Opinia, decembrie 1920 (Anul 16, nr. 4077-4102)
1920-12-08 / nr. 4083
* 5. Nici o îndoială că înainte chiar de a se începe discuţia la mesagiu, colaborarea dintre actuala formaţiune ui - pisterialâ şi partidul naţional ardelenesc va fi fapt îndeplinit. Lucrurile sunt definitiv aranjate— dovada interviewtei din „Dimineaţa“ de ieri, îndeplinirea formalităţilor nu contează şi, în orice caz, ea poate fi o chestie de ceasuri, cel mult de o zi două. Un "guvern de concentrare este un fapt în afară de orice discuţiune. * Aşa fiind lucrurile se cuvine şi subliniem o mare greşală făptuită, în această direcţie de guvernul şi partidul d-lui general Averescu, şia cărei reparaţiune are loc ăstărî. Punând mai presus de marile şi gravele probleme la ordinea zilei, preocupările de ordin electoral şi de partid, d. general Averescu a încercat, secundat de d-nii Octavian Ghiga ’şi Tăzlâbhin, desfiinţarea partidului naţional ardelenesc. Că a fost o greşală nu se poate tăgădui dovadă cele ce se pun astăzi la cale. Lăsând problemele reorganizărei Romîniei pe planul al doilea şi îndreptîndu-şi atenţia în direcţia luptei din Ardeal, d. îAverescu a făcut să se irosească forţe în zadar şi a păgubit astfel interesele statului. Căci să nu va uite cu ce mijloace şi cu ce amploare s’a dat lupta de peste munţi. S’a imobilizat o sumă de forţe utile şi înşişi ministrul de interne s’a pus în fruntea trupelor de atac. Rezultatul a fost nemulţumitor pentru guvern dar n’a folosit un nimic intereselor adevărate şi bine înţelese ale ţarei. • Dar lupta aceasta n’a fost numai o irosire de forţe. Ba a avut şi un caracter perfect imoral. S’a încercat, într’adevăr, distrugerea partidului naţional, de cătră un guvern romînesc, secundat de d-nii Goga şi Tăzlăoanu. Era un ce imoral în această întreprindere. Partidul naţional ardelenesc ’ făcuse dovada vredniciei lui întru românism prin luptele de decenii duse sub oblănduirea streină.. Atunci reuşise să adune în jurul său pe întreg romînismul de peste munţi, şi, tare pe încrederea poporului, a dus lupte a cere întru afirmaţiunea drepturilor romînismului. Mai ttrziu, cînd unirea mult dorită s’a produs, acelaş partid, prin oamenii săi în frunte cu d. Vaida, făcuse dovada vredniciei sale întru diriguire. Cu acest stat de serviciu partidul naţional avea or cînd drept la consideraţiunea unui guvern romînesc şi nici de cum să se vază atacat în însăşi esenţa organizaţiei sale. » Totuş faptul s’a produs, cu nesocotirea tuturor criteriilor în ordinea moralei politice. * Astă-si se renunţă la greşala de odinioară. Partidul naţional este chemat a da contribuţia aa la definitiva închegare a aşezărei de na’i ne a Rom’niei mărita* Convingerea noastră aducă este că noua politică ce o inaugurează d. general Averescu esta cu mult superioară celei de acum şi că interesul general ae va ra simţi în bine de forţele unita ale unui guvern da concentrare, mai cu seamă ei prin noile elemente se fixează şi un program de viaţa de ordine, pe bază de democraţie şi nu pe bază de violentări, dictaturi şi nesocotirea legilor. CBlSerifi Cli particpi national ■■— Repararea unei vari grasatii. — mn MJXut XViMea^c. &MabonamkSte VM AH! SÄBB LHN! * MUST i i § ! &DMINISTMȚIA . 