Opinia, aprilie 1921 (Anul 17, nr. 4169-4194)

1921-04-08 / nr. 4175

ă XVII-te* Ho. 417ft VÄ^\ 50 taal aslaOtoI TOI Bl 8 APRÜLIB IMI me1-- -»-iaaac AH ONGIUBI ^ HOLD A6IRŢ1A Dl FÜBLIC1TATX i. BRÄNlSTEÄMU * Sw. wn nSrSiiSa “? = (kasealcoari esciativi a pobQi " TBLBPOKK#, MO *#AX AOUtfC COTitHAA - SJn •< Tcckin l«n Două domenii deosebite — Attlimea economici și oetimnee politico* cUptomotici. — Lutnd cuvântuiIn Gamer# „ ia discuţia generală asupra proeeni ui de monopolizare a vânz&rei’petrolului, d. C Stere a atras atenţiunea ei nu se poate confunda activitatea de ordin economic, ea activit*» tea politici şi diplomatici. Sunt două domenii diferite, cu tendinţe "speciale^­­au acte independente unul de altul, asupra ei r­ora nu se poate face confuzie. Aceste domenii se pot influenţa şi chiar «se influenţează reciproc adese­­ori; pot­ sta în Interdepen­denţă în anume împrejurări, dar nu pot fi confundate.­­D. Stere are toată dreptatea. Faptul este confirmat de istorie şi admis de doctrină. A ne referi la acestea, ar fi un lux inutil de argumentare. Avem insă prilejul să ne re­ferim la unele fapte impor­tante care se petrec sub ochii noştri şi a căror evidenţă o subliniem cu această ocazie. Să aruncăm o scartă pri­vire asupra acţiunei politice şi diplomatice pe deoparte şi sicţ­uaei economice pe de altât pane, a puterilor aliate din Apus. Ne va izbi din capul locului caracteristica deose­bitelor procedări din punctul de vedere economic, cu toate că aliaţii menţin acţiunea co­­nuni politică şi diplomatică, în diverse chestiuni interna­ţionale. Este suficient a releva că în momentul celui mai desă­vârşit acord diplomatic pe chestiunea atitudine­ faţă de Germania, privitor la repara­ţiuni şi despăgubiri, aliaţii duceau acţiuni diferite şi chiar contradictorii în alte chestiuni de ordin economic. Astfel Franţa ducea o ac­ţiune de încercuire a Rusiei sovietica, urmând pe această cale să şi asigure restituirea celor 30 miliarde împrumu­tate ţarismului. In acelaş timp Anglia îşi aranja Interesele economice şi comerciale prin tratative binevoitoare cu So­vietele. Tot aşa, Franţa îşi urmă­rea interesele economice in Asia Mică prin eoni­mul ac­ţiunei Kemaliste, în timp ce Anglia îşi sprijinea propriile interese prin susţinerea ac­­ţiunei greceşti. Dar un exemplu cu deo­sebire e­le­ment al caracteru­lui diferit dintre acţiunea e­­conomi­că şi acea politico-di­­plomatică, îl of­la Italia. A­­ceastâ ţară s’a pus în acord diplomatic desăvârşit cu pu­terile aliate, la conferinţa din Londra. Dar în acelaş timp a apelat la Germania pentru întărirea şi diavol­­are­a ei in­dustrială. Italia are în situa­ţia ei geografică posibilităţi excel­nte de comerţ extensiv, are suprapopulare din care să recruteze armate industri­ale, dar n’are specialişti de iniţiativă şi n’are te­­hnicism­. Pentru a umple golul, Italia n’a recurs la aliaţi, ci s’a a­dresat la Germania de unde şi a adus din belşug cadre industriale superioare, mode­le de instalaţiuni şi chiar ca­pitaluri, obţinute în condi­­ pani mai avantajoase. Conducătorii statului ro­mân găsesc unieled în faţa ochilor fapte din cae să-şi formeze convingerea că acti­­tivitatea de ordin economic nu se coomandă în mod nece­sar cu activitatea politico di­plomatică. Posedând această convingere, mai lesne se pot găsi procedeele de amănunt pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale. Postal pentru citib­ile in­ laţi D, dr Horto­omei epitrop al Spitalelor Spird­oniei, a adus vestea din Bucara­şti, că ministrul respectiv a men­ţinut subvenţia de 3 milioa­ne pentru spitalele Spiridoniei iar ministrul de instrucţiune a consimţit să înscrie un bud­get o subvenţie de 400.000 lei pentru înfiinţarea unei clinici de boli mentale şi a­­jutorarea celorlalte clinici. Clinica de boli mentale se va înfiinţa curând pusă sub conducerea d-lui profesor dr Parfaon. imSMi— Cetiți ie pagina îl a «I tinere ştiri telegrafie« şi tetelQn­e». aspgsfa TERPSICHORA Geala­­slav, ţarist s­ a republi­can, II salutăm. Peste disputele politice trecătoare şi animozită­ţile dictate la cancelariile amba­sadelor, sofletul popoarelor se a­­tinge şi se caută la ceea ce au produs, Sa ceetce au c­reat Arta fiecărei naţiuni trece dincolo de graniţele fixate printriun tratat de pace sau tulburate de miş­cările revoluţionare şi primuntînd 10 celelalte, se face fuziunea su­fletească pe care niciodată nu o vor putea căi diplomaţii. Din acest punct de vedere, poenţa fantastică ţedată pe acena teatrala! Sidou­ aseară, de către Natalia Morocova şi Charles Gruber, este o puternică şi rară contribuie a aproprierii pe care o dorim. Dar nu. Voim să retrăim ari­a d­ipice de profundă reculegere pe care sob mişcările evocatoa­re şi expresive ale trupului dia­bolicului Gruber le-am resimţit aseară. Voim să avem­­prezentă întreaga succesiune de patimi şi pasiuni, revelate prin savanta­­acordare a muşchilor lui Cra­ber şi voim ospri­­ile elegante ale Natalie! M­iucova. In decă­derea hidoasă a hoitului­­ ome­nesc, mâncat şi subminat de răutăţile unei viei ticăloase şi de Jazz-band, credeam că nu mai e cu putinţă reînălţarea tru­­pa’ul şi posibilitatea venerării lui, astfel cum­ vechile civilizaţii 11 venerau Socoteam că frumuse­ţea mlădierilor, a îmbrăţişărilor şi atingerilor rafinate printr’o Inspiraţie superioară au dispă­rut şi că singura menire a vra­fului de cărnuri şi de pace este aceea de aşi aştepta l linişte putrezirea. Atitudinile, gesturile, pornirea şi mimica dansatorilor ruş­e ne- au sfărâmat credinţa. Natalia Millucova ş­i Charles Gruber au dat un impuls vieţii noastre ostende aducând în taina poesiei lor ritmate cu sânge, nervi şi muşchi, puterea geniului slav pe care, ţarist sau republican noi , salutăm. G. SPINA Daşi aventura habsfeurgicâ a luat sfârşit în cel mai la­mentabil mod cu putinţa, to­tuşi unele ziare contrau« a da alarm» şi a agit» spiritele lansând fantezistele gvonuri ale unei eventuale mobili­zări. Ziarul »Ora®, care de fapt este un oficios al gu­vernului, publici in această privinţă urmatoarele semnifi­cative rânduri: „Evenimentele din Unga­ria au pus In mişcare min­ţile efervescente şi pe obiş­nuiţii colportori de zvonuri senzaţionale. Aceştia au răspândit ştirea că România,­ pentru a face faţa evenimentelor, din Un­garia, va mobiliza. Suntem informaţi din cer­curile cele mai autorizate că nici vorbă nu poate fi de o nouă mobilizare a armatei române. In cazul­, când puterile An­­tantei vor hotârâ o acţiune milliard comună în Unga­ria fixând contribuţia de ostaşi fiecărui stat, Româ­nia, urmând să participe la această acţiune, nu va a­­vea nevoe de o mobilizare, contingentele normate fiind suficiente.