Opinia, iulie 1921 (Anul 17, nr. 4239-4263)
1921-07-25 / nr. 4258
lea No. 4258 bjiof0 ^sat C"/Web . UN AN . ŞAS® TRAJ & '""afey Drepturile minorităţilor etnice — liMflall0|t da tot solul. — Neajunsurile. — Drepturi pentru na|l0nailăto. — Iminte de Închiderea sesiune! parlamentare, şi In preajma acestei Închideri, doi reprezintanţi ai minorităţilor etnice s'au văzut siliţi să ridice protest Împotriva modului cum autorităţile româneşti tratează pe nouii cetăţeni. Au ridicat protest d-nii dr.,btrucher, reprezintant al evreilor din teritoriile foste austro-ungare, şi Rudof Brandsch, reprezntant al populaţiei germane. Nu est vorba de zilnice sâcăeli şi brutalităţi ale organelor administrative, de teroarea unui sistem politic absolutist. Asemenea neplăceri medievale nu se exercită special asupra minorităţilor raţionale ci sunt o persistentă ploae de merit care acoperă deopotrivă pe toţi locuitorii acestei ţări, şi ca atare, nu pot fi considerate drept o persecuţiune cu precădere Îndreptată în contra cetăţenilor de altă limbă. Reprezintanţii minorităţilor au avut in vedere mai mult sprijinul oficial şi situaţiunea moralmente inferioară pe care au să o suporte naţionalităţile In viaţa socială şi publică din noua lor patrie. D. Straucher a propus fapte privitoare la inegalităţile de pe terenul cultural pe care le suportă evreimea bucoveană şi basarabeană ; a insistat pentru o loaială şi deplină aplicare a decretului-lege şi a punctlor din tratatul de pace prin care statul român a consimţit la acordarea pCBUU Vechil Şi nOUii evrei români. Din cuvintele deputatului bucovinean s’a putut Înţelege că, pe lângă îndatoririle legale, statul român mai are obligaţiuni de Înaltă valoare moralâ pe care ar trebui să le respecte In nume e ideei de justiţie al curtoaziei fireşti şi al civilizaţiei timpului. Chiar dacă prin lege s’ar recunoaşte drepturi depline pentru naţionalităţi, şi chiar dacă nici una din prevederile legale n’ar fi eludată sau viclean interpretată, Inc’ s’ar impune datoria ca statul să dea educaţiune organilor administrative şi majoritaţel naţionale In sensul ca să dispară acel cuzism moral care menţine asperităţi enervante In condiţiile de viaţă hărăzite populaţiunei de altă limbă. Protetici d-lui Straecher se baza pe realităţi care merită să reţe in latregime stenţunea conducitorilor materiali şi spirituali ai acestei ţări. D. Brandsch a limitat protestul său la disconsiderarea parlamentari pe care o auportă reprezintinţi populaţiei germane. El şi a manifestat nemuţumirea pentru faptul că deputaţii germani au foit intoraţi de la discuţia bugetului şi reformei sgrsre. Intriadevir, aerate două mari chationi tot resfacă deopotrivă pe toţi locuitorii acestei ţări şi cu atât mai demn de respect este cuvântul deputaţilor saşi cu cât ei vine de la oameni a căror serboaitate şi competenţi este determinată de nivelul ridicat al civilizaţiei şl culture! care a dăinuit intr’on atat european cum a fost monarhia auistro-ungară. D. BrandacA drp tn» ca viaţa parlamentară vreţii, a pătatul In modfirea, tentat să considere drept o farsă modul cum Camera dla Bucureşti socot şte importanţa cheatrupelor bugetare, financiare in socialeconomie. Reprezictantul populaţiei germane a fost chemat la ordine pentru rotirea cuvântului .farsă* latr’on parlament In care deputaţii români excelează prin cariate mult mai tari, iar miniştri prin tribalici! de utima specia, Prezidentul Camerei are o specialiseolibinate auditivi la ce priveşte pe deputaţi minorităţilor etnice -lucru care a făcut pe deputaţii germani ai părăsească vienta Cemerei. A-*cest fapt mărturiseşte indeajanc spiritul de