8**1) —. «Is, ftfffirs®»«» Itt mirau ka..mo IN LOC DI TYSSMNA1S1 PENTRU COPII. In minunat parc de la Erbiceni, multe din cele mai fremoase veri ale adolescentei mele le am trăit. Răsboiul însă a venit să tulbure $1 liniştea profundă a aleelor şi tămuita nudă lazului a străjuit de armura încovoiată a trestiilor: un eh 'Imens de bărăci, joase şi avlnd drept podea pământul umed şi pe alocuri încă necurăţat de ierburi, s'a ridicat într-o zi dând adăpost câtorva sute de orfani,adunaţi acolo din regiuni!# distruse de prăpăd. Neîndestulător hrăniţi, bieţii copilaşi cerşeau la curtea arendaşului an boţde brânză sau o bucată “de mămăligă. Infirmeria «orfelinatului“ era mai mizerabilă decât un grajd, şi până astăzi nu i-a rămas neînţeleasă măsura direcţiunii de a lisa desbrăcaţi, numai în cămaşă, pe acei dintre copii, cari aveau nenorocul să “se îmbolnăvească, umblând şi bălăcinduse prin glod desculţi, cu obraji îmbujoraţi de febră, fără a bănui câtuşi de puţin bunele Intenţiunî alerepresentantei unei Instituţiuni ide raritate pentru copil, la această rubrică exprimate ca o protestare împotriva articolului „Cruciada Copiilor“, am vie în minte imaginea »orfelinatul 1“ din Erbiceu! de câte ori mai aminteşte opera mai mult sau mai puţin oficială pentru salvarea tinerelor generaţiunî. O neîncredem, ’aproape barbară, măstăpâneşte, că la noi în special există un sistem paralîzator al oricăror Inîţîative şi că mai curând "sau mai târziu din toate încercările pornite cu dragoste şi avânt nu se alege nimic. Am avut atâtea pilde, că nu ni se poate lua în nume de rău atunci când "semnalăm primejdia şi când ne mărturisim slăbiciunea. De la război încoace au trecut aproape trei ani. Uliţele gem de orfelini, mizeria domneşte prin mahalate ^începuturile siloase nu înseamă nimic, după ce bunăvoinţa câtorva este *îmflS nu vrea ca ţara întreagă să sa pătrundă de adevărul spuselor noastre şi să lucrez* cu râvnă. Până când însă , această miliune nu i se va înfăptui, din cauza mentalităţii stripte a celor cari huzuresc de prea mult bine şi ai căror copii dorm în puf şi ciripesc poliglotic cu guvernantele, pericolul se asistă ca o generaţie înceagă de prunci să apună. Cercetaţi registrele stării civile. 6. Spira iö baai asmteü «?*« 3* O t :i T * ö CO riß* A S|. Câni sa va seri* Istoria Teatrului românesc, cu siguranţă că primai decenta al eecotului aostru va figur* ca «per» de apof eu pe care l’a* atras îo desvetare 9! creare de aaaambla artiştii aoştri. Multă vreme va rămâne vie la minţile noastre imaginea întregului sirag de reprezentaţiimi perfecte oferite de «alii organizatori ce e’au ivit atanci —Grigorlă şi Davila. Datorită acestor doi artişti excepţional dotatea an spirit larg, Organisator, ara avut perioada glorieană de care vorbesc mai sus şi pe care dia «»fericire am văsut’o apunând. Căci «dată cu dispariţia napilor, a venit şi Inevitabilu! naufragiu. .Epavele* —dacă'mi e îngăduită expresia— au cercat să păstreze, fatra-ch Ic-a fost ca ontintă tradiţia şefului dispărut ! Şi în locul trupei Iul Ce*ti. Grigori* au apărat **■meroase trape, mici aia însă la înălţimea totul*! Acelat lucru s’a întâmplat şi ca gloriosul ancembru „Davils*. Cel mai mare dintre pensionarii trupei — Ian M&ndswi când a văzut că singurul care-i putea impune nu mai e la post, i-a preluat locul. Şi după enorma obstacole a reuşit să trjghibace na tot, unde el personal muncind fără seamăn şi poată menţine, dacă nu toată amploarea dar cel puţin nivelul artistic urmat ani întregi. O nenorocire stupidă a vrut însă ca marele artist să fie silit să ieie toiagul pribegirei. Creatorul