­ Pentru ă învedera timm­pa şe­­­fului democratic în taantml guvernatul, reproducem din a­­celaş ziar ar me­tobele, apărute sub Ut al mQ/darumi „Ştim că şeful democraţilor e un amator virtuos de primiri fastuoase. Pare chiar că a adus din ultimul tău turneu prin Ca­­pi­talele aliate, deprinderea dusă până la tragedie a acestui aport. Şi exercitarea une! deprinderi a­­junge, la un moment dat la viaţa unui om, Înşişi ţinta finali a existenţei sale. Ne amintim, pe această or­dine de idei, de ghiara lui Bemn­­stein. Un om polii*, stăpânit la bltroaete de deprinderea unei femei înfipte ca o ghiarl In creerni­cul putrezit, uită, ca pre­ţul de a fi linşat de mulţime, tribuna de pe care trebuia aă dea grave explicaţii, pentru a urmări. Io camera de unde fu* gtae cu un amant, muşcând co­voarele, mirosul ameţitor al tru­pului ei obsedant. Şi ghiara d-lui Take lone seu e, pire-se, aatizi, Parisul, daci vis cumva, rând pe rând, va fi Plîgs, Roma sau Londra. Aceste capitale au făcut de curând deliciile călătoriei sale de ouată ca marea diplomaţie euro­peană. Ministrul noatru de ex­terne obiedat astfel de­ luna sa poetică de miere, porneşte, ca nu simplu reporter de fapte di-. verse, sub pretext de Informaţie, prin meleagurile dulcelui său voiaj de mal­eri. . îndărătul Iul bal rămâne ţara. Şi ţara ştia ca şi mulţimea de piesa Iul Borosteio, d­ d. Take lonescu, plecănd, a altat ci tre* bue si I dea de la tribună, grave explicații*. Doflgur d­ ă. TOM to­rnac« trabun­ei «I «văii mult© do suferit «to par« lua coloșilor sil da ca« blml. P«r a Iar* VArd fa« datată dl și membri« •­­aarascaui al cuMaattdlal suporta ca multa «r* «ta­ta calaborarua sa I«­o­­para da gbuaraim­at. si rtudvriia da mai sus swat dastilvr acpul waaf profunda namut|lmtr­a România nu mobilzează Dezacordul takisto-averescan VIATA POLITICA Eclipsa de Soare Palmănt, Vineri 8 April, va avea loc loc o estrşei Inelară de soare, vizibilă la întreaga Europa. La Iași ectipsa se va cotea obttrva între orele 10 și l­ fim, având faza maximă la ora II, când mai bine din ju­­mătatea discului solar va fi în­tunecată. . . D. V. Seadbey de la Obser­vatori Astronomic de la Co a itabilit fazele eclipsei la lași dupa cum urmează : Primul contact 9 h. 58 m. Fata maximă 10 h 51 m. Ultimul contact l­ h 35 m Mărimea eclipsei 0,59. Dacă vom avea norocul anal timp senin, eclipsa se va vedea Vineri In conditd excelente. Pentru a si feri ochii de vine• lenia rozno- solare, publicul va putea fi trebuința su­b­ o fumate la lumânare sau cartoane gău­rite cu un ac, prin ajutorul că­rora em­iisa va putea fi obser­vată, fără primejde, în toate fazele ei. SITUAŢIA IN ANGLIA SE AGRAVEAZĂ BUCUREŞTI.— Telegra­mele din Londra anunţă că, in urma grevei gene­rale a minierilor, situaţia merge spre agravare. Au început să se pro­ducă atentate. Foarte mul­te mine sânt inundate. Lucrătorii din transpor­turi se agită pentru decla­rarea grevei de solidari­­tate cu minierii * Cercetările din Iaşi cu privire la atentatul de la Senat Eri a sosit în localitate ju­decătorul de instrucţie din Bucureşti, care instrueşte ş­­taceria atentatului de la Se­nat, îns­oit de un comisar spe­cial al S­guranţei generale. Mag­stratul bucureştean a pornit de îndată la cerce­tarea lui Ivan Ba ranoff, are­stat cu prilejul descoperire! clubului comunist din Iași, fiind banneii ci B&ranoff ar putea fi și autorul