Intoleranţă cu care România oficială priveşte pe nouii el fii de altă limbi. Repetăm, că, protestat parlamentar făcut la numele maorităţilor etnice, era bine intemiiat Şi atâta timp cât va fi foc pentru asemenea proteste, Rotrhia nu va poseda deplina autoritate să critice autoritarlaesul de prinioară al statului maghiar Împotriva romăniior ardeleni, sau violenţele actuale sârbeşti împotriva românilor de sub dominata lor slavă Politica de stat şi aimţlmlntul oriaş cu privire la naţionalităţi, tr'baerc larg revizuite al exer- C’tatfc In viitor cu o deosebită chibzuinţă Este in cauză tot preitigiul intern şi externista* total și poporala! romín. CÂTEVA NOTE Un corespondent, ocupăndu-se de personagiul îmbogăţit din Iaşi, care a crezut că poate construi cu nesocotirea tuturor regalelor în materie, însistă asupra unor lucruri privitoare „la începutul cancarierei zisului personagiu“ şi îi dedică următoarele : Azi îşi clădeşte palate. Ceva i-aş recomanda Să-şi puie la faţadă O antică saca * Un alt corespondent ne scrie: Un elev de şcoală primară învaţă despre diferitele categorii de şosele : comunale, vicinale judeţe şi naţionale. —n Tată, spune copilaşul nedumerit, cum îl o şosea naţională ? — „Nimic mai simplu. Date şi vezi strada Ştefan cel Mare. Aşa-i şi o şosea naţională BLANZY ASPECT. Presa diplomatica Un punct important la lucrarea lu René Marchand II formează presă. Acea preal iotervepţionistă de a trei atitudine pornită de imboldul tunător al banilor împrăştiaţi cu dărnicie, s’au molipsit manşele încrezătoare şi au pornit la habonn In ciuda intereselor lor cee mai legitime şi la contra necesităţii care cerea rămânerea departe de conflictul ce ie desemna latre ca piaismul Tripel Alianţe şi al Triplei înţelegeri. D. Marchand citează cazul ambalajel de la Petrogad, care se I geozise sigură de „entuziasmul* prea lafierbântat al gazetarlor pe ca e fi plătea şi care Împingeau la războlu cu ore pe ei June mai mare chiar decât reclamau la acel moment combinaţiocile de culie aranjate de atotputernicia d-lui Delcas. Documentele pe care le fsgădueşte d. Marchand, inapricia ori acestor afirmaţii din prefaţă, vor contribui desigur ş la limpezirea alt «ţel nelămurită Încă suflent a presei noastre Intervenţionate. Şi la curând vom avea dovada complectă a corupţiei ce sa practicat la România neutra- lăţii de către agenţii ambasadelor — mai târziu „aliate“ — confirmând ştirile puţine cari ex'stă asupra roulul jucat de Pokewik—Corbei şi de d. Teke Ionelcu, in pregătirea sufletească a opiniei publce. Dea'gor ci sarpr'zeîe cele mai fromoase sunt rezervate multora cari- ladrămsc tocă să pozeze în cenzori al moralităţii publice’ a SplNA sb bach mm Arat Regele şi reforma financiară —Majoritatea şi legile d-lul Tlfutescu.—Suveran a nemulţumit.-Anticonstituţionailim. Un deputat din majoritate cu care am avut ocaziunea să vobim asupra condiţiunitor în care s’a votat reforma financiară, ne spunea că aceste reforme au fost votate fiindcă membrii parlamentului nici nu le au citit şi pentru simplul motiv că în acest parlament nici nu era cine să le citească. Acelaş deputat a adăugat: sunt sigur că după şase luni de experimentare a acestor reforme, deputaţii cari au pus bilă albă în urne, se vor blestema de ce au făcut. E desigur caracteristic şi pentru parlament şi pentru reformele în sine, felul cum deputata de majoritate vorbesc despre marea reformă pe care din primul moment am aprecat-o ca produsul unui compilator, amator de inovaţie. Nu ne-am fi putut închipui însă că din aura Suveranului însuşi, vom auzi o aprecaţiune care trebue să fi răsunat foarte neplăcut la urechea Ministrului de finanţe, apreciaţiune care dovedeşte şi sentimentele Suveranului faţă de reforma financiară.