neîntrecut al lui Grîngoire a ajuns să-şi trăiască felul şi să umble din oraş în oraş nu ca de obiceiu la sfârşitul ci la începutul stagiunii. Datorită acestei întâmplări îl avem pentru câteva zlie pe Manolescu şi devotaţii săi în mijlocul nostru. Cândmă gândesc , cu câte obstacole are de luptat omul acesta nu ştia dacă aa trebue si mă opresc o clipă şi emisa Bmitti* să admir şi orna!, ae numai artistul neobişnuit de talentat. Căci e dia cale afară de nedrept ca un artist aşa de mare, care ae zguduie ea crta sa atât de profund şi ae rlapeleşte eefietete ca fumatd altal îa teri la ael, să fie totuşi aşa de vitregit de soartă. Păţita »»âagăere ’ce-i putem da este calda şi prietenească primire ce i-aai făcut-o — atât I ii cât şi cetei sale, dia chiar prima seară. Greutăţi şi întâmplări neprevăzute au făcut ca seria să înceapă cu...ultima reprezentaţie — cu puternica dramă a lui Aag, Strindberg .Tatăl*. Mult, grozav de mult trebue să fi suferit geniala! scandinav până a ajuns la mirogynia această crudă, pe care nimeni altul până la el a’a redatto cu a*tâta putere. Ia Iacrarci aceasta nu femeile — nevasta, soacra și doica lui Adolf sast acelea pe care Strindbergul Ie prezintă într’o lumină așa de antipatică de „fanet**, ca atare, obida aceasta ne înlăturaMI care dacă aa distruge complect și rapid, apoi minează — de multe ori aistematic, sfertul cel mai aobit.’cel mai pur către acel ixtular visat de spiritele mari. E drept, nota e forţată, şi chiar dacă ai admite că sunt uneie exemplare care cam aduc cu Laur*, dar din fericire numărul lor au precumpăneşte, căci altfel homo sapiens..., ar fi într’adevăr homo alailfima* cum vrea Richet cu orie* preţ să'l denumească. Aceasta îa ce priveşte ideologia. Ca fadl*rS piesa este de ua dramatism şi cu o acţiune extraordinare. Picat că actul 111 e prea încărcat cu efecte ultra violente, pe alocuri chiar melodramatice, (ci monologul liric al lui Adolf, după ce îi c’a aplicat cămaşa de forţă) dar mărimea probleme pase de aater te face să free peste aceste defecte. Ulutiri din străinătate anunfi ca din cauza scăderii preţurilor, expertul mărfurilor este aproape imposibil. In Statele Unite, în special, din pricina valutei si pentru ei nu se acorda nici un credit, negustorii americani se înneaca în propria lor grăsime. II II jRHl BfittSiUl ItP. IfFBl — In legătură cu știrea publicată de un ziar, referitor la crima din str. Carol, lucrurile stau astfel: Parchetul şi siguranţa locală, în urma publicaţiilor ziarelor din Capitală că acale s’a descoperit un furt de bijuterii in valoare de 100.000 lei, au intervenit la autorităţile din Bucureşti să cerceteze dacă printre bijuteriile găsite nu se află şi bijuterii din cele furate la Adela Cogălniceanu, şi care sunt descrise într-un tablou comunicat maide mult siguranţei generale. Până acum autorităţile de Capitală nau dat nici un răspuns, probabil din cauză că la mijloc au fost două zile sărbătoare. Nu este exclus însă ca descoperirea furtului din Capitală să aibă oarecare legătură cu crima din str. Goroi. Până acum însă nu se poate face nici o afirmare precisă, in această privinţă. W. D. K. Cantacuzino, delegatei norm I. Sonferinţa părei, soseşte Duminică In Bauupi icote probablUtefile, ci m va latra în guvern ca ministru al sindtditHabilef, P 4 Ci «terna cu petrol au foat încărcate la Nicolina pen • tru gara. Iaşi. 1 vagon pentru tramvai, celelalta