Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)

1920-07-15 / nr. 3963

iOMJOTBCJt.....1 ANUX, XVI-lea ioS^SI7^li I IAS, I fi'BOMA'Ml ----------— m as 1 ! s SÂ8I LUNI ? s , ' ^ ' TOKI LUMI I l !­ -v* ADBfiNISiBAT­A iași.“*- Wt* Mettumfit — L m C © K Ma 3SIÍ® *®’®®iaiS®e®iW®®eeiS*0«glSSW^^WW,fliiWiPWWP^W©,*tWP$#®SWil!Pe|»^i»8P^SMÄSW%3SRe!Ä9S^!|B .wguwiwrüBr» •w^a^^a***4 In somptuosul palat al Casei de Depuneri din Capitală. La ghişeul prrtrind indicaţia „Efecte*, se pre­zintă un general, f­oa«rte tînăr — ni­mic surprinzător astăzi la noi — şi cere funcţionarului sâ*i lombardeze 2oo.goo lei bonuri de-ale împrumu­tului Unireî. I? — „Aţi adus, d-îe general, şi do­vada că aveţi nevoe urgentă de a­­tîţia bani“ ? întreabă funcţionarul. — „Dar da ce ai trebuinţă de a­semenea dovadă“ ? riposta genera­lul. — „Pentru că la actuala stare de restricţie monetară, s’a luat dis­poziţie să nu se avanseze pe bonuri de cît sumi foarte mici şi numai pentru trebuinţi reale şi foarte ur­gente. In ori­ce caz vă previn că, dacă s’ar încuviinţa lombardul, el ar purta asupra unei sumi mult mai mici decât cea pretinsă de di­a­ră“. Generalul a protestat cu violenţă şi a taxat cu cuvinte de o vigoare mi­­lităreasă actul de înşelăciune de a se refuza astă­zi lombardarea, cînd in toate prospectele împrumuturilor s‘a anunţat mereu că pr ctod bo­nurile vor putea fi lombardate la cerere. Protestarea fu însă zadarnică. Ge­neralul plecă nesatisfăcut. Funcţio»­nărul rămăsese neînduplecat. * (Seva mai departe de ghistul po­menit, un mucalit povestea: „Ca o anexă a Conferinţei de la Versailles, unde toţi cei ce au su­ferit de pe urma râzboiullui au gă­sit cea mai ideală dreptate, s’a ho­­tărît şi o conferinţă a’ animalelor, pentru ca şi quidrupedele care au pătimit de pe urma crîncenului răz­­boiu să şi poată formula revendi­­cările şi să capete şi ei o dreptate tot­at­­ de idelă ca şi aceia revăr­sată asupra oamenilor. „Şi în faţa areopagului mondial al bestiilor feline şi al animalelor domestice, au în­eput să apară r­od pe rînd victimele războiului. A apărut întâi calul: „Am fost cavaleria şi şarja în atacul de front; am fost artileria; am fost teribila cavalerie în urmăr­ie. Cîmpiile de lupta au subt sângele meu. Ce­l mai mult, abatorii întregi au transformat carnea mea în hrană pentru luptă­tori“. A venit apoi cinele: —„Fidelitatea şi puterea mea de jertfă au a pus o în evidenţă şi de astă dată. Ara fost serviciul sanitar , am împanat câmpii­e de lupta pent­r­u a descoperi răniţi; am purtat p­hii mei vigilenţi în aeroplane; m’­­iu transform­a un animal de trafi­ţiu­ne ; am dat carnea mea pentru hrană şi grafimea pentru fabricarea explozibilelor“. Veni şi rândul cat­rul­ei : —„Fă­ă mine nu s’ar fi cunos­­cut nici luptele din Trenfin, nici cele din Carpaţi şi nici cele din Bal­cani. Eu am fost artileria de munte; eu ana fost mitraliera; eu am în­semnat aprovizionare­a trupelor de froî ! Fără mine K­izboul nu s'ar fi sflrşit şi omenirea n’ar fi avut cu ce se hrăni, căci am însemnat îna­inte de toate munca câmpului. Şi până şi pe România am salvat-o în prim vara lui 1918 când, gol­­ă de animale de către nemţi, am venit eu să înlocuesc animalele de muncă“. Şi tot astfel se perindară anima­lele, până ce veni rândul şi măga­rului întreg*11 areopag anim­­ie se simţi parcă jignit de apariţiunea lui şi cu sentimentul cu care areopagul diplomatic omenesc