Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)
1920-07-15 / nr. 3963
iOMJOTBCJt.....1 ANUX, XVI-lea ioS^SI7^li I IAS, I fi'BOMA'Ml ----------— m as 1 ! s SÂ8I LUNI ? s , ' ^ ' TOKI LUMI I l ! -v* ADBfiNISiBATA iași.“*- Wt* Mettumfit — L m C © K Ma 3SIÍ® *®’®®iaiS®e®iW®®eeiS*0«glSSW^^WW,fliiWiPWWP^W©,*tWP$#®SWil!Pe|»^i»8P^SMÄSW%3SRe!Ä9S^!|B .wguwiwrüBr» •w^a^^a***4 In somptuosul palat al Casei de Depuneri din Capitală. La ghişeul prrtrind indicaţia „Efecte*, se prezintă un general, foa«rte tînăr — nimic surprinzător astăzi la noi — şi cere funcţionarului sâ*i lombardeze 2oo.goo lei bonuri de-ale împrumutului Unireî. I? — „Aţi adus, d-îe general, şi dovada că aveţi nevoe urgentă de atîţia bani“ ? întreabă funcţionarul. — „Dar da ce ai trebuinţă de asemenea dovadă“ ? riposta generalul. — „Pentru că la actuala stare de restricţie monetară, s’a luat dispoziţie să nu se avanseze pe bonuri de cît sumi foarte mici şi numai pentru trebuinţi reale şi foarte urgente. In orice caz vă previn că, dacă s’ar încuviinţa lombardul, el ar purta asupra unei sumi mult mai mici decât cea pretinsă de diară“. Generalul a protestat cu violenţă şi a taxat cu cuvinte de o vigoare milităreasă actul de înşelăciune de a se refuza astăzi lombardarea, cînd in toate prospectele împrumuturilor s‘a anunţat mereu că pr ctod bonurile vor putea fi lombardate la cerere. Protestarea fu însă zadarnică. Generalul plecă nesatisfăcut. Funcţio»nărul rămăsese neînduplecat. * (Seva mai departe de ghistul pomenit, un mucalit povestea: „Ca o anexă a Conferinţei de la Versailles, unde toţi cei ce au suferit de pe urma râzboiullui au găsit cea mai ideală dreptate, s’a hotărît şi o conferinţă a’ animalelor, pentru ca şi quidrupedele care au pătimit de pe urma crîncenului războiu să şi poată formula revendicările şi să capete şi ei o dreptate totat de idelă ca şi aceia revărsată asupra oamenilor. „Şi în faţa areopagului mondial al bestiilor feline şi al animalelor domestice, au îneput să apară rod pe rînd victimele războiului. A apărut întâi calul: „Am fost cavaleria şi şarja în atacul de front; am fost artileria; am fost teribila cavalerie în urmărie. Cîmpiile de lupta au subt sângele meu. Cel mai mult, abatorii întregi au transformat carnea mea în hrană pentru luptători“. A venit apoi cinele: —„Fidelitatea şi puterea mea de jertfă au a pus o în evidenţă şi de astă dată. Ara fost serviciul sanitar , am împanat câmpiie de lupta pentru a descoperi răniţi; am purtat phii mei vigilenţi în aeroplane; m’iu transforma un animal de trafiţiune ; am dat carnea mea pentru hrană şi grafimea pentru fabricarea explozibilelor“. Veni şi rândul catrulei : —„Făă mine nu s’ar fi cunoscut nici luptele din Trenfin, nici cele din Carpaţi şi nici cele din Balcani. Eu am fost artileria de munte; eu ana fost mitraliera; eu am însemnat aprovizionarea trupelor de froî ! Fără mine Kizboul nu s'ar fi sflrşit şi omenirea n’ar fi avut cu ce se hrăni, căci am însemnat înainte de toate munca câmpului. Şi până şi pe România am salvat-o în prim vara lui 1918 când, golă de animale de către nemţi, am venit eu să înlocuesc animalele de muncă“. Şi tot astfel se perindară animalele, până ce veni rândul şi măgarului întreg*11 areopag animie se simţi parcă jignit de apariţiunea lui şi cu sentimentul cu care areopagul diplomatic omenesc a tratat