Opinia, decembrie 1920 (Anul 16, nr. 4077-4102)

1920-12-08 / nr. 4083

* 5. Nici o îndoială că înainte chiar de a se începe discuţia la mesagiu, colaborarea din­tre actuala formaţiune ui - pisterialâ şi partidul naţional ardelenesc va fi fapt înde­plinit. Lucrurile sunt defini­tiv aranjate— dovada inter­viewte­i din „Dimineaţa“ de ieri, îndeplinirea formalită­ţilor nu contează şi, în orice caz, ea poate fi o chestie de ceasuri, cel mult de o zi două. Un "guvern de concentrare este un fapt în afară de orice discuţiune. * Aşa fiind lucrurile se cu­vine şi subliniem o mare greşală făptuită, în această direcţie de guvernul şi parti­dul d-lui general Averescu, şi­­a cărei reparaţiune are loc ăstă­rî. Punând mai presus de ma­rile şi gravele probleme la ordinea zilei, preocupările de ordin electoral şi de partid, d. general Averescu a în­cercat, secundat de d-nii O­­ctavian Ghiga ’şi Tăzlâbhin, desfiinţarea partidului naţio­nal ardelenesc. Că a fost o greşală nu­ se poate tăgădui dovadă cele ce se pun astă­zi la cale. Lăsând problemele reorgani­zărei Romîniei pe planul al doilea şi îndreptîndu-şi a­­tenţia în direcţia luptei din Ardeal, d. îAverescu a făcut să se irosească forţe în za­dar şi a păgubit ast­fel in­teresele statului. Căci să nu va uite cu ce mijloace şi cu ce amploare s’a dat lupta de peste munţi. S’a imobilizat o sumă de forţe utile şi înşi­şi ministrul de interne s’a pus în fruntea trupelor de atac. Rezultatul a fost nemulţumitor pentru guvern dar n’a folosit un ni­mic intereselor adevărate şi bine înţelese ale ţarei. • Dar lupta aceasta n’a fost numai o irosire de forţe. Ba a avut şi un caracter perfect imoral. S’a încercat, într’a­­devăr, distrugerea partidului naţional, de cătră un guvern romînesc, secundat de d-nii Goga şi Tăzlăoanu. Era un ce imoral în aceas­­tă întreprindere. Partidul na­­ţional ardelenesc ’ făcuse do­vada vredniciei lui întru ro­mânism prin luptele de de­cenii duse sub oblănduirea streină.. Atunci reuşise să a­­dune în jurul său pe întreg romînismul de peste munţi, şi, tare pe încrederea popo­rului, a dus lupte a cere întru afirmaţiunea drepturi­lor romînismului.­­ Mai ttrziu, cînd unirea mult dorită s’a produs, ace­­laş partid, prin oamenii săi în frunte cu d. Vaida, făcu­se dovada vredniciei sale în­tru diriguire. Cu acest stat de serviciu partidul naţional avea or cînd drept la consideraţiunea unui guvern romînesc şi nici de cum să se vază atacat în în­­să­şi esenţa organizaţiei sale. » Totuş faptul s’a produs, cu nesocotirea tuturor crite­riilor în ordinea moralei po­­litice. * Astă-si se renunţă la gre­­şala de odinioară. Partidul naţional este chemat a da contribuţia aa la definitiva închegare a aşezărei de na’i ne a Rom’niei mărita* Convingerea noastră adu­că este că noua politică ce o inaugurează d. general Ave­rescu esta cu mult superioa­ră celei de acum şi că inte­resul general ae va ra simţi în bine de forţele unita ale unui guvern da concentrare, mai cu seamă ei prin noile elemente se fixează şi un pro­gram de viaţa de ordine, pe bază de democraţie şi nu pe bază de violentări, dictaturi şi nesocotirea legilor. CBlSerifi Cli particpi national ■■— Repararea unei vari grasatii. — m­n­ MJXut XViMea^c. &M­­­abonamkSte VM AH! SÄBB LHN! * MUST i i § ! &DMINISTMȚIA . 8**1) —. «Is, ftfffirs®»«» Itt m­irau ka.