Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)

1920-10-14 / nr. 4039

t­ BeBHHBttâR9BH^BEKBHnB0HHP­S3HRpm ! Comandamentul trupelor de Bat a publicat, dăună și pla­nul de luptă impotriva lucră­torilor. Cu acel prilej, am consta­tat că brava noastră armată este prevăzută cu tot mate­rialul de războiu, — dela pușca-mitralierâ și tun cu tragere repede, ptnă la tancuri gaze asfixiante şi lichide in­flamabile. In vederea războiului ca inamicul extern, Romînia s’a preparat militireşte cîţi­va ani şi, pe cîmpul de luptă, n’a putut opune artileriei duş­mane, decit piepturile goale ale muncitorilor dela oraş şi dela ţară. Pentru lupta însă cu fraţii noştri, armata s’a preparat perfect In cîte­va luni, a e­­laborat planuri de operaţii şi poate întrebuinţa astă­zi, în abundenţă, mijloacele cele mai nouă de atac şi apărare : so­lide. Highide şi gazoase... Remarcăm totodată că am adoptat, In lupta contra fra­ţilor, gaze asfixiante şi lichide inflamabile, care ne scandali­zaseră atlt de mult — cînd fuseseră întrebuinţate pentru In­tăi»şi dată, de către Teutoni, nişte sălbateci cu „Kultur“ şi ca intestinul gros mai lung decit ceilalţi oameni, — după cum a dovedit admirabil d. prof. Găvânescu, Intr’o magis­trală conferinţă. Admitem întrebuinţarea a­­paratelor de artilerie, descrise de Onor. Comandament, nu reprimarea răscoalelor. Sin­tem­ entuziasmaţi de belşugul muniţiilor. Avem însă cîte­va obiecţii. — Credem că în za­dar Comandamentul va face apel la tancuri: ele nu vor putea funcţiona pe străzile pră­păstioase ale Iaşului Domnul General Lupescu riscă să le rupi roţile în gropi. Şi-i pă­cat de parale­ . Apoi sîntem alarmaţi de pasagiul din ordonanţa Co­mandamentului, care vorbeşte despre utilizarea gasurilor şi lichidelor. Cum manifestaţiile turbulente se petrec mai ales în piaţa Unirii şi pe străzile vecine, localnicii din aceste cartiere ar trebui să-şi eva­cueze casele care sunt expuse asfixiei şi flăcărilor.­ Restau­ratori au şi hotărât să comande măşti contra gazurilor şi pom­pe de incendiu. Suntem­ in­forma­ţi, de pildă, că la Azuga se va servi halba de lit­re c’o mască prinsă d-r coadă. Sin­tem­ informaţi că­­îmbogă­ţiţii de râzboiu, furnizori, acisiţi, bancheri,—care locuesc In centru,— au intervenit te­legrafic la d. general Ave­resen, prin d. Tăzlâoanu, cu rugămintea de a se suprima din planul de luptă contra so­cial­iştlor gazurile asfixiante şi lichidele inflamabile.Demii mondenile de asemeni sunt în panică : ele nu vor­­putea um­bla decit cu măşti pe faţă, ceiace le va micşura deverul... Agitaţia acestora ia proporţii, şi avem motive să credem că severitatea autorităţi­lor va ceda înaintea argumentelor,lor «Armata, care-i a ţării, fiind formată din elementele tuturor claselor socia­le, în loc să rămînă neutră în conflic­tul dintre capital şi muncă, la partea patronilor, împotriva lucrătorilor“. Astfel armata, care-i a ţării, fiind formată din elemen­tele tuturor claselor sociale, In loc să rămînă neutră în conflictul dintre capital şi­ muncă, ia par­car­e patronilor, împotriva lucrătorilor,­­ şi ia parte cu o îndirjire feroce. Dacă armata vrea cu orice preţ să intervină în luptele sociale, ar fi natural ca ea,­­compusă mai ales din munc­tori, să se aşeze alături de majoritate­a contra minorităţii. Oricum însă, atragem aten­ţia conducătorilor­­că agita­torii maselor nu sunt înscrişi în registrele stării civile. Răz­vrătitorii poporului sunt: foa­mea, frigul, umilinţa, teroa­rea etc. fDintre aceştia anii poartă pinteni. M. Sevastos abonam; m as 8A8B LUNI . rail LUNI ad. iași, ~ * n B rofiî nro.