statele mii, măgarul fu întrebat : — „Dar tu ce pretenţie ai? —„Pretenţia cea mai mare, căci sunt cea mai mare victimă a războiului“. •—„Tu, cea mai mare victimă“ ? —„Da! Fără taine nu s’ar’fi putut purta războiul, căci eu am subscris la toate împrumuturile de război“. * In stradă. Zăduf, nemai pomenit. Asfaltul e o perină moale. Razele solare, mai albe decât albul, se înfing ca nişte ace încălzite la roş. Şi totuşi în mintea obosită şi înpainjinită de căldura do^gorâtoare, resună anecdota mucalitului. Nu ştiu dacă subscriitorii merită calificarea din anecdotă dar ei sunt desigur, în toate ţările, cea mai mare victimă a războiului. Bucureşti 9 Isi?. CHITI SUS SORKOR! DE VACANTA lm mai mire victimă ! •Mt 60 ba&i auatoul JOI 15 Iulie 1920 & t* 1? k v 1 $ â S Su pite©®® te &aKMȚIA D2S FOTLlCiîâîl • 3. BHÂN.STEfiNU — Sf:sv $$»„ liÂrss«î®w ff — SfeceeoiCB&iâ »xctaaivS * puMieitâtes IAR POLITIC COTIDIAN. fl® «WH»? ▼•«M» I ÎL©» O comparaţii plastică luată de la popor. Parlamentul de astăzi e ca strnnsura de vite de primăvară. La Început pînă se cunosc, se bat, se împung. Odată cunoştinţa făcută se linişesc şi trăiesc în pace. Alta. Evrei se dedau la mascaradă de Purim. Creştinii de Sf. Vasile. Boierii, cu ocazia alegerilor. Arta nu este oglinda vieţei, ci este viaţa privită în oglindă. Până să înceapă reparaţia trotuarelor ele au fost pur şi simplu rădicate. Aceasta probabil pentru ca să se învedereze şi mai mult necesitatea reparaţiilor. BLANZY UN LOC DE ÎNSEMNĂRI Swift şi Matematicele In cea mai mişcătoare activă din câte s’au produs vre’odată, marele scriitor englez descrie o ţsra da matematicieni. Starea nenorocită a bietii ţări întrecea orice imaginaţie. Locuitorii înşişi şi mai ales conducătorii, care erau matematicieni din cei mai ditersşi erau înt’un ho l de prins. Preocupaţi mereu de grave probleme matematic, si piditatea lor atinsese culmea. Cădeau în gropi, se loveau de zid ri, nevestele îi îrş*ku cu servitorii, chiar faţă de dînşii. Obsedaţi şi terorizaţi d** gândul că peste nu ştiu câte milioane d ani, pământul va cădea în soare, la masă scăpau lingura din mână, îşi turnau mâncarea pe dîaşii. Nimeni nu puitea dista ceva serios ca aceşti himdntţi ai cifrelor. Dacă cineva ar fi vrut să înceapă o conversase cu un** din ei, trebuia să se adeseze mai întâi suitorului nedespărţit dda spatele stlpinulei, care il avertiza lovindu-l peste ureche cu o beşică nmfată, dn acelea cu care se bat mascaţii caraghios! în timpul tradiţionaliior sărbători ale Crăciunului nostu. in salon, la masă, în parlament, pe catedră, beşica era în funcţie. Şi mai ales pe stradă servitorii întovirăşiau pe stăpânii, lodind i-i mereu cu beşica când pesta urechi, când în cap, ca să nu se izbească d- gardari, si nu dea în gopi, ori s ap ice la dreapta în loc de sloga. Des'gur că SwiN, ca orice satiric a exagerat mu t I ierurile Sl ’prohibi! că genialul scriitor abia știa Ubia lui Pitdgmna. Dar... în orice legendâ, un grăunţe de adevăr. In ultima analiză Mstamatcele se bazează pe câteva noţiuni simple, din care prin vartoda dedoctivă se trag o serie de consecinţe Sărăcia de date prealabile pe care Matematicele le preind, spre a fi aborde cu succes, explră precocitatea stupefiantă a marilor matematicieni: Pascal, Gsmis, Abri. Insă una din consecinţele dureroase, pe care o supără cei ce se