­.mo IN LOC DI TYSSMNA1S1 PENTRU COPII. In minunat parc de la Erbi­­ceni, multe din cele mai fre­­moase veri ale adolescentei mele le am trăit. Răsboiul însă a venit să tulbure $1 liniştea pro­fundă a aleelor şi tămuita nudă lazului a străjuit de armura înco­voiată a trestiilor: un eh 'Imens de bă­ră­ci, joase şi avlnd drept podea pământul umed şi pe a­­locuri încă necurăţat de ierburi, s'a ridicat într-o zi dând adăpost câtorva sute de orfani,­­adunaţi acolo din regiuni!# distruse de prăpăd. Neîndestulător hrăniţi, bieţii copilaşi cerşeau la curtea arendaşului an boţ­­de brânză sau o bucată “de mămăligă. In­firmeria «orfelinatului“ era mai mizerabilă decât un grajd, şi până astăzi nu i-a rămas neînţe­leasă măsura direcţiunii de a lisa desbrăcaţi, numai în cămaşă, pe acei dintre copii, cari aveau ne­norocul să “se îmbolnăvească, umblând şi bălăcinduse prin glod desculţi, cu obraji­ îmbujo­­raţi de febră, fără a bănui câtuşi de puţin bunele Intenţiunî ale­­represen­­tantei unei Instituţiuni ide rari­tate pentru copil, la această ru­brică exprimate ca o protestare împotriva articolului „Cruciada Copiilor“, am vie în minte ima­ginea »orfelinatul 1“ din Erbiceu! de câte ori m­­ai aminteşte o­­pera mai mult sau mai puţin o­­ficială pentru salvarea tinerelor generaţiunî.­­ O neîncredem­, ’a­­proape barbară, mă­­stăpâneşte, că la noi în special există un sistem paralîzator al oricăror I­­nîţîative şi că mai curând "sau mai târziu din toate încercările pornite cu dragoste şi avânt nu se alege nimic. Am avut atâtea pilde, că nu ni se poate lua în nume de rău­ atunci când "semnalăm primejdia şi când ne mărturisim slăbiciu­nea. De la război încoace au trecut aproape trei ani. Uliţele gem de orfelini, mizeria dom­neşte prin m­aha­late ^începuturile siloase nu înseamă nimic, după c­e bunăvoinţa câtorva este *î­­m­flS nu vrea ca ţara întreagă să sa pătrundă de adevărul spuselor noastre şi să lucrez* cu râvnă. Până când însă , această mi­li­une nu i se va înfăptui, din cauza mentalităţii str­ipte a ce­lor cari huzuresc de prea mult bine şi ai căror copii dorm în puf şi ciripesc poliglotic cu gu­vernantele, pericolul se asistă ca o generaţie înceagă de prunci să apună. Cercetaţi registrele stării ci­vile. 6. Spira iö baai asmteü «?*« 3* O t :i T * ö CO riß* A S|. Câni sa va seri* Istoria Tea­trului românesc, cu siguranţă că primai decenta al eecotului aostru va figur* ca «per» de a­­pof eu pe care l’a* atras îo des­­vetare 9! creare de aaaambla artiştii aoştri. Multă vreme va rămâne vie la minţile noastre i­­maginea întregului sirag de re­­prezentaţiimi perfecte oferite de «alii organizatori ce e’au ivit a­­tanci —Grigorlă şi Davila. Da­torită acestor doi artişti excep­ţional dotat­­ea an spirit larg, Organisator, ara avut perioada glorieană de care vorbesc mai sus şi pe care dia «»fericire am văsut’o apunând. Căci «dată cu dispariţia napilor, a venit şi I­­nevitabilu! naufragiu. .Epavele* —dacă'mi e îngăduită expresia— au cercat să păstreze, fatra-ch­ Ic-a fost ca ontintă tradiţia şefului dispărut ! Şi în locul trupei Iul Ce*ti. Grigori* au apărat **■­­meroase trape, mici aia însă la înălţimea totul*! Acelat lucru s’a întâmplat şi ca gloriosul ancembru „Davils*. Cel mai mare dintre pensio­narii trupei — Ian M&nd­swi când a văzut că singurul care-i putea impune nu mai e la post, i-a preluat locul. Şi după enorma obstacole a reuşit să trjghibace na tot, unde el personal mun­cind fără seamăn şi poată men­ţine, dacă nu toată amploarea dar cel puţin nivelul artistic ur­mat ani întregi. O nenorocire stupidă a vrut însă ca marele artist să fie silit să ieie toiagul