a tratat statele mi­i, măgarul fu întrebat : — „Dar tu ce pretenţie ai? —„Pretenţia cea mai mare, căci sunt cea mai mare victimă a războ­iului“. •—„Tu, cea mai mare victimă“ ? —„Da! Fără taine nu s’ar’fi pu­tut purta războiul, căci eu am sub­scris la toate împrumuturile de răz­boi“. * In stradă. Zăduf, nemai pomenit. Asfaltul e o perină moale. Razele solare, mai albe de­cât albul, se înfing ca nişte ace încălzite la roş. Şi totuşi în mintea obosită şi în­­painjinită de căldura do^gorâtoare, resună anecdota mucalitului. Nu ştiu dacă subscriitorii merită calificarea din anecdotă dar ei sunt desigur, în toate ţările, cea mai mare victimă a războiului. Bucureşti 9 Isi?. CHITI SUS SORKOR! DE VACANTA lm mai mire victimă ! •Mt 60 ba&i auatoul JOI 15 Iulie 1920 & t* 1? k v 1 $ â S Su pite©®® te &aKMȚIA D2S FOTLlCiîâîl • 3. BHÂN.STEfiNU — Sf:sv $$»„ liÂrss«î®w ff — SfeceeoiCB&iâ »xctaaivS * puMieitâtes IAR POLITIC COTIDIAN. fl® «WH»? ▼•«M» I ÎL©» O comparaţii plastică luată de la po­por. Parlamentul de astă­zi e ca strnnsura de vite de primăvară. La Început pînă se cunosc, se bat, se împung. Odată cunoştinţa făcută se linişesc şi trăiesc în pace.­­ Alta. Evrei se dedau la mascaradă de Purim. Creştinii de Sf. Vasile. Bo­ierii, cu ocazia alegerilor. Arta nu este oglinda vieţei, ci este via­ţa privită în oglindă. Până să înceapă reparaţia trotuarelor ele au fost pur şi simplu rădicate. Aceasta probabil pentru ca să se în­vedereze şi mai mult necesitatea repa­raţiilor. BLANZY UN LOC DE ÎNSEMNĂRI Swift şi Matematicele In cea mai mişcătoare activă din câte s’au produs vre’odată, marele scriitor englez descrie o ţsra da matematicieni. Starea nenorocită a bietii ţări întrecea orice imaginaţie. Locuitorii înşişi şi mai ales conducătorii, care erau matem­ati­cie­ni din cei mai ditersşi erau înt’un ho l de prins. Preocupaţi mereu de grave probleme matemati­c, si piditatea lor a­­tinsese culmea. Cădeau în gropi, se lo­veau de zid ri, nevestele îi îrş*ku cu servitorii, chiar faţă de dînşii. Obsedaţi şi terorizaţi d** gândul că peste nu ştiu câte milioane d ani, pământul va că­dea în soare, la masă scăpau lingura din mână, îşi turnau mâncarea pe dîaşii. Ni­­meni nu puitea dis­­ta ceva serios ca a­­ceşti him­dntţi ai cifrelor. Dacă cineva ar fi vrut să înceapă o conversase cu un**­ din ei, trebuia să se ad­eseze mai întâi suitorului nedes­părţit dda spatele stlpinulei, care il a­­vertiza lovindu-l peste ureche cu o be­­şică nmfată, dn acelea cu care se bat mascaţii caraghios! în timpul tradi­ţiona­­liior sărbători ale Crăciunului nost­u. in salon, la masă, în parlament, pe catedră, beşica era în funcţie. Şi mai ales pe stradă servitorii întovirăşiau pe stă­pânii, lodind i-i mereu cu beşica când pesta urechi, când în cap, ca să nu se izbească d- gard­ari, si nu dea în g­opi, ori s ap ice la dreapta în loc de s­loga. Des'g­ur că SwiN, ca orice satiric a exagerat mu t I ierurile Sl ’prohibi! că genialul scriitor abia știa Ubia lui Pi­­tdgmna. Dar... în orice legendâ, un grăunţe de adevăr. In ultima analiză Mstamatcele se ba­zează pe câteva noţiuni simple, din care prin vartoda dedoctiv­ă se trag o serie de consecinţe Sărăcia de date prealabile pe care Matematicele le prei­nd, spre a fi abord­­e cu succes, explr­ă precocita­tea stupefiantă a marilor matematicieni: Pascal, Gsm­is, Abri. Insă una din consecinţele dureroase, pe care o supără cei