Opinia, noiembrie 1919 (Anul 15, nr. 3763-3788)

1919-11-26 / nr. 3784

AltXl­tlKTE: IX AS: SAM LXXI s TRXI L1N1 : ADMINISTRAȚIA IAȘI —. Gk M&Tzetca 23 - mar«n w* *. s»® : 8« MN « : 2t . a* *Mit ifi*m*amf­ail P 0­ 1. RT Q C* MIERCURT 2 fi NOEMSlim .JWJjjB ANUNCIURI S* primesc la AGENȚ­A DE PUBLICITATE 1, brAn stebni — — Str. Gh. Märzesüu 23 — — Consesioaare exclusivă a publicității. Uffl numit?­weefera­­ Lets. Anglia şi Rusia Din senzaţionala declaraţie a lui Lloyd George asupra nevoei de „alte mijloace“ în loc de forţă, cu privire la pacificarea Rusiei, s-a dedus iminenţa unei schimbări definitive în politica Angliei faţă de O­­rientul Europei. Formula lui Lloyd George, apărînd în complectă contrazicere cu vorba lui Clemenceau : „între Franţa şi regimul bolşevist nu e decît o chestiune de forţă“, ne-am putea aştepta la un rînd de paşi noui din partea Angliei, care de fapt decide în ale Orientului, avînd sprijinul Americei. Presa s-a şi grăbit să anunţe tratati­vele de pace între Moscova şi Londra, trimiterea condiţiunilor şi însărcinaţilor speciali dintr’o parte şi dintr’alta... Insă, după ultimele ştiri, totul se reduce la un „faţon de palier“, cu care diplomaţia Antantei poartă de nas lumea întreagă. N'a fost oare Lloyd George acela, care, în Aprilie a. c. declarase în Camera Co­munelor, că-şi recunoaşte greşeala unei Intervenţiuni armate în Rusia, că Rusia nu se poate "ocupa milităreşte, că buge­tul Angliei nu permite cheltuelile cerute de expediţia rusească etc ?... Ca conse­cinţă, s’a anunţat retragerea trupelor en­gleze de la Arhanghelic şi Murman şi alte măsuri similare. De fapt însă, toate aceste declaraţii acoperiseră numai o po­litică dusă cu o perseverenţă uimitoare : ajutor cu ori­ce preţ, şi într’o scară cît mai mare, acordat generalilor Kolceac, Denikin şi Iudenici. Iarna trecută, mulţumită acestui ajutor, Denikin se pregătise relativ bine de o­­fensiva din vara acestui an, care i-a dat succese mari teritoriale. In clipa cînd Anglia s’a convins că poate conta pe oare­care reuşită a gene­ralilor ruşi, ea a început să bată în retragere în persoana lui Lloyd George. Siguranţa succesului în combaterea bol­şevismului deslegase mîinele Angliei ofi­ciale şi atuncea ea a făcut o concesiune evidentă curentelor din stînga occidentale: n'a mai continuat trimiterea trupelor în Rusia, lăsînd numai mici detaşamente la Arhanghelic şi Murman şi m­utînd cen­trul de gravitate al luptei contra Rusiei bolşeviste, pe seama armatelor ruseşti voluntare. Concesiunea făcută verbal curentelor socialiste din Europa nu a fost însă com­plectă: finanţarea celor trei generali şi aprovizionarea lor a fost continuată cu şi mai multă energie. Astăzi seria succeselor obţinute de Kol­ceac şi Iudenici a cedat locul unei noui retrageri a lor, iar frontul lui Denikin dintre Nistru şi Volga nu mai înaintează, ci chiar dă îndărăt. S’ar părea că aceste împrejurări ar fi o grea încercare pentru perseverenţa Angliei în combaterea Rusiei sovietelor. Insă ce vedem ? Cu vre­o 10 zile în urmă Camera Co­munelor a votat noui şi mari credite pen­tru finanţarea lui Denikin , şi astfel Lloyd George a asigurat din nou pregătirea celor trei generali pentru campania 1920 : doar Rusia e mare şi nu poate fi cu­prinsă în cîte­va luni ! Obţinînd însă aceste credite, printr-o p­olitică abilă parlamentară, iată-l pe loyd George făcînd din nou declaraţii peste declaraţii; prima lui declaraţie a­­runcă lozinca „altor mijloace“ decit forţa... şi cu adevărat: ce-l costă pe el această concesiune orală, cînd Denikin a fost a­­sigurat şi pentru vara 1920 ?... Apoi vine rândul declaraţiei a doua: Lloyd George nu înţelege nici o modi­ficare a politicei engleze faţă de Rusia, el