«Mo - - 21 AR POLITIC COTlOî âNDNC II Se prSswas« Sa AGENȚIA DE PUBLICITATE i. brAnisteanu ■ *• — — Sír. QD, WSarsas*** 17 — ** — Concesionară exclusivă a publicități»! — ®J« num Ar va­îtoîw ! Sau» «• CĂTE­VA NOTE Ziarul «Democratul» din Cernăuţi scrie cu litere mari, în fruntea pagi­­nei, următoarele : «Prin un decret semnat de Rege, se ridică censura din nouile provincii a­­lipite, aşa­dar şi din Bucovina». După această înştiinţare urmează imediat o jumătate de pagină cenzu­rată. Majeataia, retrace-ţi semnătura, că te compromit sfetnicii !4* Se spune că generalul Averescu in­­tenţionează să alcătuiască, împreună cu partidul liberal, un guvern de «cooperare». Dacă e vorba de liberali, ar fi mai nemerit să i se zică guvern de «coin­teresare».* D. Take Ionescu nu se poate înțe­lege cu Lloyd George. Din cauza diferenței de valoare, Lloyd George este un simplu englez, în timp ce d. Take Ionescu este un mare european. ÎNSEMNĂRI BRUTALITATE Un fapt nemărgenit de dare­­ros a putut vedea ieri pe strada Caza-Vodi. Clţiva nenorociţi erau transportaţi lotre baionete. O sărmană femes — probabil soţ’e sau soră — s’a apropiat de con­voi, vroind să dea nişte alimente anui deţinut. Şi atunci, un soldat din escortă, ’n urma unei scurte somațlanl ficală sub formă de mnimritară, a iebit pe nefericita femee ca p*tu! armei in cap. Era destul să vezi sălbăticia gi indiferența cu care sold tul a lorit, ca aă te convlrgi de ceia ce m­a»at»nă bestia umană. Adraltînd dl f m la vroia să facă un act nepermis de regu­ta rentele militare, va remroaş’e tot şi ori eine că era la raijoc o Intenţione ffreaaci, Izvorită dintr’un sentiment nobil. Şi apoi, e leane de la hipo­t că o simplă femee din popor n’are de u­de să cunoască restri­ciunile ca­zone. Aceste sdevireri elementare pot fi la cano­d­ota chiar a unui soldat abretizat. E nevoe numai de puţin bun simţ, puţină ome­nie. Soldatul la chestiona nu şi-ar fi neso­cit de loc îndato­ririle dacă ar fi găait un alt mijoc ca să oprească contactul dintre un arestat şi­­un trecător. Nici “­n regn­ament mii­tar nu poate recomanda: izbiturile săl­batice ca patul armei la cap. Dar brutslitatea In ţara româ­­nească este o calitate naţională. In România găseşti astăzi aido­ma Instinctele animalice care au caracterizat pe omul cavernelor in noaptea timpurilor! Renoválás 4' * Probleme sanitare — Lipsa lotsluriior de bea. — Autorităţile ar trebui si se osppe mai de aproape. — Ne-am oc*p*t acum Erafe-v% zile—în »'fastă robila—de «fa­re* san'tară a țărel noa «tre în general $* a lașului la speciei. Am omis Ins* tin fept care este hotărâtor la no’ asupra proble­mei «•’uitare : tlo«a localurilor de bae. Aceaata ette de ' a-tfrl 5n legături cu linsa aplit’elor. S’au Int'odus la no!­mnlt* In­ovaţii de care cu «’garantă ne­­­am putea lipsi. B II cât mal molt® n’au fost Introdnae cu toa­te că nennro:lte!e bol’ abft’te ■asupra cetățenilor tf bu'an «8 dfst'ote atenți* coada ăto'î’or asupra acestei l!p*e. Slri’e acestei negligent* s’au |vSaot dla &efs g în tl^psl râjb^Sflnl șî a­rtf »alaiul In Moldo», rbldentile de tifos exsntematlC: $1 reisUlte molime an secerat că satele de ml! atât'prin populaț's civili rât șl cea ml’Itarl. Acum nici nu ne an părăsit, ba dimpotrivă mal vârtos se vestesc. Pentru orașul Iași, acum so­pra populat, centru de t­ec're pentru călătorii d'n Basarabia, tac de «Uitare pentru cel din Bn'ovina—«ont nnm»l dom­ băl. Inel In'-lnte de războia