dedissivi, ca mai mult ori mai puţin succes, studiului matematicelor, este de natură foarte gravă. Nevoiţi mereu să facă abstracţie, să simplifice dalele, ei cad într’un simplism demn de milă. Devia cu totul puerili sub INFORM » ie atribue d lul Take lonascu următoarea ajșreciara a situafiunei: — „Râu?! de astlzi nu poate fi curmat prin modificări de regulamente. Va trebui »1 sflrșia prin cei ce ar fi tres»unt si începem : un guvern naţional. „Cât despre ţinuta Parlamentului, daca el s'ar arăta ostilui acestei forme de guvern, atunci artreteus prorogat pe timp de un an, iar refacerea şi aşezarea ţârei ar trebui chezişuitâ prin guvernul naţional. ” Imediat după închiderea Parlamentului, d. Take Ionescu va pleca pentru scurt timp în străinătate Nu este exclus ca, în acest caz, interimatul ministerului de externe să fie ţinut de d. Greceanu. Pentru d. M. Negruzzi: Aflăm că in momentul când d-sa inspectează preţurile la piaţă, este precedat de un domn cu geantă care anunţă pe comercianţi să schimbe tăbliţele cu preţuri, ca d. primar să poată vedea respectate preţurile maximale. Din fartul că publicăm ştiri din Bucureşti şi Cernăuţi, cetitorii să nu deducă faptul ca guva de la poştă telegraf şi telefon ar fi încetat Aceste ştiri le avem prin bună-voinţa unor curieri ocazionali cărora corespondenţă noştrii le-au încredinţat manuscrisul. D. N Titalescu pune mari stăruinţe pe lîngă d. T.Ke Ionescu să-i permită a ieşi din guvern petru a fi numit ministru plenipotenţiar la Londra sau Paris. HSţi Guvernul speră că pînâ la 25 iulie va putea trece prin Parlament legea islazurilor, ratificarea tratatelor de pace şi budgetul. „ Ia Liciul Naţional s’au întrunit azi toţi profesorii iosbînţi, şi au procedat la repartizarea orelor, în vederea noului an şcolar. Eri a avut Ioc sfinţirea bisericei din Aroneanu, rectamari. A azistat foarte multă lume. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Nicuiea şi Provani din localitate Şi Prodan din Aroneanu. Solemnitatea a fost urmată da o masă, la care au partipat toţi locţiitorii. I. P. S S. Mitropolitul Pimen, se află de două zile In localitate. Inaitul Prelat va pleca peste câteva zile Ia Govora, pentru o lună de zile. A T ID N f ^§§ Nenorocire.— Aseară, băetul Sepser B'srăh, de 12 ani, vroind să sară dintr’un vagon de tramvai ce mergea spre Copou, și unul ce mergea spre Tg. Ducu, a* fost prins între roatele vagonului No. 4, pe str. Cuza-Vodă şi literalmente tat în două. II Greva de la Poştă. — Greva de la poştă şi telegraf continue Totuşi unele servicii au fost organizate de autorităţi. Astfel eri telegramele au fost distribuite de sergenţi de oraş, iar 30 de soldaţi, conduşi de agenţi de poliţie, au distribuit corespondenţa. Oficiul gărei a fost deblocat da pachetele îngrămădite şi expediate la destinaţie. Uf» Sâmbătă după’amiază s’a pornit în toată Muntenia şi s’a întins pâna la Birad o ploae abundentă care a ţinut toată ziua de Dumsneică şi noaptea spre Luni. Ploaia a fost bine făcătoare porumbului. Declaraţiunele Comersianţilor.