n’a însărcinat pe nimeni să se pre­zinte guvernului sovetist pentru a începe tratative; se proectează numai o confe­rinţă internaţională cu participarea ru­şilor etc., etc.,­ exact cum a fost iarna trecută cu conferinţa de la Prinkipp şi înainte de ofensiva falsă a lui Kolceac, urmată de ofensiva serioasă a lui De­nikin! A treia declaraţie (din 7 col.) accen­­tuiază imposibilitatea pentru Anglia de a finanţa pe un termen nelimitat, războiul civil din Rusia , mai arată şi un oarecare desgust faţă de bolşevism, căruia îi o­­pune sforţările comune ale poporului de toate clasele etc.... Cine crede, că nu se poate ca un Lloyd George să-şi permită un asemenea lux de vorbe atunci cînd a şi finanţat pe Denikin pentru iarna ce vine şi expediţia din 1920?!... Or, în acelaş timp, pe sub mină, so­cialistul Ogrady a trimis sâ trateze cu însărcinatul bolşevist Litvinov unele ches­tiuni asupra schimbului de prizonieri. Na­ne« anunţă o întîlnire la Helsingfors în­tre engleji şi bolşevici, cu oarecari pro­puneri reciproce de pace, condiţiile fiind: amnistia, reluarea legăturilor comerciale, recunoaşterea de către Rusia bolşevistă a tuturor datoriilor de stat... Iată ce se numeşte o politică abilă, genială ! Curentele socialiste şi bolşeviste din Europa sunt oarecum intrigate, dar şi „asanate“. Lloyd George desminte ne­gocierile cu bolşevicii,—totuşi un deputat englez negociază! Şi in sprijinul acestei politici se ridică tot parlamentul de o­­piniuni din Camera Comunelor... Deşi Henderson cere ca nici un ajutor bănesc, material sau diplomatic să nu se mai dea Rusiei, ci să se înfiinţeze o co­­misiune de experţi ai Ligei Naţiunilor spre a vizita Rusia, deşi ceilalţi leaderi se pronunţă contra unei intervenţiuni în Rusia,— şeful misiunei militare engleze, general Brike, soseşte la Denikin, comi­tetul economic naţional englez aprobă discursul lui Lloyd George, marele duce Nicolaevici cu ducesa Tatiana vine la Londra, descinde la palatul regal, iar la gară e intimpinat de Sazanov, de Chur­chill, ministru de război englez, acela care declarase mai dăunăzi că Kolceac şi Denikin au salvat Polonia—Romînia de invazia bolşevistă din primăvara tre­cută; în fine M. Mackinder, celebru geo­graf englez, e numit comisar al Angliei pentru sudul Rusiei, avînd reputaţia sta­bilită de partizan hotărît al unei strinse colaborări franco-engleze în combaterea bolşevismului etc... Da, aşa se procedează atunci cînd „a­­facerile sunt afaceri“, şi cînd „times is money“, cînd cu ori­ce preţ Germania trebue prevenită de Anglia în acapara­rea Rusiei ! Pentru aceste scopuri, inevitabil, di­plomaţia lui Lloyd George se beagă pre­t­­utindeni: la­ bolşevici, la provinciile Bal­tice, la Dem­icin-Judenici, la marii duci, avînd o singură grijă : să nu-i ocupe alt­cineva locul. Şi are dreptate : concesiunile verbale şi „post factum, la dreapta şi la stînga, nu strică intru nimica linia directă a po­liticei care duce înainte, înainte... ALEXIS NOUR CSto­ra XOtt Za ^Bucureşti au mereu fac banch­ete cupioase, date de conducători, care până ieri erau nişte lut­i oameni modeşti, iacă nu cum­va chhiar bursieri ai statului român. indiscretă întrebare : de unde banii cu care se acoperă costul, atât de excesiv de scump, al banchetelor din ziua de astă­zi ?, * funcţionarii judecătoreşti sunt susţinuţ in mişcarea lor de avocaţi. fCimic ma frumos. În ultimul timp ctriva de la palatul de justiţie îi sprijiniie şi pe marele public, care ocoleşte acest palat, foarte trist şi pentru avocaţii şi pen­tru funcţionarii judecătorești greviști. D In ziua când vom semna pacea nu se va decide atât de mul in politico, externă cât se va decide de mult în cea internă. fiîuUc măriri se tor prăbuşi din