ele ersu Insuficiente. Normal’tatea timpulnl ne deo­parte— era pe care o parte — majoritatea—din populat’e o păs­tra şl continuă a’o păatre e bă*l­­tuH—le făceau atunci aproape atf dl­ nte. Indole­ţii conducători nu tac sl silească, oferind gratuitatea pn­­pulaţlel de li marginea oraşolnl să se bllaccă od dl pa săptă­mâni erau bocuroşl de tree­ea cetăţenilor şi o mirean. Admi­­n’atraţ’ile comena’e da care in ultima vreme a avut parte laşul n’an putut aă-l îngrijească cu nim’ca. Şi multe se poteau face. • Ca same relativ mici, pe la periferie. In fiecare cartier, tre­­buesc dedite localuri in care populaţia săracă să se spele. Câte an agent sanitar sa co­linde locuinţele controlând ce­tăţenii iar cei »nespălaţi“ să fie pedepsiţi adică rspălaţi“ ca forţă. Cerşetorii, vagabonzii sâ fie duşi cu poliţia la boc, and• n’ar strica ca an bărbier sa le tundă nărui de pe ran şi să le radă b­ărbire — păduri’ pline cu pâdw'hl, agenți contaminatori al t’fo­ului și altor boli. Automo­bil sanitare, ca InstalatU pen­tru b'e, tribut să colinde sa­tele în care nu s’or fi putut d dl câte o boe — pentru ca să-l mal deprindă pe țăranul nostru ca spălatul. Groasa pe care n are el pen­tru bolt ar depărea odată ca obiceiului spălatului de două ori in viaţă . (la naştere şi moarte). Nu departe de noi, In Bul­garia, aceste derid­rnte au f­it tnfărtuite iar rezultatul a fost tmbucurător nu numai pertm populaţie rt $. pentru stat. Un ponor sănătos munceşte mal bine şi mal ca snor Iar focosul erie mal mare pentru vistieria statalui.m Pe lângă ce’e două băi co­­munata e»re exists a*­om Ia Iaș’, »dmln’«trat’a locală n’ar «trl-« d'că ar p'ri-a sm»naj» foc»tnl b*e” „O’ana*­­Jf«i atr. Mrcropn- He| Hart acum nu complectă p|­­rlshr*. A'ttiafefc prefnr? fixate de romină pei­trn fr»q ’ert»fea b»'i face tmroa'blf acc'sn! pn­­pnlad­el «ar»ce. Sn*. fa bl'Ie m»l corate. Intrarea unui om ma' „snbtire* nu se poate face. Cos­tul mnel bill se urcă la «nm* d» 15 fel, l»r joi fi bala popularl la 5 fel. Ori ce-am zice groar.» ponnla­­tl­i nentrn bălît eate fntmicât­va joatificată. t'At de'p­e planurile noratre, pentru înflnț*rea d* nn|| s| mul­te băi, ele rămân d*ocamdată pe hârtie. Cine st’e, fntr’un * vii­tor ne care-l prevedem foarte îndepărtat, de se vor înfăptui. P ntrn moment n’ar atrnca dacă d Negrozzi, ar reduce p*rtul la jumStat- pentru at­d*«ntl sl elevi. In­ bogătițH de rrrbori si «amsa­­rii an bae acasă, astfel ri nn freqcentează bals comunei — șl daci nu auntem îndrăzneți, «m cere o generală r dacera a coi« total. 0 complectare justă Primim următoarele rânduri cărora le facem Joc cu plăcere: Stimate D-le Director Știinda-vă un tot delaps păs­trător al note’or juste din arti­colele publicate fn »I ral D«, îmi veţi permite a vă sdreta cât*­va ref ex’l »supra articolului .apărut Sâmbătă relativ la împlinirea a 10 ani de exltență a Băncei Mo’do­­a. M’a m’r»t foarte mo’t că au­torul acetui articol, vorbind de road Ie adnae de această m­*t*­­tcț’e, s’a mfrg'n’t ■ ada­e pri­nos I de tande numai D lor Di­re tor! Wa httl și Din»rmann, d'sconald râ­'d cu totul acea pleiadă de funcționar’, care a­­duce toată pot*rea de mancă pentru prosperitatea Inat’trţlri. Este In on't stabil c* meritai mare se cuvine In’tUtorltar şi cond citorilor, dar nu e mal na­ţia adevărat, că o iniţbt’vă şi o conducere, poate d* ni mal a­­tunci roade bane, când elemen­­tele care coalucrează sunt Ia Ină’ţime. Ş când e vorba de locul de franţa­re a ştiut să şi-’ câştige Banca Moldova printre Insttu­­ţiile f’nmciare d’n întreaga ţară, fs!