— Io urnii Intervenţiei Camere de Lozeri şi Industrie Iaşi, s’a aprobat de către Ministerul de Finanţe prelungirea cu o lună (1 August 1920) a termerssilar In care comercianţi trebue să depună declaraţiile lor de vărsările efectuate în cursul anului 1920. Totodată Ministerul a mai aprobat in mod excepţional ca acel care din diferite Imiprejurări n’au registre să prezinte certificatul Camerei da Comerţ constatator de cifra afacerilor pe 1919. In acest scop pe lângă Camera de Comerţ Iaşi, s’a instituit o comisiune care va delibera asupra cererilor comandanţilor. Atragem atenţiunea comercianţilor cărora Ie trebue astfel de certificat, de a prezenta cererile lor cel mai târziu pină la 25 iulie, a c. Secretariatului Casierei de Comerţ pentru ca Comisiunea să aibă timpul necesar pentru facerea cuvenitelor cercetări. Biroul Camerei este deschis de la orele 8—13. Cu trenul de aseară, inspectori şcolari din localitate, au plecat la Bucureşti, pentru a lua parte la o Consfătuire, prezidată de ministrul Instrucţie!, clasată. Psgab 'Sal renunţase Ia ori ce urarărire dei parchetul, cire consimţire la această experienţă stiscţlfică, nu voia im& s‘o considere ca dovada da euip^bisttste. O servitoare, care fus^sa un moment bănuită de furt, declară că se supune Ia această experienţă. Erau de faţă mai mulţi medici, procurorul general, prima procuror, judecătorii de instrucţie şi toţi procurorii. Experienţa a fost recunosciă detoţi ca reuşită, scrisoarea nereacţionând la sugestiunea d-lui dr. Radvan că poliţia a descoperit furtul şi dând nici un semn de teamă, fu considerat ca dovatî a da peculptbiliatea ei. raportat caractermu'. Aşa sa explică şi se justifică vechiul dicton. Ştiţi comparata cu blândul patruped, de două ori sfint, atât prin fuga în Egipt cât şi prin intrarea triumnfala în temaism în duminica Floriilor. Aşa se mai, explică o întâmplare '’petrecuta acum câţiva ani—relatată de un regretat savant, membru al Invt tutului. Un absolvent de liceu—secţie matematică"-a reuşit să mistifice o sumă de matematicieni din cei, mai cunoscuţi, dânduse drejun autor de barama importante, pe care ie copiase numai din publicaţii cum sosite şi culmea , chiar din Comptes rendus de l’Acadenaie de Soinces, Bătin- du şi astfel joc de anii dintre cei mai distinşi şi mai eminenţi geometri şi analişt. Ei bine, în care ştinţă, afară da Matematici, ar fi fost c tu putinţă o înşelătorie atât de groaseiâ, în starea actuală a bibliografiei ? Matematicienii nu desmint dictonul francez, tot aşa de spiritual ca şi cel medieval. Şi se pare că beşca lui Swift ar fi necesară şi astăzi. Din Lagada VIATA POLITICA larii! chestia Poloneză ii chestia colaborărei — Dasîarajille pa cars ia fas pante» In privinta primei thestiuni «§*nii general Rastanu şi ministrul Poloniei iar fn nea de a doua d. Vaida Voevod. — Chestia intervenţiei României, alături de Polonia, contra bolşevicilor a fost, din nou, pusă pe tapet. Corespondentul nostru din Capitală care a avut prilejul să vadă pe d. general Rîşeana şi să ceară părerea în această privinţa a primit următorul răspuns —ceea-ce am «declarat şi nu consiliul de miniştri de duminici, — declar şi acum: nu vom face războiu pentru că interesele ţării cer pacea ! Intrebăndu l din nou pe contele Skzrynski, minstrul Poloniei, asupra eventualităţii cooperării româno-polone d-sa mi-a spus textual: — „România n'are de ca să colaboreio — militariceşte cu noi, deoarece vom izbuti, fără ajutorul nimănui, să ne rezolvim situaţia“. * Eri dimineaţă corespondentul nostru a avut o scurtă convorbire cu d. Vaida Voevod. Intrebându-l asupra stadiului în care se află tratativele