a tot­puternicia hr. BLAJS­ZY Stagiunea Dramatică — Intimii Noştri — La Teatrul Naţional din localitate s-a jucat Duminică, pentru a treia oară, in­spirata comedie a lui V. Sardou, ,Intimii Noştri“. Un paşnic burghez are patima „prie­tenilor“. La vila lui de ţară sosesc tot felul de mutre care abuzează de ospita­litatea omului, o critică gospodăria, îl jignesc şi insultă, îi strică proprietatea şi liniştea casei, îi prim­ejduesc viaţa şi-i ameninţă cinstea. Această grămadă de „intimi“, de falşi prietini, îşi dezvălue treptat răutatea fiinţei lor şi tulbură în două zile sufletul bunului şi naivului bur­ghez, cât ani de viaţă familială nu pu­tură face. Un­­ brav doctor din vecină­tate, neconsiderat în numărul „prieteni­lor“, îşi pune inteligenţa şi nobleţă su­fletului în sprijinul casei burghezultri, atât din simpli «mente ett si di» dra­ ÎNSEMNĂRI gestea pentru fata vecinului. După o serie de peripeţii admirabile de viaţă naturală, ironie şi humor, burghezul în­ţelege lucrurile, descoperă viclenia falşi­lor prieteni, „împuşcă vulpea“, şi con­stată pe adevăratul amic în persoana doctorului căruia îi dă fata în căsătorie.­­Acţiunea este dusă cu o rară măes­­trie, înscenarea perfectă, dialogurile vii, spirituale, pline de colorit, caracteristica personagiilor este exact şi unitar prinsă. interpretarea dată de artiştii noştri a fost cu deosebire îngrijită­ şi cu adevărat la înălţimea operei. D. Petrone şi-a des­făşurat întregul d-sale talent, a subliniat rolul cu o artă desăvârşită, ca în vre­murile bune când păstra un permanent contact cu publicul ieşan, acel public care totdeauna şi-a iubit artiştii preţioşi. D. Vernescu a dominat spectacolul cu o înaltă putere de creaţie, a colorat piesa cu personalitatea d-sale de exce­lent comedian. D. Damira şi-a păstrat tradiţionala distincţie interpretativă, so­brietatea foarte simpatică şi caracteris­tică abilităţii sale scenice, transpunân­­­du-se la perfecţie la rol. ‘ D. Boldescu şi-a păstrat poza admirabilă, şi-a mînuit cu o fericită pricepere toate bogatele d-sale resurse artistice. Minunat de bine adaptat la rol de Profir, foarte bine d-nii Calmuschi şi Melcu. D-na Aglae Pruteanu a jucat cu o risipă a tradiţionalelor sale calităţi sce­nice, şi-a evidenţiat odată mai mult va­rietatea talentului, şi-a trăit rolul cu o frumoasă revenire a trecutului. Foarte, bine d-na Castriş şi d-ra Gheorghiu. Se evidenţiază încă odată că teatrul nostru posedă un numeros şi excelent ansamblu de comedie. Este deci de dorit ca asemenea gen, cu o pricepută alegere de piese şi o îngrijită montare—cum a fost „Intimii Noştri“—să prevaleze în for­marea repertorului, pentru ca teatrul din Iaşi să-şi poată îndeplini cu prisosinţă rolul educativ, în mediul nostru flămând de ironie şi satirizare. RENOVATUS reformele în faţa Cămărilor — RHodiftoa^aa !fsg®8 otoctoi"*!«— — ModaBifatM şi quairsffiaiifl oxproppliPBi — Deşi problemă semnat şi păcet pre­ocupa în principal actualmente sferele parlamentare, nu este însă mai puţin adevărat că şi chestiunea definitivărei reformelor, formează obiectul discu­­tiuneior reprezentanţilor naţiune­. Decretele legi, prin care s'au realizat ceia înscrise în constituţie de ca­me­ri­­e revizioniste din 19V nu pot fi considerate ca definiţi­ile' nu pot fi prezentate parlamentul sjfoe ratificare ca oricare alt decret-^gJtt’e de altă parte experienţa de până acum a în­vederat că ambele nforme au nevoie de modificări imponante şi nu pot rămânea în­ forma lor actuală încetul cu încetul îşi fac drum unele indicaţiuni în privinţa naturei acestor modificări. lată despre ce este vorba, în primul loc, în ce priveşte reforma electorala si d­in al doilea loc, în pri­vinţa exproprierei.