­an partea lor de merit şi funcţionarii acelei bănci, care de multe or! deşi cu o retribuţtane modestă, au fort Insă in totdea­una conştienţi,de m’sionea lor, lucrând pentru prosperitatea In­­stituţiei. Aşa că-mi îndeplinesc o da­torie sfântă relevând acest fapt, căci dacă nu am ajuns focă la o repartiţie egală a beneficiilor acestor­­Instituţii, cel puţin ciad se vorbeşte de importanţe şi roadele aduse de ele, să nu se desconsidera elemental faaeţio­măresc, care dacă nu rate e!e­­naertul cel mal Irmportan­t, dar merită­­n tot cae.nl ai stea ală­turi de conducători. Mulţumind«, vă, vă rog a primi as’gurer­a cora'darat’unei mele. Un funcţionar . Exproprierea în Boto­şani. — Conpsiunea emtrală de expropriere a jud. Boto­şani a inceput In ziua de 4 Octombrie judecarea apelări­lor pentru fixarea preţurilor. Din 40 apeluri sorocite pînă ieri, nu s’a judecat decit ti­­pul, din cauza neprezentarei Centralei Obştiilor şi din ne­­comp­rctarea procedurei cu această instituţie care c­um se ştie pentru ce — este aşa de puţin grăbită de a s© ter­mina exproprierea. Apelul care s’a judecat pri­vea fixarea preţului pentru moşia Coaciugeni, proprieta­tea d-lui Enacovici. Comisi­u­­nea în majoritate, compusă din consilierul Patron, preşe­dinte, Leon Ghica, delegatul proprietarilor, consilierul a­­gricol Ciulei, delegatul obştii­­lor, a trecut peste decretul lege şi a fixat preţul de 1600 lei hectarul teren de cultură. Delegatul sătenilor a făcut părere deosebită, admiţând nor­ma din proectul Mihalache care după cum se ştie, prevedea ca maximum de preţ de 20 ori impozitul foneiar din re­­censemîntul din 1910 şi s’a pronunţat pentru un preţ de 600 lei de beata?. IN­fORMATIOINI In cercurile politice din Capitală se Vorbeşte că d. general Averescu lucrea­­ in adevăr la pregă­tirea unei noui colaborări. Formula va fi: „salvarea ordinei“. In această nouă colaborare vor intr­a parti­dul liberal, partidul naţional din Ardeal partidul u­­niunei din Bucovina şi partidul ţărănist din Basarabia.­ ­ Preşedintele comisianei par­lamentare de anchetă, d. P. Dragomirescu, relevă prin con­fratele „Lumea” o ştire telegri­fică apărută în ziarul rostin privitor la neîncrederea pe care populaţia basarabeană ar nu­tri-o faţă de co­misi­une­a prezi­dată de profesorul şi politicia­nul leşan. D. Dragom­irescu arată că o atare neîncredne nu există şi că an­tetr­og face ca toată am­ploarea. In acelaş timp însă d-sa crede ce merit a free pe maliţiosul la adresa »Oorilel‘ şi a vorbi de lipsa oricărui sentiment de dragoste pentru ţară". »dnsment al neamului* şi alfa bomb­osti risme răsuflate. Ilustrat­ profesor şi politician leşon ar fi putut înţelege că o Informaţiune primită pe cale telegrafică nu este uşor contro­labilă şi că reda­ţia nu poate cunoaşte întâmplările din ulti­mul moment pe care corespon­denţi­ din alte oraşe le colec­tează şi ni le transmit. O te­legramă sosită îşi are rostul de a fi înserată imediat şi redacţia nu poate fi făcută răspunzătoare de părţile eronate. Faptul că încrederea popula­ţiei ba­sam­bene in comisia de an­s­tă ar fi desăvârşită, ne face plăcere. Iar in ce priveşte grafloz căţre ce ni le­ adresează d. Dragomirevcu, le lăsăm în­tregi în ansamblul bagajului in­telectual şi patriotic ni marelui profesor şi politician leşan.­­ Indispus de prezenţa fiilor ex-regelui Constantin la Curtea Regală, d. Naum, noul ministru dl Q­ecleî, nu-şi va prezintă Suveranului scrisorile de acre­ditare de cât după plecarea prin­cipilor greci. 