atentata lui de la Senat. ~ Baranoff a fost­­ supus azi­­ la un lung ffîterogatorîuu ASASINATUL , DIN ŢICĂU — Pamat din popor fi calabra sapho — Judecătorul de Instrucţie a lansat mandate de aree­­tara, pe baza cărora au fost de-, puse la penitenciar, femeile Una, soţia gardianului asasinat, şi prietena ei Profira, ambele de profeţie baeşiţe. Se taţelrge că Inatrtacţia nu e terminată şi până la ceat mo® ment nu există de­cit bănuială, ci ambele femei au atas nat pe nevinovatul gardian. Dar mobilul ? Ad cbestia devine mai grea. După aparenţă ar fi vorba de a se scăpa de soţ, pentru a duce împreună o viaţă liniştită şi de dragoste, căci, da şi femei din s­opor, totuşi se pare ci L­ na și rofira erau adepte pasionate ale In­ Sapio. Dar nu e dici o dovadă de crimă, și iată pentru ce cercetă­rile continuă. INFORMATIUm M­ito «tto contractwt BraHnel, pentru furnisarea ana ti­eior locomotiva canadiana. In pubHcafla mlni&tarului da finanta relativi la amisiunea bonurilor do tosaur, s» cost «ta »| bonuHla purtând numanle de la 2086 până la 9024, in vatoro do mal bino da 26 milioana dn dolari, au fost omisa pentru plata acestor locomofi’vn. Or, sn con*tati do«4 fapta tipico pentru chlau­ cum sa odan­nitreasă octud­mente banul public la Romania. Primul, piei astisl, daţi bonurile au fezt Va* padinfeto consorţiului Bruttne*. nu **a livrat nic| o singuri locomotivă. O. ganaral VSleanu se scuza «narau dl o Sfost victima unor Ir dl vizi cari Iau ladus fn eroare Sacundul.* Desl aala vorba da maflnl canadiana da fapt a«e sa execuți fn Qarmania. Astfel, o om tola plitei la fn dotări maflnl pa care consorțiul le echt«! In mărci. Ori etnn fff ve da seama da dsu«a imenşi pentru stat­ul da priceperea dezinteresaţi a acelora care au admis operaţia» . Este absolut sigur că nici la 1 Mai nu va fi vo­tat noul buget şi că va fi neme de o nouă douăspre­­zecime ori Marţi, s’a dis­tribuit la Cameră comple­xul tipărit al proedelor financiare ale d­lui Tiu­­lescu şi apare ca o impo­sibil­tate ca bugetul să fie votat până în seara de 22 Aprilie, când Camera ia va­canţă. De altfel sunt Indicii ca pr­edele d lui Titulescu, pe care mulţi parlamentari le consideră nu numai ca o revoluţie financiară, ci ca o colectare a tot ce a fost mai nou şi mai neexperimentat in străinătate, vor încerca modificări cari nu vor pu­tea fi evitate nici cu ame­ninţarea demisiei d-lui Ti­­tulescu. „ D. Aurel Nicolau, delega­tul comunei, a plecat azi la Cer­ni­ţi pentru a interveni la di­recţia tor­ooală a căilor ferate să pue la dispoziţia primăriei, vagoanele necesare pentru tran­sportarea materialelor de pavaj pentru refacerea străzilor oră­şelul. „ Primăria a dat ordine să se dărâme toate grajdurile lăp­tarilor din mahalaua Oft. Ştefan, din Tg Cucului, pentru motive de sambritate. M Prefectura de Judeţ ţ­inat dispoziţia, ca să nu se vândă men, de­cât pentru Judeţ, se­perni­ţând ecoeterea lor in alte Judeţe. & D. Dobrorvtdi, funcţionar la serviciul comunal de aprovi­zionare, fiind găsit nevinovat, a fost pus la libertate de Judecă­torul de instrucţie.