautit de boala acenata, daci V. G. Morţun, n’ar fi avut fericita idee da a convoca Intr’o noapte Conailiul de Ministri si nu s’ar fi încheiat memorabilul Procea*Verbal, aflător aatăai tn arhivele mintatorului de externe, pre care ae recunoaștea ştfia d lui I. I. C Britianu, tu momant ee ae văauae cft puterile d-toi Sturdea »libiaa D. Bitianu ar fi gftait probab'l un advenir de temut In d. Spiru Haret. cum atăm astial eu chestunea aceaata? Sau parei ci ceva a’a schimbat. Ar tini, la cnauri de aavoe, geie ae consulta cu frontașii partidelor, nu numai decât cu şefii. Şi chiar daci ar fi si ae menţină formala ci conam ţările ae fac numai cu şi fi , totuşi, cum ae prevede, partidele vor fi aşa de multe, in cât lupta pentru şefia va perde din acuitatea de odinioară. Nu ae poate ca In vremurile de democraţie la csri incotSm aitii! ii au avem partide și grupuri numeroaae. Sa vor desface grupftri noi din partidele vechi după cana vor apărea altele prvpeaie de nsvoi!» Hrapnlai. Nu ce posts osta oară mars da pesta 15 ianioane aă dăinuiască la inflvlt o atare de lucruri învechite, adică cele două partide iBtonco ai se lupte pe spinare» lor. £ AiiiiifiîihL ță slâîri De acela credem că cri» de sfle va facets, Iar partidele Ba vor grupa la jurul unor Comitate «.formata dla carnea!! aleși ale lor, ..Z ..V: Jj*C vir. £mw iffl t' a ff -mumiA Dl wmhKOTA1I L BBMmsmmw .... — Str. ik. Mtisesem IS H fsosVsisaare CaslaaM I paiUatt&tif-Sjss usna&â» l lae ■==>=