ce se dedissivi, ca mai mult ori mai puţin succes, studiului matematicelor, este de natură foarte gravă. Nevoiţi mereu să facă abstracţie, să simplifice dalele, ei cad într’un simplism demn de milă. Devia cu totul puerili sub INFORM » ie atribue d lul Take lo­nascu următoarea ajșreciara a situafiunei: — „Râu?! de astlzi nu poate fi curmat prin modificări de re­gulamente. Va trebui »1 sflrșia prin cei ce ar fi tres»unt si în­cepem : un guvern naţional. „Cât despre ţinuta Parlamen­tului, daca e­l s'ar arăta ostil­ui acestei forme de guvern, atun­ci artreteus prorogat pe timp de un an, iar refacerea şi aşe­zarea ţârei ar trebui chezişuitâ prin guvernul naţional. ” Imediat după închiderea Parla­mentului, d. Take Ionescu va pleca pentru scurt timp în străinătate Nu este exclus ca, în acest caz, in­terimatul minis­terului de externe să fie ţinut de d. Greceanu.­­ Pentru d. M. Negruzzi: Aflăm că in momentul când d-sa ins­pectează preţurile la piaţă, este precedat de un domn cu geantă care anunţă pe comercianţi să schimbe tăbliţele cu preţuri, ca d. primar să poată vedea respectate preţurile maximale. Din fartul că publicăm ştiri din Bucureşti şi Cernăuţi, cetitorii să nu deducă faptul ca g­uva de la poştă te­legraf şi telefon ar fi încetat Aceste ştiri le avem prin bună-voinţa unor curieri ocazionali cărora cores­pondenţă noştrii le-au încredinţat ma­nuscrisul.­­ D. N Ti­tale­scu pune mari stă­ruinţe pe lîngă d. T.Ke Ionescu să-i permită a ieşi din guvern petru a fi numit ministru plenipotenţiar la Londra sau Paris. HSţi Guvernul speră că pînâ la 25 iu­lie va putea trece prin Parlament legea islazurilor, ratificarea tratatelor de pace şi budgetul. „ I­a Lic­iul Naţional s’au întrunit azi toţi profesorii iosbînţi­­, şi au pro­cedat la repartizarea orelor, în vederea noului an şcolar.­­­ Eri a avut Ioc sfinţirea bisericei din Aroneanu, rectam­ari. A azis­tat foarte multă lume. Servi­ciul religios a fost oficiat de preoţii Ni­­cuiea şi P­­rovani din localitate Şi Pro­­dan din Aroneanu. Solemnitatea a fost urmată da o masă, la care au parti­­pat toţi locţiitorii. I. P. S S. Mitropolitul Pimen, se află de două zile In localitate. Inaitul Prelat va pleca peste câte­va zile Ia Govora, pentru o lună de zile. A T ID N f ^§§ Nenorocire.— Aseară, băetul Sepser B'srăh, de 12 ani, vroind să sară dintr’un vagon de tramvai ce mergea spre Copou, și unul ce mer­gea spre Tg. Ducu, a* fost prins în­tre roatele vagonului No. 4, pe str. Cuza-Vodă şi literalmente ta­t în două. II Greva de la Poştă. — Greva de la poştă şi telegraf continue To­tuşi unele servicii au fost organi­zate de autorităţi. Astfel eri telegramele au fost dis­tribuite de sergenţi de oraş, iar 30 de soldaţi, conduşi de agenţi de po­liţie, au distribuit corespondenţa. Oficiul gărei a fost deblocat da pachetele îngrămădite şi expediate la destinaţie. Uf» Sâmbătă după’amiază s’a por­nit în toată Muntenia şi s’a întins pâna la Bir­ad o ploae abundentă care a ţinut toată ziua de Dums­­neică şi noaptea­ spre Luni. Ploaia a fost bine făcătoare po­rumbului.­­ Declaraţiunele Comersian­ţi­lor.