Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)
1920-06-11 / nr. 3933
ÂBomrm'r*' • I AS I I ȘASE LUNI I S «O TEU LUMI j i l I 40 . administrația fi®şi,-** HA» MAnascii %'i -T — I.BL R.1P O Sff "K© *00 50 bani numărul VINERI 11 IUNIE 1920 A N U M 0 I 1 IJ I® i&rfe&M ia âeiNTîA Dl PUBLICITATE I. BRANISTEANU — 9fr«. Rh. mrgassia W------Concfisioaaîă exclasivă a publicitiței —afe------ xim Kami» vftsiila ft Lem «KS»5» Sectarism politic şi fobiă ! — Din greţfuire d-lui Bonel Brăteanu — Spuneam ieri că autorul principal al guvernului Aurescu este d. Ionel Brăteanu şi că aceasta se datoreşte în special spiritului de sectarism politic şi fobiilor numeroase de care a dat dovadă. In ultimii ani, şeful partidului liberal Este desigur ceva tragic in congerinţele practicelor politie ale d-lui Ionel Brăteanu căci au e puţin lucru ca un om de stat, care acum este va luni trata, el în persoana, pe generalul Averescu trădător care merită curtea marţială, să fie nevoit a sprijini ffe troarta lauvern a aceluiaş general Averescu. In această privinţă d. Brăteanu are un singur tovaş în paridul liberal , pe d. I. G. Duca. Şeful a prilejit guvernul Averesu, aghiotantul a prilejt ţărănismul, căci tot ceste fruntaş ţărănist a fost odinioară liberal, partizan cald al lui Haret şi a fost silit să pice din partid din casa tratamentului impus de d. Duca. Tagismul nu modifica însă esenţa faptelor. Indiferent de stările sufleteşti ce provoacă, fapt este că cele de astăzi sunt o urmare a unui fel de a fi în politica ţarei, a unui fel de a acţiona, a d lui Ionel Brăteanu. • Observatorii atenți au privit cu o ▼ie curiozitate cele ce sau petrect acum zece ani în afacerea Racowsky — prima manifestare de fobe la actualul șef al partidului liberal. Cu toată influența covîrftoare iartată de defunctul dr. Radovei — care a fost actorul principal al celor întîmplate în acele vremuri în afacerea Racowsky — cei mai devotaţi şi bine voitori prietini n’au putut picepe ura sălbatecă cu care a fost urmărit acel ce s'a dovedit mai tîrziu un duşman al ţarei. indiferent dacă faptele ulterioare au justificat prevederile, nu este mai puţin adevărat că abuzul de putere săvârşit atuncea a depăşit toate limitele permise. Aşa a fost cu prima fobie. * De-atunci încoace toate manifestările purtau ştampila sectarismului şi al duşmăniilor personale. Destăinuirile documentate ale d-lui Take Onescu, cu privire la masurile luate în 1916 ca nu cumva şeful democraţilor să fie alăturea de Bratianu la congresul pacei au pus în evidenţă lucruri nebănuite. Preocuparea de sine şi partid depăşeşte orieo preoupare pentru interesele superoare ale ţărei, iar voinţa de a rapăne pe acel ce se încumeta de a pretinde o parte de glorie este atlt de puternica în cit înlătura pînă şi aparenţele, şi nesocoteşte pînă şi râul evidenţa ca so face ţârei. Şi doar ar fi fost atît de uşor pentru d. Brătianu să dispute de d. Take Ionescu din moment ce l’ar fi avut în guvern şi la congres. Dar ambiţia nemăsurată a fost rău sfătuitoare. D. Take Ionescu a fost înlăturat. Au suferit de pe urma aceasta şi partidul liberal. Atlt una cît şi alta n’ar fi interesat. A suferit însă ţara, suferăşi astăzi. Asta interesează mult.