pribegirei. Crea­torul neîntrecut al lui Grîngoire a ajuns să-şi trăiască felul şi să umble din oraş în oraş nu ca de obiceiu la sfârşitul ci la în­ceputul stagiunii. Datorită acestei întâmplări îl avem pentru câteva zlie pe Ma­­nolescu şi devotaţii săi în mijlo­cul nostru. Când­­mă gândesc , cu câte obstacole are de luptat omul acesta nu ştia dacă aa trebue si mă opresc o clipă şi emisa Bmitti­* să admir şi orna!, ae numai ar­tistul neobişnuit de talentat. Căci e dia cale afară de nedrept ca un artist aşa de mare, care ae zguduie ea crta sa atât de pro­fund şi ae rlapeleşte eefietete ca fu­matd altal îa teri la ael, să fie totuşi aşa de vitregit de soartă. Păţita »»âagăere ’ce-i putem da este calda şi prietenească primire ce i-aai făcut-o — atât I ii cât şi cetei sale, dia chiar prima seară. Greutăţi şi întâmplări nepre­­văzute au făcut ca seria să în­­ceapă cu...ultima reprezentaţie — cu puternica dramă a lui Aag, Strindberg .Tatăl*. Mult, grozav de mult trebue să fi suferit geniala! scandinav până a ajuns la mirogynia a­­ceastă crudă, pe care nimeni al­tul până la el a’a redatto cu a*­tâta putere. Ia Iacrarci aceasta nu femeile — nevasta, soacra și doica lui Adolf sast acelea pe care Strindberg­ul Ie prezintă în­­tr’o lumină așa de antipatică d­­e „fanet**, ca atare, obida a­­ceasta ne înlăturaMI­ care dacă aa distruge complect și rapid, apoi minează — de multe­ ori aistema­­tic, sfertul cel mai aobit.’cel mai pur către acel ixt­ular visat de spiritele mari. E drept, nota e forţată, şi chiar dacă ai admite că sunt u­­neie exemplare care cam aduc cu Laur*, dar din fericire numă­rul lor au precumpăneşte, căci altfel homo sapiens..., ar fi în­­tr’adevăr homo alai­lfima* cum vrea Richet cu orie* preţ să'l denumească. Aceasta îa ce pri­veşte ideologia. Ca fadl*rS piesa este de ua dramatism şi cu o acţiune extraordinare. Picat că actul 111 e prea în­cărcat cu efecte ultra­ violente, pe alocuri chiar melodramatice, (ci monologul liric al lui Adolf, după ce îi c’a aplicat cămaşa de for­ţă) dar mărimea probleme pase de aater te face să free­ peste aceste defecte. Ul­utiri din străinătate anunfi ca din cauza scă­derii preţurilor, expertul mărfurilor este aproape im­posibil. In Statele­ Unite, în special, din pricina valutei si pentru ei nu se acorda nici un credit, negustorii a­­m­ericani se înneaca în pro­pria lor grăsime. II II jRHl BfittSi­Ul ItP. IfFBl — In legătură cu știrea publicată de un ziar, referitor la crima din str. Carol, lucrurile stau astfel: Parchetul şi siguranţa lo­­cală, în urma publicaţiilor ziarelor din Capitală că a­­cale s’a descoperit un furt de bijuterii in valoare de 100.000 lei, au intervenit la autorităţile din Bucureşti să cerceteze dacă printre biju­teriile găsite nu se află şi bijuterii din cele furate la Adela Cogălniceanu, şi care sunt descrise într-un tablou comunicat mai­­de mult sigu­ranţei generale. Până acum autorităţile de Capitală nau dat nici un răspuns, probabil din cauză că la mijloc au fost două zile sărbătoare. Nu este exclus însă ca descoperirea furtului din Ca­­pitală să aibă oare­care le­gătură cu crima din str. Goroi. Până acum însă nu se poate face nici o afirmare precisă, in această privinţă. W. D. K­. Cantacuzino, dele­gatei norm I. Sonferinţa pă­­rei, soseşte Duminică In Ba­uupi icote probablUtefile, ci m va latra în guvern ca mi­nistru al sindtditH­abilef, P 4 Ci «terna cu petrol au foat încărcate la Nicolina pen • tru gara. Iaşi. 1 vagon pentru