între partidul naţional şi guvern, — fostul prim-ministru mi-a răspuns: —„ Vesmint categoric orice fel de egisperare cu guvernul, fost, mai puţin ca oricând suntem dispuşi sa încercăm noul desamăgiri. Ceea ce sa cere tuturor forţelor conştiente ale ţarii este: unirea in vederea luptei contra ilegalităţilor ! ___ Crima din Ţuţora— Comisarul Popp, a descoperit o crimă, găvârâtă acum 8 luni. Un anume Vasile Creţu, ameţit de butură, povesti că ştie că 4 acum 8 luni Nîcolai Feraru din Ţuţora, omorît pa proprietarul său Gheorghe Curbat, iar cadavrul l-a îngropat la grădină. Comisarul Popp, aflând de această destăinuire, încă în timpul nopţei a mers la faţa locuirii şi de pa grele cercetări, a găsit cadavrul ascuns într’o veche gaura de latrină. Criminalul a mărturisit faptul, şi a adangat, că a coms crima, pentru a o stuipa de fostul său proprietar, pa care era dator să-l întreţie. La ascundarea cadavrului, a fost ajutat de Vasila Creţu, care a destăinuit întăi crima. Cercetările continuă. 1. Primim următoarele: Prefectura de Poliţie aduse ede msivil mulţumiri, ţinând să recunoască în mod public, patriotismul luminat al următorilor domni pensionari, care au răspuns la cel de inul apel, punându-și munca în serviciul Statului, pentru binele obștesc. Alixandrescu Grigore fost Inspector, C. Grigoriu fost Inspector, Neculai loan fost Oficiant, Leon Mihai fost Oficiant, Dimitrov Ioi Ghe. fost Oficiant, Fotin Neculai fost Obciant, Dimitriu Gh., fost conducător portaî. M D. Dino. Greceanu,ministru de lucrări publice, s’a înapoiat aseară în Capitală. Erl s’a serbat hraratl Mănăstirea Cetăţuia. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul, înconjurat de mai mulţi preoţi. Inatul Prelat a ţinut o cuvântare, care a mişcat tatre.«g* azistenţS. 10 Eri a avut Ioc înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ala regretatei Ecaterina Marino, telegrafistân oficiul gărei. ŞR De la Cercul didactic.— Miercuri 14 iulie ora 5 jura, are loc Irevocabil şedinţa săptămânală a Cercului didactic, care va fi de astă dată ultima până la toamnă. Cum în această şedinţă vor veni la discuţia chestiuni deosebite de importante, între care şi aceea a Statutului de salarii, membrii Cercului sunt cu insistenţă rugaţi să participe un număr cât mai mare spre a se putea lua faboruri necesare Se vor face şi alte comunicări. — Absolvenţii Consarvatorulfor. —La Conservatorul de muzică şi dsciloinatie au absolvit, în anul acesta, următorii elevi şi eleve. La teorie şi solfegiu: Elevele Stihi G. Aurelia, Martac Ana, Văcăreanu Cecilia, Bulbuc Eugenia, Popovici,M. Jana. Elevii : Frimu Constantin, Leibovici Marcel, Crafu Ion, Policarp Asbest, Lázár Dimitrie. Trompeta.—Darim Vasile. Tromboni.—Policarp Albest. Oboi.—A -Cojoc!r cel Gheorghe. Carbet.—Baku Alecu. Fugot-Bârzii lor. Vlopucel.—Lupu Teodor. Piano clasa dl—ir.i Mezetfl.—Grosu Elerica cu dstincţiune. Piano d-na Burada. — Constantinescu Marcel». Piano clasa d-lui Mihail Ştefănescu E. Valeria. Declamaţia clasa d-lui ManoFu. Gheorghiu, Gheorghe, Negâţ Ştefania, Tocatiu Alexandre. 1 & experienţa de smi©sîIm» ne.—La PsiaîBi de justţie, a avut loc Duminică o experienţă de telepatie şi Sîrgestriae, făcută de d. dr. Radvan. Fusese vorba, de a sa vedea, dacă nu se poate obţine astfel mirturialica noul furt. Ca cercetare a servit o afacere de, furt