* Fobiile continuă. D Vaida Voevod, care în ultimul moment părăsise la Paris politica naţională preconizată de Ionel Brăianu, ajunge prim ministru. D-lui Lupu, fost liberal de marcă, duşman de moarte al brătenismui, ajuge ministru de interne Ambii trebuie să dispară. Resentimentul personal, stitarîsmul politic intră în funcţie. Campanie teribilă unde cuvîntu avea trecere şifitmri care treceau peste interesele Coroanei char numai ea, cu o oră mai curînd Vaida- Voevod şi d-rul Lupu să fie la pămînt. Şi s’a văzut spectacolul fără păreche ca un prim-minstru să fe făcut demisionat fără să fie demisionat, 04 un ș f de guvern să fie înlocuit pe cînd desfăşură o muncă rodnică m străinătate ; s’a * văzut • demitere de guvern fără precedent îa chiar ţara româneiscă şi oare 04*a de natură să rănescă pînă’n sdineul sufiet lui partidul naţional ardelenesc. Şi toate aceste fiind că fobia este este rău sfătuitoare şi fiindcă cu puţin sînga rece, s'ar fi putut ajunge la acelaş rezultat fără a fi bruscat situaţia în chipul în care s’a făcut lucrul. Şi care rezultat ? Un guvern prezidat de generalul Averescu, de acelea care, cu ctte va luni în urmă fusese denunţat la Brăila de d. Ionel Brăteanu ca un trădător de ţari, care merită curtea marţială. • %, Guvernul Averescu s’a instalat. El a făcut alegerile. Are majorităţi compacte. Opoziţia este de fapt reprezentată pre federaţia, partidul naţional ţărănesc şi cîţiva socialişti. Partidele vechi au dispărut şi totul ca fruct al politicei de fobii a d-lui Ionel Brăteanu. Guvernul poate păşi la lucru. In ce condiţiuni vom vedea Intr’un număr viitor. Criticul rătarei. Corespondentul nostru din capitală a avut naivitatea să creadă că d. Trancu- Iaşi ar fi in stare si demisioneze din guvern, pe motivut că nu i-ar plăcea colborarea cu democraţii. Corespondentul nostru nu ştie se vede ca d. Trancu este un adept al lui Nucşoreanu. Se pare că d. Greceanu va fi coleg de bancă ministeriali ca d. Matei Cantacuzino. Şi astfel d. Cantacuzino va fi coleg cu unul din cei trei aghiotanţi ai d-lui Take Ionescu, cu acel aghiotant care daca „nu este prea inteligent, nu este cel puţin încăpăţînat“. « Mereu oamenii socotesc cit au cheltuit şi nu socotesc zile din viaţă cheltuite. Dovada cea mai vie că nu viaţa e cel mai scump lucru pentru om. BLANZY ÎNSEMNAI?! Intre obicei şi lege In aceste fericite zile pe care ni le-au hărăzit dumnezeu şi burghezia mondială, ne poticnim la tot pasaj de un lung şir de curiozităţi. Una dintre aceste curiozităţi, şi cea mai nouă, o constituie pen- Iaşul nostru animarea deosebită a opiniei publice In chestiunea conflictului dintre autoritatea civilă şi cea militară cu prilejul reconstruire! cinematografului „Macei*. Există oarecare legi şiregulamente care dau atribuţiuni şi stabilesc competinţa comunei privitor la construcţiile in zona oraşului. Autoritatea militară nu vrea să ştie nici de legi, nici de regulamente, nici de comună, ci Întreprinde construcţUni, din iniţiativă proprie şi chiar la opoziţie formali ca voinţa autorităţii comunale. De aici, un conflict în toată regula. Ni se pare din cale-afară de ciudat faptul că opinia publică se arată emoţionată faţă de ţinuta ilegali a railitar lor in chestiune. In adevăr, este bine ştiut că in ţara rontînsască a respectai legei* este an ee egan număr infinit de uzanţe. De pildă, legea se respectă ca o sfinţenie când este in favoarea celor fericiţi şi puţini, impotriva celor necăjiţi şi mulţi. Dar devine inoportună când strige un interes cu adevărat obştesc. Deasemenea muncitorii de toate categoriile sunt Ingenunchiaţi formulei de ordine, pacificare şi dreptate socială , dura rex. *ed lex, fiindu-le absolut oprit a ştirbi macsr cu gândul organizarea profitabilă pe care bierii au dat-o statulul. In