Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-14 / nr. 4039
t BeBHHBttâR9BH^BEKBHnB0HHPS3HRpm ! Comandamentul trupelor de Bat a publicat, dăună și planul de luptă impotriva lucrătorilor. Cu acel prilej, am constatat că brava noastră armată este prevăzută cu tot materialul de războiu, — dela pușca-mitralierâ și tun cu tragere repede, ptnă la tancuri gaze asfixiante şi lichide inflamabile. In vederea războiului ca inamicul extern, Romînia s’a preparat militireşte cîţiva ani şi, pe cîmpul de luptă, n’a putut opune artileriei duşmane, decit piepturile goale ale muncitorilor dela oraş şi dela ţară. Pentru lupta însă cu fraţii noştri, armata s’a preparat perfect In cîteva luni, a elaborat planuri de operaţii şi poate întrebuinţa astăzi, în abundenţă, mijloacele cele mai nouă de atac şi apărare : solide. Highide şi gazoase... Remarcăm totodată că am adoptat, In lupta contra fraţilor, gaze asfixiante şi lichide inflamabile, care ne scandalizaseră atlt de mult — cînd fuseseră întrebuinţate pentru Intăi»şi dată, de către Teutoni, nişte sălbateci cu „Kultur“ şi ca intestinul gros mai lung decit ceilalţi oameni, — după cum a dovedit admirabil d. prof. Găvânescu, Intr’o magistrală conferinţă. Admitem întrebuinţarea aparatelor de artilerie, descrise de Onor. Comandament, nu reprimarea răscoalelor. Sintem entuziasmaţi de belşugul muniţiilor. Avem însă cîteva obiecţii. — Credem că în zadar Comandamentul va face apel la tancuri: ele nu vor putea funcţiona pe străzile prăpăstioase ale Iaşului Domnul General Lupescu riscă să le rupi roţile în gropi. Şi-i păcat de parale . Apoi sîntem alarmaţi de pasagiul din ordonanţa Comandamentului, care vorbeşte despre utilizarea gasurilor şi lichidelor. Cum manifestaţiile turbulente se petrec mai ales în piaţa Unirii şi pe străzile vecine, localnicii din aceste cartiere ar trebui să-şi evacueze casele care sunt expuse asfixiei şi flăcărilor. Restauratori au şi hotărât să comande măşti contra gazurilor şi pompe de incendiu. Suntem informaţi, de pildă, că la Azuga se va servi halba de litre c’o mască prinsă d-r coadă. Sintem informaţi căîmbogăţiţii de râzboiu, furnizori, acisiţi, bancheri,—care locuesc In centru,— au intervenit telegrafic la d. general Averesen, prin d. Tăzlâoanu, cu rugămintea de a se suprima din planul de luptă contra socialiştlor gazurile asfixiante şi lichidele inflamabile.Demii mondenile de asemeni sunt în panică : ele nu vorputea umbla decit cu măşti pe faţă, ceiace le va micşura deverul... Agitaţia acestora ia proporţii, şi avem motive să credem că severitatea autorităţilor va ceda înaintea argumentelor,lor «Armata, care-i a ţării, fiind formată din elementele tuturor claselor sociale, în loc să rămînă neutră în conflictul dintre capital şi muncă, la partea patronilor, împotriva lucrătorilor“. Astfel armata, care-i a ţării, fiind formată din elementele tuturor claselor sociale, In loc să rămînă neutră în conflictul dintre capital şi muncă, ia parcare patronilor, împotriva lucrătorilor, şi ia parte cu o îndirjire feroce. Dacă armata vrea cu orice preţ să intervină în luptele sociale, ar fi natural ca ea,compusă mai ales din munctori, să se aşeze alături de majoritatea contra minorităţii. Oricum însă, atragem atenţia conducătorilorcă agitatorii maselor nu sunt înscrişi în registrele stării civile. Răzvrătitorii poporului sunt: foamea, frigul, umilinţa, teroarea etc. fDintre aceştia anii poartă pinteni. M. Sevastos abonam; m as 8A8B LUNI . rail LUNI ad. iași, ~ * n B rofiî nro.