* Este evident ,astă­zi că repartizînd câte un deputat la 35.000 locuitori, s-a făcut o greşeală. România, cu cele 15 milioane locuitori are 560 deputaţi, pe când Franţa, cu ale ei 44 milioane lo­cuitori, plus Alsacia şi Lorena are 662 deputaţi. Noua lege votată de parlament va mări deci întinderea circumscripţiilor şi probabil va fixa câte un reprezentant la 50.000 locuitori. Se va face însă în acelaş timp o numărătoare exactă în toate părţile României­ Mari, pentru ca nici una să nu fie părtinită şi egalitatea desăvârşită să domnească, în această privinţă, în toată întinderea României­ Mari. In ce priveşte condiţiile de eligibilitate se vor îngreuia dispoziţiile în ce priveşte depunerea de candidaturi şi este un mare punct de întrebare dacă se­­­­menţine proporţionalul sau se va intro­duce pur şi simplu reprezentarea mino­rităţilor. Sigur este, însă, că sub nici un chip cine­va nu va putea fi ales dacă nu va întruni un minimum fixat de voturi. Intre cei ce n’au întrunit acest minimum se va declara balotagiu. In privinţa exproprierei, extremiştii ar dori o nouă expropriere, în forma în care s’a făcut în Basarabia. Ei ar dori ca preţul să nu fie mai mare de cât de 10 ori preţul regional de arendă. Este însă sigur că aşa ceva n’ar putea fi obţinut de la actualul senat — să nu se uite că pentru aceste două re­forme, chiar dacă actualele camere ar fi declarate ordinare, tot este nevoie de 2­3 din numărul de voturi. Mai curând pare că va triumfa ideia ca să se mărească cota de expropriere.­­ Actuala cotă n’a produs nici macar 16.00.000 hectare expropriate, deși cons­tituanta a decis expropriarea a 2 mi­lioane hectare. Iar în ce priveşte preţul el va fi lasat la apreciarea­­Suverană a instanţelor judecătoreşti. Ceea ce este sigur e că aceste re­forme, puse în aplicare prin decrete­­legi, nu vor căpăta forma definitivă prin ratificarea acestor decrete, ci prin producerea unor legi, cu toate formele cu care se întroduc nnoi le­giuiri în viața parlamentară. Testul ultimatumului a fost remis • — El este de o violență nemei auzită — enm pot _wden» cetitori* «N­« textul telegramelor, pe eare I® »«bl «ara» lua­t*ltrâ pau­te a ses - nilul cextul ultifra&tum&slzi* a io«t remin *■«! gurornnlat romia ti termenul ee ral ne »eordft • xplr* ia 1 Decembrie. As « «tar ■orţil au foit aruncaţi. Români® «a tiflă în fata anei ilinaţmni extrem ds gr&▼«•». Hotărârea nu poate întârzia. * In Bucureşti testul întreg al ultimei note ce ni s’a ramis esta cu­noscut In cercurile diriguitoare politice. Ga toţii afirmă că ea este de o violenţi nemai auzită şi trădează în total pana tigrului. In special se deduce aceasta din faptul că preanbulul notei constituie o violentă filipică în potriva guvernului român și în spachl a d lui Bră­­­ tianu.* Spune-­m er£ că guvernul actual va încerca eă& câștige timp, pentru ca amnaree «O se facă «le un guve**ca parlamentar, cil*-« ni­­mleca nu ee m» 1 îndoiește »«tâ-iî cd va trebui să * mtiam, Adus­­g*m câ m eventualitatea e& lucrurile nu vor putea avea ființă Su «era*«?! dorit d* grave«'nai d* general?, lucrurile etc vor precipita sl va ■ vina ura nora guvern Iu t«mpai sl eo cerute de altat«. In acest sens ea Sradrerpta earaul evenimentelor­. * INFORM­ATlUNl SS3 înainte â* a «® fi prcelp&tat evenimente'* politice din canea u ts­­matumo ni a laților, an grup de par­lamentari cer*a­­ră d-luî Brâtianu sa facă, îotr’o consfătuire nepubi­că un expoaeu al situației extern». Aceleaji grupări, la care se adnu­­geteri fi mai wn |î pari»pent*?j f*­cBsetă a rugăminte m asa’at senz d­­u Take ionesca a S.i eotnuriitfi fc mai sjieial saut iat ordine, pentru demobilizarea trupelor pă/iă la centiflcntal 1913 și piatra ies­­tăbitarea marehd “Sarthr. u greva funcţionarilor JUDECĂTOREŞTI.