acelaş timp Insă este subversiv să se creadă că trebuesc aplicate legile unei civilizaţii anarhice care aţlţă poporul ca demagogisme ca : libertatea cetăţenească, egalitatea egală, respectul datorit persoanei etc. lrăji broşura bolşevică de»aamică Constituţie nu se poate admite decât In cuprinsul frazelor care limites* drepturile cetăţeneşti prin facultatea incontrolabil de elastică a legilor speciale. Aceasta fiind cea mai curată a noastră tradiţie naţională, ce importanţă mai poate prezintă cazul cu cinematograf al „Mircea* ! Oare autoritatea militară din Iaşi este obligată a face ceia ce nici o autoritate din ţara românească, n’a făcut şi nu face ? Și apoi, ce mai aia -ba -eiai Dacă legile sânt »strâmte*—cum se ixprimâ In speţă comandamentul militar estnce se pacte nni firsac Iucru de cât a agrea spirtul legal tă/i generoase și practice ca'e eel ai in on:ep/ia In» mei codului da justiţie militară şi a Curţilor^ Marţial» ! Dealtfel, amănuntele acestei afaceri de cinematograf sânt foarte îngrijitoare. Depadă, se spune că un de ajator de primar ar fi exclarat că va trimite podarii ca să oprească pe soldaţi de a lucra Împotriva legii. Auziţi enormitate ? Nişte măturători de stradă să se răţoşiască la ostaşii ţirei care se ştie, sânt expresiunea onesiei şi demnităţii superioare omeneşti, şi care n-a decât singura imperfecţiune de a se recruta din civil (chiar şi dintre aceşti podari)! . Nu ma încapeîndoială că mergem spre bolşevism, odată ce însăşi autorităţile comuale putin şii fleacuri de Pgi mai prea ea da ordinea militară. Şi nu vedem salvarea de rât prin ceva stere de asediu şi puţintst război, de pildă, contra Rusiei alături de eroica şi dezinteresata Polonie, Ronovatus Umkmm militar mm... — In chastia conflictului cu autoritiţile civila — Explicaţiuni insuficiente — Ocolirea problemei principale — In chestia conflictului dintre autorităţile civile şi militare primim următoarele, cărora le dăm loc tn întregime. In privinţa aşa zigmal conflict Intre autorităţile comunale şi militare, anunţat de ziarele locale, Comandamentul garnizoaisl dă următoarele explicaţiuni: Cinematograful „Principele Mircea“, Înfiinţat de Corpul 4rmată şi a cum venit este In Intngime destinat văduvelor, orfanilor şi invalizilor de război, a ars In ziua de 14 Mai 1920. Comandamentul in dorinţa de a nu lipsi orfanii, văduvele şi invalizii de peste 150.000 lei anual, a luat măsurile pentru reconstruirea grapoiă a acelui cinematograf, şi in acelaş timp, pentru reparaţia imobilelor vecine care suferise de incendiu, pentru a nu expune cinematograful la daune’mai mari, prin judecatft. S’a cerut autorizaţiile necesare administraţiei comunale, care Insă a întârziat până astăzi de a le da, recurgând la formalităţi şi consilii, favorând cerinţele Inframus?ţârei oraşului, dar uitând dauna ce oroducsa orfanilor, văduvelor şi invalzilor de frăsboi prin acest procedeu biurocratic-secarator, care nu mai este nici In spritul timpului In care trăim. După multe interveniri, recurgând şi la serviciul personal al anul arhot al comunei, domnul Preşedinte al Comisiei Interimare a promis Comandamentului că va da autorizaţienile cerute. Pentru a nu pierde timpul şi banii— banii orfanilor—autoritatea militară a început reparaţiunile impuse de timpul ploios Eri 7 Iunie s’a prezentat Generalului Comandant al Tupelor de est şi Comandant al Garnizoanei Isş’, Domnul Borcea şi a anunţat că, dacă nu se in»r cetează reparaţiile va trimite podarii Cmăturători de stradă) să