«Mo - - 21 AR POLITIC COTlOî âNDNC II Se prSswas« Sa AGENȚIA DE PUBLICITATE i. brAnisteanu ■ *• — — Sír. QD, WSarsas*** 17 — ** — Concesionară exclusivă a publicități»! — ®J« num Ar vaîtoîw ! Sau» «• CĂTEVA NOTE Ziarul «Democratul» din Cernăuţi scrie cu litere mari, în fruntea paginei, următoarele : «Prin un decret semnat de Rege, se ridică censura din nouile provincii alipite, aşadar şi din Bucovina». După această înştiinţare urmează imediat o jumătate de pagină cenzurată. Majeataia, retrace-ţi semnătura, că te compromit sfetnicii !4* Se spune că generalul Averescu intenţionează să alcătuiască, împreună cu partidul liberal, un guvern de «cooperare». Dacă e vorba de liberali, ar fi mai nemerit să i se zică guvern de «cointeresare».* D. Take Ionescu nu se poate înțelege cu Lloyd George. Din cauza diferenței de valoare, Lloyd George este un simplu englez, în timp ce d. Take Ionescu este un mare european. ÎNSEMNĂRI BRUTALITATE Un fapt nemărgenit de dareros a putut vedea ieri pe strada Caza-Vodi. Clţiva nenorociţi erau transportaţi lotre baionete. O sărmană femes — probabil soţ’e sau soră — s’a apropiat de convoi, vroind să dea nişte alimente anui deţinut. Şi atunci, un soldat din escortă, ’n urma unei scurte somațlanl ficală sub formă de mnimritară, a iebit pe nefericita femee ca p*tu! armei in cap. Era destul să vezi sălbăticia gi indiferența cu care sold tul a lorit, ca aă te convlrgi de ceia ce ma»at»nă bestia umană. Adraltînd dl f m la vroia să facă un act nepermis de reguta rentele militare, va remroaş’e tot şi ori eine că era la raijoc o Intenţione ffreaaci, Izvorită dintr’un sentiment nobil. Şi apoi, e leane de la hipot că o simplă femee din popor n’are de ude să cunoască restriciunile cazone. Aceste sdevireri elementare pot fi la canodota chiar a unui soldat abretizat. E nevoe numai de puţin bun simţ, puţină omenie. Soldatul la chestiona nu şi-ar fi nesocit de loc îndatoririle dacă ar fi găait un alt mijoc ca să oprească contactul dintre un arestat şiun trecător. Nici “n regnament miitar nu poate recomanda: izbiturile sălbatice ca patul armei la cap. Dar brutslitatea In ţara românească este o calitate naţională. In România găseşti astăzi aidoma Instinctele animalice care au caracterizat pe omul cavernelor in noaptea timpurilor! Renoválás 4' * Probleme sanitare — Lipsa lotsluriior de bea. — Autorităţile ar trebui si se osppe mai de aproape. — Ne-am oc*p*t acum Erafe-v% zile—în »'fastă robila—de «fare* san'tară a țărel noa «tre în general $* a lașului la speciei. Am omis Ins* tin fept care este hotărâtor la no’ asupra problemei «•’uitare : tlo«a localurilor de bae. Aceaata ette de ' a-tfrl 5n legături cu linsa aplit’elor. S’au Int'odus la no!mnlt* Inovaţii de care cu «’garantă neam putea lipsi. B II cât mal molt® n’au fost Introdnae cu toate că nennro:lte!e bol’ abft’te ■asupra cetățenilor tf bu'an «8 dfst'ote atenți* coada ăto'î’or asupra acestei l!p*e. Slri’e acestei negligent* s’au |vSaot dla &efs g în tl^psl râjb^Sflnl șî artf »alaiul In Moldo», rbldentile de tifos exsntematlC: $1 reisUlte molime an secerat că satele de ml! atât'prin populaț's civili rât șl cea ml’Itarl. Acum nici nu ne an părăsit, ba dimpotrivă mal vârtos se vestesc. Pentru orașul Iași, acum sopra populat, centru de tec're pentru călătorii d'n Basarabia, tac de «Uitare pentru cel din Bn'ovina—«ont nnm»l dom băl. Inel