tramvai, celelalta vor fi distribuite în •reţ şi judeţ. Pănă în 10 «iii, dele­gaţii comunei, va sosi cu 6 vagoane cu zahăr din Ripiceni, care au fost aprobate de mi­nisterul refacere! şi vor fi distribuite populaţiunei. Ş­t naveta comunei pleacă, astăzi la Băceşti sa aducă SO vagoane cu lemne. H) După sosirea d-lui pri­mar in localitate, d. colonel Nădejde va pleca la Huşi şi Kişinâu sft târguiască grîu pentru comună. ijgf Se crede că d. primar M. Negruţi, va sosi mîine în localitate. fi Au fost proclamaţi, cu de­plin suces, doctori în medicină ai Facultăţii de Iaşi: d-rale E­­lena Arghiropol, Lucia Serebrino şi d-nii H. Apter, S. Akerman, A. Keller. * Urăm ■ nouilor medici o fru­moasă carieră, călăuziţi de dra­gostea acelora cărora vor avea si le aline suferinţele. & Irl din cauza abundenţei de ruble Lewow, ea a scăzut la 24 bani rubla. Azi fiind cumpărători s’au ur­cat la 28 bani. Rubla Romanov se menţine la 63 bani. De la 1 Decembrie fabri­­cele de ciocolata din ţară au ur­cat pentru a doua oară preţurile de 5 lei kg.­­ @ Astăzi a sosit o navete cu 26 vagoane cu lemne pen­tru depozitele comunei cară­­er­a distribuite populaţiei. ¥ luvarnuiul de watliîrar« lia­tlenpbsX EI« Uvoreit «Hm faptul pm car« l­«m «nunţii dia prima «I ciad *M o vi« fia die« cațluaa cbaiHui­s sl «num« , ccriața partidului PRtl«ap| «■ noul |«««nn si st afirm«« um erasram cu adartrat damacratic sl ca ml si cupriadi naanftm rar® ni creatitau o cbaalfl« d« cinstita e­­plicirc­a «castul program. Partidul mppmruiul sl actual« fermatiuna pu­­rarncamanftatS sa VncumatV fn«S a mills acmetei cmrinfa fScuti exclusiv la latereaui ««narai «I ti­­rml. Aa uraaa urnauaj va tracul Incit «5 c«d«a«, fiind Mi Vn f«rau actuatSsi cu c«ae«»tia da «etici, gu­­»«fBWn Bwmmm®iS nu inel «sta & psiibHI. IHraRMATIVH! , V VIATA POLITICA Lupii contra ! d-lui Tăzlăoanu Atacuri«« Spoc«l.­­ Culm fl p«rre»i»». — Situa)!« politici, — Un somuRleit Multe apar nelămurite In ce privau slh^tta ln mmm a d-lul T&ilâoanu, Cone­­lul d-sale forţai şi menirea Inga­­vem na somt­lufe de tăi o ve­rigă din lantul taelor dt n»U- feles In ce priveste coml Tă»' lâoatp. Acsm te produet e nenă Companie, Ka «de dusă de i#o­­ca și pa elm dt aste-ta elarul d­ial Or. N. PUlneua adut* următoarele învinuiri i-Ud Tăz­lăoanu s »Acuma tâUva zile am pas prin .Booca* d-lal Tă»lăoanu întrebarea daţi td-a petre««* tele trelmd­­ie »Ue ale tetet­­diaiul eâu forţat la feri sau la Parit. întrebarea noadrâ a fost mo­­tivată de următorul fani: In timpul otelul eemediu, la biroul 'din Perl» a «upMţrit bagajelor cu trenul Simpion cu fed adune tete «ofere 'însoţite de. e »dresă prin «are se cerea înrămarea lorun vagenal de bagaje pentru Macurești, ea fiind bagajul prionel al ministrului remân Oetavlao Tăelămw. Acest enorm bagaj fiind sse­­pezt enteritățiîor franst**, s’a ctredat imediat dusă xtlnteM indsdrtef şl comerțului st arlă sau nu le Perit. Sie oftat că d. mtalâoam nW nu fum» la Pads, dir în schimb s’e comtamt că oțele xne «ofere cuprindeau udH xle df -mede sl d* ’io» mmrfinând­­onel ennetemie firme dn ealeu Wtorld st «ar* avea ca pri­mi legături vlsfbHi eu d 77*­­idaanu, nemirul de import. AdaMMite fretmee dup* ateaiii anchdâ, au refuzat e­­pedierea cuferelor la ehsstlant ea bagaj la trenul Simplon. Dacă sânt în guvern persoa­ne c­are vor să aibă «onfirme­­rea oficială a awdal Mst spec­tacol în «are s'a dăt untiefrsl indadrlei şl comrţului In drM­­aătete, n’aa di at eă ««ară detellt ItgapM