alunge soldaţii, care lucrează D. General Comandant şi-a exprimat mâhnirea sa pentru puţina consideraţia» . ne ce se dă soldaţilor şi Armatei, care a luptat pentru ţară şi care a ajutat şi ajută comuna Iaşi, curăţând stradele nemăturate de podarii cu care li ameninţa înlesnind oraşului procurarea fainei, zahărului, benzinei, petrolului şi ţiţeiului, hrănind gratuit o mulţime de copt din şcoalele comunei, menţinând ordinea şi î ‘ siguranţa oraşului, etc. etc. In acelaş timp a atras atenţiunea Damnatul Borcea asupra tristului spectacol ce va prezenta un conflict public . Intre soldaţi şi podarii oraşului şi ,a rugat să se evite aceasta, fiind alte mijioace legale, pentru trâmta aplicaţie ne a I regulamentelor comunale, mai ales că I Podarii nu sunt regaimente recunoscuţi ca agenţi ai forţei publice. In fine s’a făcut apel la sentimentele camaradereşti ale d-lui Borcea, care este ofiţer de rezervă. Până acum, aci se limitează aşa zisul conflict dintre autorităţile comunale şi militare. * * 1 Din potopul de fraze ce am înregistrat mai sus se drgajează citeva lucruri care se cuvine si fie subliniate. 1) Legitimele preocupări pentru orfanii războiului nu justifică măsura reclăditei unui cinematograf, care poate construi o mare primejdie pentru un întreg cartier. Acest cinematograf se poate înfiinţa in altă parte şi fără a fi o primejdie permanentă pentru împrejurime. 2) Comandamentul a pornit lucrările la librăria Ionescu, întru ctt a perdut răbdarea — dar s'a btauit la promisiunea d-lui primar. 11 priveşte pe d. Negruzzi partea delicată a lucrului de a fi promis şi a nu se fi ţinut de cuvânt. Comandamentul aflase însă că creditul urban a fost vestit că nu se poate da autorizaţia. Preadis la lucrările de restaurare fără autorizaţie, nesocotind somaţiunea primăriei, punând planfoane pentru a adgura o lucrare făcută prin infracţiunea Irgei, comandamentul a comis un abuz şi a utilizat forţa armatei pentru a impune o ilegalitate. D că primăria a făcut bine sau rău refuzînd o autorizţie, aceasta e altă chestie. Legea prevede calea pentru ca dreptatea sa triamife. Ceea ce a făcut însă comandamentul e de o încălcare de drepturi, o nesocotire a autor datei civile şi chestia a casta nu poate fi tranşată nic prin fraze patriotice nici prin figuri sentime date. Şi de aceea credem că autorităţile superioare vor face totul ca toată lumea să reintre în ordine și legea să fie respectată. fj£ţ1) Informaţi»i din cel mal bun Izvor arată că in politica Internaţională s'a produs un eveniment de cea mal mare importantă»talia, răcită de Anglia fi Franța, face sforțări supraomenești pentru a forma o nouă constelație politică in care să Intre statale nou formale şi România Grecia şi Ungaria. Scopul urmărit ar fi pe deoparte o atitudine «nevoitoare faţă de puterile centrate, pe da alta, grăbirea păcerii Orient şi In al treilea loc, modificarea condiţiilorn care se va distribui gajul luat d la puterile învinse. Contrarinţa de la Spa se va resimţi de această atitudine e Italie. 