In'-lnte de războia ele ersu Insuficiente. Normal’tatea timpulnl ne deoparte— era pe care o parte — majoritatea—din populat’e o păstra şl continuă a’o păatre e bă*ltuH—le făceau atunci aproape atf dl nte. Indoleţii conducători nu tac sl silească, oferind gratuitatea pnpulaţlel de li marginea oraşolnl să se bllaccă od dl pa săptămâni erau bocuroşl de treeea cetăţenilor şi o mirean. Admin’atraţ’ile comena’e da care in ultima vreme a avut parte laşul n’an putut aă-l îngrijească cu nim’ca. Şi multe se poteau face. • Ca same relativ mici, pe la periferie. In fiecare cartier, trebuesc dedite localuri in care populaţia săracă să se spele. Câte an agent sanitar sa colinde locuinţele controlând cetăţenii iar cei »nespălaţi“ să fie pedepsiţi adică rspălaţi“ ca forţă. Cerşetorii, vagabonzii sâ fie duşi cu poliţia la boc, and• n’ar strica ca an bărbier sa le tundă nărui de pe ran şi să le radă bărbire — păduri’ pline cu pâdw'hl, agenți contaminatori al t’foului și altor boli. Automobil sanitare, ca InstalatU pentru b'e, tribut să colinde satele în care nu s’or fi putut d dl câte o boe — pentru ca să-l mal deprindă pe țăranul nostru ca spălatul. Groasa pe care n are el pentru bolt ar depărea odată ca obiceiului spălatului de două ori in viaţă . (la naştere şi moarte). Nu departe de noi, In Bulgaria, aceste deridrnte au fit tnfărtuite iar rezultatul a fost tmbucurător nu numai pertm populaţie rt $. pentru stat. Un ponor sănătos munceşte mal bine şi mal ca snor Iar focosul erie mal mare pentru vistieria statalui.m Pe lângă ce’e două băi comunata e»re exists a*om Ia Iaș’, »dmln’«trat’a locală n’ar «trl-« d'că ar p'ri-a sm»naj» foc»tnl b*e” „O’ana*Jf«i atr. Mrcropn- He| Hart acum nu complectă p|rlshr*. A'ttiafefc prefnr? fixate de romină peitrn fr»q ’ert»fea b»'i face tmroa'blf acc'sn! pnpnladel «ar»ce. Sn*. fa bl'Ie m»l corate. Intrarea unui om ma' „snbtire* nu se poate face. Costul mnel bill se urcă la «nm* d» 15 fel, l»r joi fi bala popularl la 5 fel. Ori ce-am zice groar.» ponnlatli nentrn bălît eate fntmicâtva joatificată. t'At de'pe planurile noratre, pentru înflnț*rea d* nn|| s| multe băi, ele rămân d*ocamdată pe hârtie. Cine st’e, fntr’un * viitor ne care-l prevedem foarte îndepărtat, de se vor înfăptui. P ntrn moment n’ar atrnca dacă d Negrozzi, ar reduce p*rtul la jumStat- pentru atd*«ntl sl elevi. In bogătițH de rrrbori si «amsarii an bae acasă, astfel ri nn freqcentează bals comunei — șl daci nu auntem îndrăzneți, «m cere o generală r dacera a coi« total. 0 complectare justă Primim următoarele rânduri cărora le facem Joc cu plăcere: Stimate D-le Director Știinda-vă un tot delaps păstrător al note’or juste din articolele publicate fn »I ral D«, îmi veţi permite a vă sdreta cât*va ref ex’l »supra articolului .apărut Sâmbătă relativ la împlinirea a 10 ani de exltență a Băncei Mo’doa. M’a m’r»t foarte mo’t că autorul acetui articol, vorbind de road Ie adnae de această m*t*tcț’e, s’a mfrg'n’t ■ adae prinos I de tande numai D lor Dire tor! Wa httl și Din»rmann, d'sconald râ'd cu totul acea pleiadă de funcționar’, care aduce toată pot*rea de mancă pentru prosperitatea Inat’trţlri. Este In on't stabil c* meritai mare se cuvine In’tUtorltar şi cond citorilor, dar nu e mal naţia adevărat, că o iniţbt’vă şi o conducere, poate d* ni mal atunci roade bane, când elementele care coalucrează sunt Ia Ină’ţime. Ş când e vorba de locul de franţare a ştiut să şi-’ câştige Banca Moldova