— Io urnii Intervenţiei Ca­mere­ de Lo­zeri şi Industrie Iaşi, s’a aprobat de către Ministerul de Finanţe prelun­girea cu o lună (1 August 1920) a ter­­merssilar In care comercianţi trebue să depună declaraţiile lor de vărsările e­fectuate în cursul anului 1920. Tot­odată Ministerul a mai aprobat in mod excepţional ca acel care din di­ferite Imiprejurări n’au registre să pre­zinte certificatul Camerei da Comerţ constatator de cifra afacerilor pe 1919. In acest scop pe lângă Camera de Comerţ Iaşi, s’a instituit o comisiune care va delibera asupra cererilor comandan­ţilor. Atragem atenţiunea comercianţilor că­rora Ie trebue ast­fel de certificat, de a prezenta cererile lor cel mai târziu pină la 25 iulie, a c. Secretariatului Casierei de Comerţ pentru ca Comisiunea să aibă timpul necesar pentru facerea cu­venitelor cercetări. Biroul Camerei este deschis de la o­­rele 8—13.­­ Cu trenul de aseară, inspector­i­­ şcolari din localitate, au plecat la Bu­cureşti, pentru a lua parte la o Consfă­tuire, prezidată de ministrul Instrucţie!, clasată. Psgab 'Sal renunţase Ia ori ce urarărire d­ei parchetul, cire consimţire la aceas­tă experienţă stiscţlfică, nu voia im& s‘o considere ca dovada da euip^bisttste. O servitoare, care fus^sa un moment bă­nuită de furt, declară că se supune Ia această experienţă. Erau de faţă mai mulţi medici, procu­­rorul genera­l, prima­ procuror, judecătorii de instrucţie şi toţi procurorii. Experienţa a fost recu­nos­ciă de­­toţi ca reuşită, scr­isoarea nereacţionând la sugestiunea d-l­ui dr. Rad­van că poliţia a descoperit furtul şi dând nici un semn de teamă, fu considerat ca dovatî a da peculptbili­atea ei. raportat caractermu'. Aşa sa explică şi se justifică vechiul dicton. Ştiţi compa­rata cu blândul patruped, de două ori sfint, atât prin fuga în Egipt cât şi prin­­ intrarea triumnfala în temaism în dumi­­nica Floriilor. Aşa se mai, explică o întâmplare '’pe­trecuta acum câţiva ani—relatată de un regretat savant, membru al Invt tutului. Un absol­vent de liceu—secţie matema­tică"-a reuşit să mistifice o sumă de ma­tematicieni din cei, mai cunoscuţi, dându­­se drejun autor de b­aram­a importante, pe care ie copiase numai din publicaţii cum sos­ite şi culmea , chiar din Comptes­­ rendus de l’Acadenaie de Soi­nces, Bătin-­­ du şi astfel joc de anii dintre cei mai distinşi şi mai eminenţi geometri şi a­­nalişt. Ei bine, în care ştinţă, afară da Ma­tematici, ar fi fost c t­u putinţă o înşelă­torie atât de groaseiâ, în starea actuală a bibliografiei ? Matematicienii nu desmint dictonul francez, tot aşa de spiritual ca şi cel medieval. Şi se pare că beşca lui Swift ar fi necesară şi astăzi. Din Lagada VIATA POLITICA larii! chestia Poloneză ii ch­estia colaborărei — Dasîarajille pa cars ia fas pante» In privinta primei thestiuni «§*nii general Rastanu şi ministrul Poloniei iar fn nea de a doua d. Vaida Voevod. — Chestia intervenţiei României, a­­lături de Polonia, contra bolşevi­cilor a fost, din nou, pusă pe tapet. Corespondentul nostru din Capi­tală care a avut prilejul să vadă pe d. general Rîşeana şi să­­ ceară pă­rerea în această privinţa a primit ur­mătorul răspuns —ceea-ce am «declarat şi nu con­siliul de miniştri de duminici, — declar şi acum: nu vom face războiu pentru­ că interesele ţării cer pacea ! Intrebăndu l din nou pe contele Skzrynski, minstrul Poloniei, asupra eventualităţii cooperării româno-polone d-sa mi-a spus textual: — „România n'are de ca să cola­boreio — militariceşte cu noi, deoa­rece vom izbuti, fără ajutorul ni­mănui, să ne rezolvim situaţia“. * Eri dimineaţă corespondentul nostru a avut o scurtă convorbire cu d. Vaida Voevod. Intrebându-l asupra stadiului în care