— Aset­ra a avut loc o noua consfătuire a funcţiona­­rilor judecătoreşti. D. Nicolatî, delegatul funcţionari­lor, care s’a Înapoiat din Bucureşti, face o dare de seamă despre cele pe­trecute în Capitală. Spare ca vestea despre solidarizarea funcţionarilor ieşeni, a produs un mare entuziasm printre funcţionarii din Capitală. La ultima întrunire din Bucureşti, a luat cuvîntul şi d­­ala, deputat ţă­rănist va ridica ch­estia în parlament şi va susţine cauza funcţionarilor. I­. Toma deputat de Iaşi, a decla­rat că va da tot concursul. Baroul de Ilfov s’a solidarizat cu funcţio­narii judecâîoreşti şi succesul grevei este asigurat. X Cu începere de­­azi vagoanele trenului ce deserveşte linia Iaşi Bu­cureşti, vor fi încălzite. X In cursul acestei sfiptămîni sa va face numirea unui director la şcoala normală Vasile Lupu, în lo­cul d-lui Mitra, numit inspector ge­neral al şcoalelor normale. Ian Camera de Comerţ din Iaşi, aduce la cunoştinţa importatorilor şi exporta­torilor şi tuturor com­ercianţilor din loca­litate, că primind cereri şi oferte nume­roase de la Diferite Case şi Agenţii din Franţa­, Italia, Spania, Anglia, etc. pen­­tru orice articole de pe pieţele respective şi cele de pe piaţa noastră, cei intere­saţi se pot adresa la Biroul de Informa­­ţiuni al Camerei de Comerţ în fiecare zi de lucru, între orele 8—13. De asemenea se aduce la cunoştinţa amatorilor că multe firme din străinătate caută reprezentanţi şi agenţi pe piaţa locală. Ministerul de Comerţ a dat dele­­gaţiunea d-lor B. Filderman, C. B. Penel, Savel Grom­, Grigore Protopopescu, Dr. D. Iamandy, Ion Mircea, Paraschiv Scu­­taru, Aurel Nicolau, I. Bârsan şi D. Sa­­doveanu, de a dera acte în baza decre­­tului-lege pentru combaterea speci­ei. Delegaţi au dreptul de a înainta ac­tele direct Comisiunei de Judecată. Dl. Joseph Sibi­u care în tot tim­pul războiului a luptat în rândurile sol­daţilor francezi, s’a reîntors în localitate reluându-şi ocupaţiile sale de consul al Franţei în Iaşi strada Asaki No. 1. Ziarul „Steagul“ arată că d. Deş­­liu, împreună cu prietenii d-sale cari s’au retras din gruparea d-lui Take Io­­nescu, se vor constitui art club aparte, sub denumirea de „conservator­ naţiona­­list“. Noua grupare va face să apară Şi un ziar. D. Ionaş Grădişteanu stă încă nehotărât şi ziarul „Steagul adaogă că se va asocia şi d-sa nouei grupări. In acelaş direcţie ar înclina şi d. Gr. Fi­­lipescu. * » ren In localul şcoalei Gh. Asachi, a avut loc adunarea generală, pentru cons­tituirea Comitetului şcoalei normale Va­sile Lupu. După o cuvântare inimoasă, rostită de d. Mitru, inspector­­general, s’a procedat la alegere. Au fost aleşi d-nii C. Meisner, I. Simionescu, Pandele Zamfirescu, Petrovanu, Gh. Ghibănescu, Botez şi A. Niculescu. Comitetul va proceda mâine la Cons­tituire. Un număr de Comercianţi, au luat iniţiativa, de a se constitui o nouă societate a Comercianţilor, pe baze mai solide.­­ Mercuri 26 Noembrie ora 5 p. m­. are Ioc şedinţa săptămânală a Cercului didactic (Str. Lăpuşneanu) cu următoa­rea ordine de zi: 1) Deschiderea cursurilor de adulţi. 2) Abonarea din oficiu a institutorilor şi învăţătorilor la revista „Lamura“. 3) Noua societate de editură şi tipo­grafie. 4) Cinematograful şcolar al Cercului didactic.­­ Din eroare s-a anunţat că Direcţia teatrului naţional a admis studenţilor* o reducere de 50 la sută pentru locurile de la parter. Direcţia a rezervat pentru studenţi un număr gratuit de locuri la balcoane, în­doit mai mare decât cel de până acum. „ Azi, d­upă prânz, are loc îmnorfhîn­­area rămăşiţelor pământeşti ale Maioru­lui Fotea şi ale d-rei Albineţ, victimei? dramie din strada T».na Cr?zma

Next