printre Insttuţiile f’nmciare d’n întreaga ţară, fs!an partea lor de merit şi funcţionarii acelei bănci, care de multe or! deşi cu o retribuţtane modestă, au fort Insă in totdeauna conştienţi,de m’sionea lor, lucrând pentru prosperitatea Instituţiei. Aşa că-mi îndeplinesc o datorie sfântă relevând acest fapt, căci dacă nu am ajuns focă la o repartiţie egală a beneficiilor acestorInstituţii, cel puţin ciad se vorbeşte de importanţe şi roadele aduse de ele, să nu se desconsidera elemental faaeţiomăresc, care dacă nu rate e!enaertul cel mal Irmportant, dar merităn tot cae.nl ai stea alături de conducători. Mulţumind«, vă, vă rog a primi as’gurera cora'darat’unei mele. Un funcţionar . Exproprierea în Botoşani. — Conpsiunea emtrală de expropriere a jud. Botoşani a inceput In ziua de 4 Octombrie judecarea apelărilor pentru fixarea preţurilor. Din 40 apeluri sorocite pînă ieri, nu s’a judecat decit tipul, din cauza neprezentarei Centralei Obştiilor şi din necomprctarea procedurei cu această instituţie care cum se ştie pentru ce — este aşa de puţin grăbită de a s© termina exproprierea. Apelul care s’a judecat privea fixarea preţului pentru moşia Coaciugeni, proprietatea d-lui Enacovici. Comisiunea în majoritate, compusă din consilierul Patron, preşedinte, Leon Ghica, delegatul proprietarilor, consilierul agricol Ciulei, delegatul obştiilor, a trecut peste decretul lege şi a fixat preţul de 1600 lei hectarul teren de cultură. Delegatul sătenilor a făcut părere deosebită, admiţând norma din proectul Mihalache care după cum se ştie, prevedea ca maximum de preţ de 20 ori impozitul foneiar din recensemîntul din 1910 şi s’a pronunţat pentru un preţ de 600 lei de beata?. INfORMATIOINI In cercurile politice din Capitală se Vorbeşte că d. general Averescu lucrea in adevăr la pregătirea unei noui colaborări. Formula va fi: „salvarea ordinei“. In această nouă colaborare vor intra partidul liberal, partidul naţional din Ardeal partidul uniunei din Bucovina şi partidul ţărănist din Basarabia. Preşedintele comisianei parlamentare de anchetă, d. P. Dragomirescu, relevă prin confratele „Lumea” o ştire telegrifică apărută în ziarul rostin privitor la neîncrederea pe care populaţia basarabeană ar nutri-o faţă de comisiunea prezidată de profesorul şi politicianul leşan. D. Dragomirescu arată că o atare neîncredne nu există şi că antetrog face ca toată amploarea. In acelaş timp însă d-sa crede ce merit a free pe maliţiosul la adresa »Oorilel‘ şi a vorbi de lipsa oricărui sentiment de dragoste pentru ţară". »dnsment al neamului* şi alfa bombosti risme răsuflate. Ilustrat profesor şi politician leşon ar fi putut înţelege că o Informaţiune primită pe cale telegrafică nu este uşor controlabilă şi că redaţia nu poate cunoaşte întâmplările din ultimul moment pe care corespondenţi din alte oraşe le colectează şi ni le transmit. O telegramă sosită îşi are rostul de a fi înserată imediat şi redacţia nu poate fi făcută răspunzătoare de părţile eronate. Faptul că încrederea populaţiei basambene in comisia de anstă ar fi desăvârşită, ne face plăcere. Iar in ce priveşte grafloz căţre ce ni le adresează d. Dragomirevcu, le lăsăm întregi în ansamblul bagajului intelectual şi patriotic ni marelui profesor şi politician leşan. Indispus de prezenţa fiilor ex-regelui Constantin la Curtea Regală, d. Naum, noul ministru dl Qecleî, nu-şi va prezintă Suveranului scrisorile de acreditare de cât după plecarea principilor greci. 