se află tratativele între partidul naţional şi guvern, — fostul prim-ministru mi-a răspuns: —„ Vesmint categoric ori­ce fel de egisperare cu guvernul, fost, mai puţin ca ori­când sun­tem dispuşi sa încercăm noul desamăgiri. Ceea­ ce sa cere tuturor forţelor conştiente ale ţarii este: unirea in vederea luptei contra ilegalităţilor ! ___ Crima din Ţuţora— Comisarul Popp, a descoperit o crimă, găvârâ­tă acum 8 luni. Un anume Vasile Creţu, ameţit de b­utură, povesti că ştie că 4 acum 8 luni Nîcolai Feraru din Ţuţora, omorît pa proprietarul său Gheorghe Curbat, iar cadavrul l-a îngropat la grădină. Comisarul Popp, aflând de această destăinuire, încă în timpul nopţei a mers la faţa locuirii şi de­ pa grele cercetări, a găsit cadavrul ascuns într’o vech­e gaura de latrină. Criminalul a mărturisit faptul, şi a adangat, că a com­­s crima, pentru a o stuipa de fostul său proprietar, pa care era dator să-l întreţie. La ascundarea cadavrului, a fost a­­jutat de Vasila Creţu, care a destăinuit întăi crima. Cercetările continuă. 1. Primim următoarele: Prefectura de Poliţie aduse ede msi­vil mulţumiri, ţinând să recunoască în mod public, patriotismul luminat al ur­­mătorilor domni pensionari, care au răs­puns la cel de inu­l apel, punându-și munca în serviciul Statului, pentru binele obștesc. Alixandrescu Grigore fost Inspector, C. Grigoriu fost Inspector, Neculai loan fost Oficiant, Leon Mihai fost Oficiant, Dimitro­v Ioi Ghe. fost Oficiant, Fotin Ne­­cu­lai fost Obciant, Dimitriu Gh., fost conducător portaî. M D. Dino. Greceanu,­­ministru de lucrări publice, s’a înapoiat aseară în Capitală.­­ Erl s’a serbat hraratl Mănăstirea Cetăţuia. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul, înconjurat de mai mulţi preoţi. Ina­tul Prelat a ţinut o cuvântare, care a mişcat tatre.«g* azistenţS. 10 Eri a avut Ioc înmormântarea ră­măşiţelor pământeşti ala regretatei Eca­­terina Marino, telegrafistâ­n oficiul gărei. ŞR De la Cercul didactic.— Miercuri 14 iulie ora 5 jura, are loc Irevocabil şedinţa săptămânală a Cercului didac­tic, care va fi de astă dată ultima până la toamnă. Cum în această şedinţă vor veni la discuţia chestiuni deosebit­e de importante, între care şi aceea a Statutului de sala­rii, membrii Cercului sunt cu insistenţă rugaţi să participe un număr cât mai mare spre a se putea lua fab­oruri ne­cesare Se vor face şi alte comunicări. — Absolvenţii Consarvatorulfor. —La Conservatorul de muzică şi dscilo­­inatie au absolvit, în anul acesta, ur­mătorii elevi şi eleve. La teorie şi solfegiu: Elevele Stihi G. Aurelia, Martac Ana, Văcăreanu Cecilia, Bulbuc Eugenia, Popovici,­­M. Jana. Elevii : Frimu Constantin, Leibovici Marcel, Cr­afu Ion, Policarp Asbest, Lá­zár Dimitrie. Trompeta.—Darim Vasile. Tromboni.—Policarp Albest. Oboi.—A -Cojoc!r cel Gheorghe. Carb­et.—Baku Alecu. Fu­got-Bârzii lor. Vlo­pucel.—Lu­pu Teodor. Piano clasa dl—ir.i Mezetfl.—Grosu E­­lerica cu d­stincţiune. Piano d-na Burada. — Constantinescu Marcel». Piano clasa d-lui Mihail Ştefănescu E. Valeria. Declamaţia clasa d-lui ManoFu. Gheorghiu­­, Gheorghe, Negâţ Ştefania, Tocat­iu Alexandre. 1 & experienţa de smi©sîIm» ne.—La PsiaîBi de justţie, a avut loc Duminică o experienţă de telepatie şi Sîrgestriae, făcută de d. dr. Radvan. Fusese vorba, de a sa vedea, dacă nu se poate obţine astfel mirturialica noul furt. Ca cercetare a servit o a­facere de, furt

Next