­­ Contrar celor oftmals asperti­o lt intre grupările ex­tremiste dia part ad ovescan. Mie pe chestia reformei agrare, n’au d­epărut incă. Grapul con­­cat de d. Virgil Polă­ cd tslare fixate următoarele solatlant de la cari nu ini alege să se ab­de: 1. Exproprierea să se facă pe proprietar și nu pe proprietate ; 2- Moșiile arendate pi timp de 10 ani înainte de război să fie stinse de o expropriere to­tală, proprietarii lor fiind asimk­­eţi abaentiştilor; 3. In regiunile cu populaţie densă cota exproprierii să meargă până In 100 ha; 4. In regiunile de d­e t I şi mante exproprierea si fie Inte­grală, Iar colonizarea proprieta­rilor obligatorie; 5) Dacă dupl efectuarea ex­propriere! In aceste condiţii nu vor fi acoperite totuşi toate ne­­cesitflpie, se va depăşi cele două raliîosne ba. Introdute in Con­stituţie ; 6. In ce priveşte pratid, cu­antumul va fi acel prevăzut in decrrtul-lege liberal (de 20 ori arenda), iar modalitate de plată vor fi cele din decretul-lege A* verese­­u din 31 Martie 1920 (daci împroprietărite! pl*tește integral I ec bonitLă dobriste, iar da -4 nu, săteanul plătește capetele, iar statal dobânzile.­­ D. Dr. Slătineanu, directo­rul general al serviciului sanitar, a sosit azi dimineaţă in localitate. In marea sa solicitudine pen­tru oraşul nostru, d. dr. Stafi­­neanu aprobă la mod costant cererile făcute de d. dr. Cazaca în ce­ priveşte îmbunătăţirile sa­nitare din Iaşi. Astfel, se vor complecta lucrările pentru spita- Iui de contagioşi, lucrări pentru cari s’au obţinut fondările ne^ cecire. U. dr. Slătineanu a mai acor­dat medicamentele cerute de Spi­talul Uraelit, Iar In tropul de a activa combaterea sifilisului d-sa a decis ca un număr d­e. medici să fie adus In asi, nade si la« creze Ia dispensatei de s­ib­id unde să lucreze sub conducerea d rolul L­im­ilo doi pentru a-şi apropia noulle metode de com­batere a sifilisului. £ „Monitorul Oficial* de Ieri publcă decizia nrin care depo­zitele de cereale ale cooperati­velor săteşti şi Federaţei, sânt scutite de orice rechelţie. £ D. M. Codreanu, directorul Te­trulul Naţional din localitate va pleca la ziua de 9 Aprilie era la Bucureşti pentru a obţine aprobarea noului buget. £ Alaităeri noaptea s’au pră­buşit casele d-lui Spiridon Iri­­meseu din şoseaua Arcu No- /6. Din fericire nu s’a înregistrat aici o victimă.­­ D. Inginer Sachelarie de la ser­viciul technic al comunei a terminat luorările planului de re­parare a scolilor, bisericilor şi tu­turor imobilelor comunei care vor începe un rurâad, imediat după aprobarea bugetului primăriei.­­ Serviciul tehnic al Direcţiei Generale a serviciului sanitar, se instalează pests câts­va zile la­­tr'un Soeai epeda! amemjat din­ strada SperasteL -I 16 Până in acest moment, ho- I cari au atacat conacul din Inger şi rănit pe arendaşul Vum­brani, nu au putut fi încă prinşi. Cl laai sunt cunoscuţi, şi se constată, ci fac parte dintrio bandă de 30 Inşi, cari­afau re­fugiat prin păduri. S'a format o puternică poteră, care e pe urmele bandiţilor.­­ Membrii societăţei trunche­­rilor detalişti, s'au întrunit din nou aseară, sub preşedinţia d-lui Ioan Brad, vice preşedinte. D. Brad a comunica­t toate In­tervenţiile făcute, pentru a se obţine reabilitarea bătrânului co­merciant Gheorghe Dum­iriu, zis Balan, victima unei nedreptăţi, de care am vorbit Membrii ap­­ded­iei şi-au exprimat speranţa tetr­o deplini reuşiţi. „ Mai mulţi pensionari au luat iniţiativa, de a convoca o întru­nire publică in localitate, pentru a discuta chestia reducere! prime de scumpete. Se știe ca aceasta reduceri a lovit de­o­cam­dată numai pe pensiai sâîi

Next