vor fi distribuite în •reţ şi judeţ. Pănă în 10 «iii, delegaţii comunei, va sosi cu 6 vagoane cu zahăr din Ripiceni, care au fost aprobate de ministerul refacere! şi vor fi distribuite populaţiunei. Şt naveta comunei pleacă, astăzi la Băceşti sa aducă SO vagoane cu lemne. H) După sosirea d-lui primar in localitate, d. colonel Nădejde va pleca la Huşi şi Kişinâu sft târguiască grîu pentru comună. ijgf Se crede că d. primar M. Negruţi, va sosi mîine în localitate. fi Au fost proclamaţi, cu deplin suces, doctori în medicină ai Facultăţii de Iaşi: d-rale Elena Arghiropol, Lucia Serebrino şi d-nii H. Apter, S. Akerman, A. Keller. * Urăm ■ nouilor medici o frumoasă carieră, călăuziţi de dragostea acelora cărora vor avea si le aline suferinţele. & Irl din cauza abundenţei de ruble Lewow, ea a scăzut la 24 bani rubla. Azi fiind cumpărători s’au urcat la 28 bani. Rubla Romanov se menţine la 63 bani. De la 1 Decembrie fabricele de ciocolata din ţară au urcat pentru a doua oară preţurile de 5 lei kg. @ Astăzi a sosit o navete cu 26 vagoane cu lemne pentru depozitele comunei carăera distribuite populaţiei. ¥ luvarnuiul de watliîrar« liatlenpbsX EI« Uvoreit «Hm faptul pm car« l«m «nunţii dia prima «I ciad *M o vi« fia die« cațluaa cbaiHuis sl «num« , ccriața partidului PRtl«ap| «■ noul |«««nn si st afirm«« um erasram cu adartrat damacratic sl ca ml si cupriadi naanftm rar® ni creatitau o cbaalfl« d« cinstita eplicirca «castul program. Partidul mppmruiul sl actual« fermatiuna purarncamanftatS sa VncumatV fn«S a mills acmetei cmrinfa fScuti exclusiv la latereaui ««narai «I tirml. Aa uraaa urnauaj va tracul Incit «5 c«d«a«, fiind Mi Vn f«rau actuatSsi cu c«ae«»tia da «etici, gu»«fBWn Bwmmm®iS nu inel «sta & psiibHI. IHraRMATIVH! , V VIATA POLITICA Lupii contra ! d-lui Tăzlăoanu Atacuri«« Spoc«l. Culm fl p«rre»i»». — Situa)!« politici, — Un somuRleit Multe apar nelămurite In ce privau slh^tta ln mmm a d-lul T&ilâoanu, Conelul d-sale forţai şi menirea Ingavem na somtlufe de tăi o verigă din lantul taelor dt n»U- feles In ce priveste coml Tă»' lâoatp. Acsm te produet e nenă Companie, Ka «de dusă de i#oca și pa elm dt aste-ta elarul dial Or. N. PUlneua adut* următoarele învinuiri i-Ud Tăzlăoanu s »Acuma tâUva zile am pas prin .Booca* d-lal Tă»lăoanu întrebarea daţi td-a petre««* tele trelmdie »Ue ale tetetdiaiul eâu forţat la feri sau la Parit. întrebarea noadrâ a fost motivată de următorul fani: In timpul otelul eemediu, la biroul 'din Perl» a «upMţrit bagajelor cu trenul Simpion cu fed adune tete «ofere 'însoţite de. e »dresă prin «are se cerea înrămarea lorun vagenal de bagaje pentru Macurești, ea fiind bagajul prionel al ministrului remân Oetavlao Tăelămw. Acest enorm bagaj fiind ssepezt enteritățiîor franst**, s’a ctredat imediat dusă xtlnteM indsdrtef şl comerțului st arlă sau nu le Perit. Sie oftat că d. mtalâoam nW nu fum» la Pads, dir în schimb s’e comtamt că oțele xne «ofere cuprindeau udH xle df -mede sl d* ’io» mmrfinândonel ennetemie firme dn ealeu Wtorld st «ar* avea ca primi legături vlsfbHi eu d 77*idaanu, nemirul de import. AdaMMite fretmee dup* ateaiii anchdâ, au refuzat epedierea cuferelor la ehsstlant ea bagaj la trenul Simplon. Dacă sânt în guvern persoane care vor să aibă «onfirmerea oficială a awdal Mst spectacol în «are s'a dăt untiefrsl indadrlei şl comrţului In drMaătete, n’aa di at eă ««ară detellt ItgapM române ăia