române ăia P*rt*‘ * Tot în îegături o* situa­­ţia politică oficiosul ţărănist publică următoărele : «Se ''#rpe$t« de câtva timp d tot »«i Inzistent, de »colab­erere* şi g* dan nume de persesne din opoziţie care ar intra in noul guvern. Suntem întrebaţi de prieteni, ca şi de adversari, ce e adevărat. Partidul ţărănesc făcând parte din Federaţia demoeratiei-natio­­nal sociale şi din opoziţia naţio­nali, va urma hotărârile comi­tetului acesteia, care însă nu s’a găsit în situaţia de a discute o asemanea chestie. Din parte­ ne suntem convinşi că nici n'ar putea fi vorba de alt­ceva de ât de o cencentrare democrată care să rezerve repede radical şi pe baza unul program precis în senzuî cei mai demo­­crat, problemele care frământă ţara şi nie’ de cum de combinaţii personale gau d* partid, care »I atenueze caracterul înaintat al reformelor, în felul vechilor »acor­duri* dintre vechile partide. După cât credem, numai ace*i superior interes al țării ar putea fi luat în considerare,­­ dacă țara va cere-o". MERCUR, * DE OBUERS 1020 * H UM « 1 O X I M Orta®,* Sa «ffiNTIA DE PUBUCITATS !. BRAnISTEANU -* mr&at, MMzmm 17 - ^ QlEmetecneri extsiusSvI * pEEbleMIteî -■*? *g*a^­M»ia3gggiai-h­twp)­ $»'• S8«*WWP.T««lB8» * l©8# * Cum a jucat d. Manolescu ro­lul lui Adolf, nu se poate ca­racteriza prin adjeetive. Căci n’a fost joc a fost viaţa cea mai intensă, cea mai zdrum­inător rea­lă ceia ce ne-a dat. Acei care ştiu simţi nu vor uita nici-odată impresia covârşitoare imprimată da geniul Ion Manolescu. Cine l’a văzut pe Qringuri» şi nu‘I are azi—dupî un deceniu, viu şi pu­ternic în faţa ochilor ? Mai Intens şl mult mal «gu­­duitor rămâne impregnat ch'pu! nefericitului Adolf trăit de d. Manolescu. lfteaţionat mă feresc să vor­besc de ceilalţi, deşi «nil ca rf-na Almaján şi d-ra Manolu au avut momente minunate. Erau toţi f. b’ne, cât nu era Adolf pe scenă. Când apare soarele nu mai­ vezi stelele şi, cînd cântă privighetoa­rea nu mai asculţi pa ceilalţi cântăreţi ai pădurii. # Impresia de susambia, arăta că un ^och!­aacuţlt a sărut­at nivelat totul înainte de a prezen­ta publicului opera întreagă. Nu mă pot transpună în­­psihologia artiştilor, dar cred cl ovaţiunile întreg#! sili au arătat cât au fost înţăleşi şi apreciaţi. Preaîmţeam de aseară că în­­dispoziţia «are cat» voalass gla­sul d-lui Manolescu, va fi o se­rioasă pîedică pentru grea! rol din „Moartea chilă“ anunţată la matineu! de Duminică. Cu toate acestea am fost în« durerat văzând că ’ e vorba de ceva mai serios Căci acest pa­chet de nervi, nu cedează cu u­­na-două.Şi am plecat cu gândul că până joî e restabilit şi tot ve­dem »Moartea civilă“. Seara s’a jucat ,/Wporth­ul". Farsă, comedie, dacă voiţi şi una şi alta sau dacă voiţi nici alta nici alta. Indiferent. Un artist dotat d­e o volubilita­te şi­ gesticulaţie extraordinare, vorbesc de d. la Provicco, a spus multe şi mărunte (la ’limba po­pulară se zice : şi a făcut voie u­­rât) toată seara. Dar cum Ie a spus şi subliniat toate aceste ni­micuri în aceasta cred că este fără rival in ţară la noi. Bine iaţele« că a fost ş! excalent se­condat fără note discordante— dec! şi efect de amambu- Dunâ zguduirea cu »Tatăl* wthpoft!tnlm a venit la vreme. A mal nivelat puţin zguduirile produse de vălmăşagul atmosfe­re! mohorâte a lui Strindberg. Păcat că d. lancovescu nefiind deprins încă d*n rezonanța sălii, s’au pierdut fraze din minunat redatul »fflit* d’n actul I. Sala arhiplină la ambele seri. labran­tisviui

Next