1)§1 La administraţia comunală s’a primit o ofertă pentru transformarea radicală a Palatului comunal. Referatul cu privire la această propunere îl face de Mihai Borcea, ajutor de primar. b) Consiliul facultăţei de medicină, seva Întruni în careul săptămânei viitoare, pentru a recomanda titulari, la catedrele vacante la această facultate. ij§ In ultima consfătuire ce a avut loc la ministerul comunicaţiilor, s’a hotărlt ca linia Cernâuţi-Paşcani să treacă la regiunea c.f. r. din Bucovina, iar linia Mărăşeşti- Buzeu la regiunea din Iaşi. La această consfătuire, d. Miclescu, subdirectorul regiunei din Iaşi, a cerut să se despartă trenul de Iaşi, de cel de Cernăuţi, aşa ca întreaga garnitură a trenului accelerat, să poată deservi pe călători din Iaşi spre Bucureşti. Măsura aceasta, dacă s’ar realiza, ar aduce de necontestat posibilitatea de a se putea călători omeneşte de la Iaşi la Bucureşti. D. D. Stere, a sosit azi în localitate. „ Descentralizarea la C. F. R. va suferi o ştirbire. Astfel se anunţă că pe ziua de 15 Otombrie se va face subordonarea direcţiilor regionale la direcţia generală din BuciursştL Babanilava dela Sulta- Ini Paşcani! — Privi’m la redacţie o intâmn'nare a d-lui stadent în Mădîcină M. Pînă, fost intern al SoHa’n’ui Paşcanii, relativ la debandada care domneşte la acel spital. Spitalul Paşcanii ar fi transformat tntr’un „«anatom aproape perso''*l“ al d lui dr. Posa. Tratamentul şi îngiiirea bolnavilor lasă foarte mult de dorit. D. Dr. Pofta ar fi prigonit pe intendenţii cinstiţi, care nu făceau avantagii nimănui, şi ar fi protejat intendenţi „care îşi lucrau viaţa oamenii şi cu mîncarea spitaluîuî, traf’eind alimentele fipîtalului, ca şi pe «ele date de americani (»,ahar, orez, unt) — din care nu s’a dat nici odată bolnavilor, — precum şi lemnele Spitalului. Dela Spitalul Pageanu a fost înlăturată o moaşă pricepută, conştiinciosilă, care se ocupa numai de slujba ei de gardiană, — şi în locul ei a fost adusă o gardiană „care infectează pe toate femeile, făcându-le să iasă din spital mai bolnave decît intraseră“. Această gardiană ar furniza însă cliente şi alimente eftine d-lui medic primar şi ar specula, în mod nepermis, pe bolnavi. Prima de ademeni ar specula bolnavii şi ar deturna medicamentele spitalului, precum şi cele donate de Americani (!) Faţă de aceste grave acuzaţii, Epitropia Sf. Spiridon trebuie să ia măsuri. Serbarea oficială pentru inagurarea parcului Sportiv va avea loc negreşit în după amiaza zilei de Duminică 17 Octomb. crt. D. Eugen Petit, Prefect de poliţie, a luat dispoziţia, ca formarea tabloului statistic al alegătorilor din Iaşi, cerut de comisiunea parlamentară pentru reforma electorală, să înceapă de îndată. gjj) La "ministerul de industrie, s’a luat dispoziţia, de a nu se mai elibera nici un permis de import şi export, decât acele ca ni vor dovedi înscrierea firmei, a calitaţei şi plata patentei la zi, pentru comerţul ce exercită. ^ Toate instituţiile au liber acces îa tribune în ziua serbării inagurării Parcului Sponiv (Duminică 17 Obtomb. crt) Pentru bilete publicul are a se adresa comitetului organizator la comandamentul Brigadei 28 In^nt. (Cazarma Reg. 53 Infant.) . Din Bucureşti aş vestista că din iniţistiv« Cssel „Marmoros ” şi Blink*, se va întemeia curând o nou societate de coq■trocţitni, cu un capital de mai multe milioane. JL D. Tabum, subcombat la Tg. Frumos, a fost revocat din acest posta m