P*rt*‘ * Tot în îegături o* situaţia politică oficiosul ţărănist publică următoărele : «Se ''#rpe$t« de câtva timp d tot »«i Inzistent, de »colaberere* şi g* dan nume de persesne din opoziţie care ar intra in noul guvern. Suntem întrebaţi de prieteni, ca şi de adversari, ce e adevărat. Partidul ţărănesc făcând parte din Federaţia demoeratiei-national sociale şi din opoziţia naţionali, va urma hotărârile comitetului acesteia, care însă nu s’a găsit în situaţia de a discute o asemanea chestie. Din parte ne suntem convinşi că nici n'ar putea fi vorba de altceva de ât de o cencentrare democrată care să rezerve repede radical şi pe baza unul program precis în senzuî cei mai democrat, problemele care frământă ţara şi nie’ de cum de combinaţii personale gau d* partid, care »I atenueze caracterul înaintat al reformelor, în felul vechilor »acorduri* dintre vechile partide. După cât credem, numai ace*i superior interes al țării ar putea fi luat în considerare, dacă țara va cere-o". MERCUR, * DE OBUERS 1020 * H UM « 1 O X I M Orta®,* Sa «ffiNTIA DE PUBUCITATS !. BRAnISTEANU -* mr&at, MMzmm 17 - ^ QlEmetecneri extsiusSvI * pEEbleMIteî -■*? *g*a^M»ia3gggiai-htwp) $»'• S8«*WWP.T««lB8» * l©8# * Cum a jucat d. Manolescu rolul lui Adolf, nu se poate caracteriza prin adjeetive. Căci n’a fost joc a fost viaţa cea mai intensă, cea mai zdruminător reală ceia ce ne-a dat. Acei care ştiu simţi nu vor uita nici-odată impresia covârşitoare imprimată da geniul Ion Manolescu. Cine l’a văzut pe Qringuri» şi nu‘I are azi—dupî un deceniu, viu şi puternic în faţa ochilor ? Mai Intens şl mult mal «guduitor rămâne impregnat ch'pu! nefericitului Adolf trăit de d. Manolescu. lfteaţionat mă feresc să vorbesc de ceilalţi, deşi «nil ca rf-na Almaján şi d-ra Manolu au avut momente minunate. Erau toţi f. b’ne, cât nu era Adolf pe scenă. Când apare soarele nu mai vezi stelele şi, cînd cântă privighetoarea nu mai asculţi pa ceilalţi cântăreţi ai pădurii. # Impresia de susambia, arăta că un ^och!aacuţlt a sărutat nivelat totul înainte de a prezenta publicului opera întreagă. Nu mă pot transpună înpsihologia artiştilor, dar cred cl ovaţiunile întreg#! sili au arătat cât au fost înţăleşi şi apreciaţi. Preaîmţeam de aseară că îndispoziţia «are cat» voalass glasul d-lui Manolescu, va fi o serioasă pîedică pentru grea! rol din „Moartea chilă“ anunţată la matineu! de Duminică. Cu toate acestea am fost în« durerat văzând că ’ e vorba de ceva mai serios Căci acest pachet de nervi, nu cedează cu una-două.Şi am plecat cu gândul că până joî e restabilit şi tot vedem »Moartea civilă“. Seara s’a jucat ,/Wporthul". Farsă, comedie, dacă voiţi şi una şi alta sau dacă voiţi nici alta nici alta. Indiferent. Un artist dotat de o volubilitate şi gesticulaţie extraordinare, vorbesc de d. la Provicco, a spus multe şi mărunte (la ’limba populară se zice : şi a făcut voie urât) toată seara. Dar cum Ie a spus şi subliniat toate aceste nimicuri în aceasta cred că este fără rival in ţară la noi. Bine iaţele« că a fost ş! excalent secondat fără note discordante— dec! şi efect de amambu- Dunâ zguduirea cu »Tatăl* wthpoft!tnlm a venit la vreme. A mal nivelat puţin zguduirile produse de vălmăşagul atmosfere! mohorâte a lui Strindberg. Păcat că d. lancovescu nefiind deprins încă d*n rezonanța sălii, s’au pierdut fraze din minunat redatul »fflit* d’n actul I. Sala arhiplină la ambele seri. labrantisviui