3. Un emisar al guvernului a plecat in Germania in scop de a încerca restabilirea relaţiunelor economice. Propunerea guvernului nostru este ca un consorţiu de bănci germane, care a mai lucrat la noi, să se constitue din nou şi să se pue in legătură cu o mare instituţie financiară care se va crea în România cu cointeresarea statului, cu scopul de a se aduce din Germania tot ce este necesar progresului nostru industrial şi agricol, în schimbul exportului în Germania a materialelor pe care România le posedă în abundenţă. JL Arestarea celor doi studenţi basarab au fraţii Derevici, şi trimiterea lor sub escortă la Chişnău este considerată ca o jignire adusă de armată şi autorităţile civile demnităţii universitare şi corpului studenţesc. In consecinţă, profesorii au cerut convoarea Marelui Colegiu Universiar, iar studenţimea a cerit adunarea generală a Centrului Studenţesc, pentru a se lua atitudine faţă de nelegalitatea arestării nemotivate, făcută de autorităţile civile, pe un teitoriu care nu cade sub stare de asediu, cât şi faţă de ameninţările continue şi spionarea studenţimei, lucru care contribue la distrugerea oricărei apropieri pe care Universitatea reuşise să o realizeze între studenţii basarabeni şi viaţa de aici. Totodată se va discuta amestecut poliţienesc civil şi militar în viaţa studenţiascâ şi universitară, care nu poate fi decât în dauna cugetărel şi a culturel. §§£ In chestia unui conflct. — Alăturat de comunicatul autorităţei militare cu privire la conflictul co*munei, şi pe care îl ^publicăm în alt& parte a ziarului, întâlnind azi pe d. Mihai Borea, ajutor de primar, şi cerîndu i oare care lămuriri, d sa mi-a declarat următoarele: — »Regret că comunicatul armatei nu este complect. Eu am fost invitat a veni la d. general, după ce Cerusem sâ se suspende lucrările» ce se executau fără autorizația Primăriei şi nu m’am dus deci din propria mea inițativă, adupă cum rezultă din comunicat. In al doilea rînd ,am arătat d-lui general chestunea de drept ce există între Comună şi Creditul urban, care a cerut reparaţia şi d. librar Ionescu, privitoare la refuzul Primăriei de a elibera autorizaţia, demonstrind ilegalitatea reconstruirei fără autorizare. Şi din discuţia urmată asupra acestei chestiuni, mi am exprimat regretul de a nu putea cădea de acord şi am zis, că Primăria îşi va face formale. Intrebîndu mă care sunt formele, am spus că sunt aelea ce se aplică faţă de toată lumea, căci înaintea legei, noi nu putem concepe admiterea de excepţiuni pentru nimeni.“ Am reprodus întocmai aceste declaraţiuni. “ Pe ziua de 1 Septembrie, se înfiinţează 21 posturi noi de învăţători la şcoalele rurale din acest judeţ. Zileleaceste, d. Stoic« revizor şcolar, la numire cu adminisraţia Comunală, va proc da la constituirea Comitetului central şcolar Comunal. m Pensie pe luna »curentă, an Început de azi a fi achitate la administraţia financiară, 38 Examenele particulare primare, Încep în mod hotărât la 13 a lunei. jgl Din Comunele rurale ni se anunţă, că toate comisiunele de jîmproprietărire au început activitatea lor, la cela ce priveşte compactarea pământului până la lo hectare. ^§5 Din cauza abundenţei de materie, aminâm pe m ne publicarea articolului în chestia monetară, pe care l-am anunţat ieri. tf. Două sinucideri.— Fata Toma Ag^fina, din str. B.dare^, lucrătoare la regie, s’a otrăvit ieri înghiţind o puternică soluţie de sublimi. De asemenea fata Aglaia Vasilu din str. Vasile Lupu s’a sinucis ieri cu sublimat. Cauzele acestor acte disperate nu se cunosc. Victimele, în stare foarte gravă, au fost transportate la spital. 3% Membrii filialei din Iaşi a societăţe Crucea Roşie sunt convocaţi In adunarea generală Duminică 13 Iunie a c. ora 6 p. m. in localul filialei din strada Toma Cozraa 5. Foiad a doua convocare, adunarea se va ţinea cu numărul membrilor prezenţi. .Al Examenele de absolvire la şcoaîee primare rurale, încep la 16 jugule și vor continua până la 1 iulie. : ‘ .. ^M'