1)§1 La administraţia comu­nală s’a primit o ofertă pen­tru transformarea radicală a Palatului comunal. Referatul cu privire la a­­ceastă propunere îl face de Mihai Borcea, ajutor de pri­mar. b) Consiliul facultăţei de medicină, se­­va Întruni în careul săptămânei viitoare, pentru a recomanda titulari, la catedrele vacante la acea­­stă facultate. ij§­ In ultima consfătuire ce a avut loc la ministerul co­municaţiilor, s’a hotărlt ca li­nia Cernâuţi-Paşcani să trea­că la regiunea c.f. r. din Bu­­covina, iar linia Mărăşeşti- Buzeu la regiunea din Iaşi. La această consfătuire, d. Miclescu, subdirectorul regi­unei din Iaşi, a cerut să se despartă trenul de Iaşi, de cel de Cernăuţi, aşa ca în­treaga garnitură a trenului accelerat, să poată deservi pe călători din Iaşi spre Bucu­reşti. Măsura aceasta, dacă s’ar realiza, ar aduce de necontes­tat posibilitatea de a se putea călători omeneşte de la Iaşi la Bucureşti. D. D. Stere, a sosit azi în localitate. „ Descentralizarea la C. F. R. va suferi o ştirbire. Astfel se anunţă că pe ziua de 15 O­tombrie se va face subordonarea direcţiilor regio­nale la direcţia generală din BuciursştL Babanilava dela Sulta- Ini Paşcani! — Privi’m la re­dacţie o intâmn'nare a d-lui sta­dent în Mădîcină M. Pînă, fost intern al SoHa’n’ui Paş­canii, relativ la debandada care domneşte la acel spital. Spitalul Paşcanii ar fi trans­format tntr’un „«anatom a­­proape perso''*l“ al d lui dr. Posa. Tratamentul şi îng­iii­­rea bolnavilor lasă foarte mult de dorit. D. Dr. Pofta ar fi prigonit pe intendenţii cinstiţi, care nu făceau avant­agii nimănui, şi ar fi protejat intendenţi „care îşi lucrau via­ţa oa­menii şi cu mîncarea spitalu­­îuî, traf’eind alimentele fipîta­­lului, ca şi pe «ele date de a­­mericani (»,ahar, orez, unt) — din care nu s’a dat nici odată bolnavilor, — precum şi lemnele Spitalului. Dela Spitalul Pageanu a fost înlăturată o moaşă pri­cepută, conştiinciosilă, care se ocupa numai de slujba ei de gardiană, — şi în locul ei a fost adusă o gardiană „care infectează pe toate femeile, făcându-le să iasă din spital mai bolnave decît intraseră“. Această gardiană ar furniza însă cliente şi alimente efti­­ne d-lui medic primar şi ar specula, în mod nepermis, pe bolnavi. Prima de ademeni ar spe­cula bolnavii şi ar deturna me­dicamentele spitalului, precum şi cele donate de Americani (!) Faţă de aceste grave acuzaţii, Epitropia Sf. Spiridon trebuie să ia măsuri. Serbarea oficială pen­tru inagurarea parcului Spor­tiv va avea loc negreşit în după amiaza zilei de Dumi­nică 17 Octomb. crt. D. Eugen Petit, Prefect de poliţie, a luat dispoziţia, ca formarea tabloului statis­tic al alegătorilor din Iaşi, cerut de comisiunea parla­mentară pentru reforma e­­lectorală, să înceapă de în­dată. gjj) La "ministerul de in­dustrie, s’a luat dispoziţia, de a nu se mai elibera nici un permis de import şi ex­port, de­cât acele ca ni vor dovedi înscrierea firmei, a ca­­litaţei şi plata patentei la zi, pentru comerţul ce exercită. ^ Toate instituţiile au li­ber acces îa tribune în ziua serbării inagurării Parcului Sponiv (Duminică 17 Obtomb. crt) Pentru bilete publicul are a se adresa comitetului or­ganizator la comandamentul Brigadei 28 In^nt. (Cazar­ma Reg. 53 Infant.) . Din Bucureşti aş vestista că din iniţistiv« Cssel „Marmo­­ros ” şi Blink*, se va întemeia curând o no­u­ societate de coq­­■trocţitni, cu un capital de mai multe milioane. JL D. T­abu­m­, subcomb­at la Tg. Frumos, a fost revocat din acest posta­ m

Next