♦ In adevar, mesajul de închidere a Corpurilor legiuitoare, Regele vorbind despre reformele financiare, spune: „câ ele constitue una din cele mai îndrăzneţe reforme din câte s’au încercat în Europa de la războiu încoace“ Îndrăzneţ poate fi un lucru şi in ordinea binelui ; de cât, în cazul acesta se găseşte totdeauna o formulă prin care lucrul e apreciat ca atare Când spui însa numai,indăzneţ in materie financiară, aceasta constitue desigur un certificat nemulţumitor. Şi astfel avem o reformă financiară votată în câteva zile, după ce în Apus nu s’a votat nici zece ani, cu miniştri care se declară în public nemulţumiţi de ea şi asigurând că are un caracter anticonstituţional, şi ca parlament care nici nu a citit măcar textul ei, Halal reforme 1 Halal de ţară l •ă tc. i;, • •— I "T 55. %i, \ VIATA POLITICA Noul scandal Hart — O relaţie oficialii. — Prima cercetare. — In cursul nopţei.— Măsurile luate sunt nesocotite.— Scandalul de dimineaţă. Intervenţia autorităţiior. Dărâmarea lucrărilor Darea în judecată, la numărul da Joi seara Opinia anuţă că d. Hart procedează la reparaţia panoscutului imobil din strada Ştefan-cel-Mare şi cerea lămuriri dacă acest lucru se face cu autorizaţia celor în drept. Informaţia noastră s’a dovedit exactă şi cercetările facute cu acest prilej au dat loc la un scandal extraordinar, după cum dovedeşte următoarea relaţie oficială, transmisă nouă de cătră serviciul tehnic al comunei» . * Relaţia sună astfel : __ — Consecvent cu felul său de a vedea, şi anume influenţa străină în ce priveşte formarea guvernelor la noi d. Take Ionescu socoate că împrejurările din afară nu sunt propice formaţii unui guvern liberal. Actualul ministu de externe este convins că, în legătură cu vizitele pe care Suveranii noştri le proectează la Paris, Londra şi Roma , nu este posibil un guvern liberal care are anumite concepţiuni în ce priveşte raporturile Romăniei cu Aliaţii. 7 . D. Take Ionescu se socoate singurul indicat a lua guvernul ce va succeda guvernului generalui Averescu. —, Joi la ora l6 dim. d. Mihail Borcea, ajutor de primar, a fost vestit telfoni, de câtră un amic că se repară la mod clandestin cunoscutul Imobil Hart din strada Ștefan cel Mare. S-a răspuns că nu exisă nici o autorizare In acest sens iar d- durea, funţionar la serviciul tehnic a fost trimis In faţa locuui pentru constatare. Funcţionarul s'a întors cu răspunsul că nu se fac alte lucrări decât nişte reparaţiuni la rafturi, lucrări fără importanţă. Acest răspuns a făcut cu cea mai mare bună credinţă, cum se va vedea mai jos — a fost imediat transmis de d. Sale Marie ajutorului de primar. Spre seară insă acelaş funcţionar Ciurea află din zon public că se lucrează de fapt noapte şi că a fost Indus in eroare prin declaraţiile ce a făcut dimineaţă d. Hart. Ducăndu-se din nou la faţa locului d. Ciurea găseşte intr’adevăr nişte zidari care peparau un material văros şi apoi un intreg depozit de de material de construcţie. D. Ciurea a luat atunci dispoziţia ca zidarii să fie alungaţi şi a pus în vederea sergentului de stradă ca să aibă in supraveghere localul și să nu permit lucrul noapte. Care Insa na fa miratea d-l ui Ciurea, când ieri Vineri dimineata trecând la Intpecfie a constatat că totaşi Va zidit In timpul noptel, o bună parte din pantt si ed s’au facat anumite amt nej crt. D. ciurea Va greb’t să înştiințeze Imediat pe d. Sothelari, arhitectul Comunei. Acesta, secondat de dnul Ciurea şi Trlăeman, conduitor, şi de o echipă de trei oameni cnaczmale, a mers imediat la faţa locului spre a dărâma Imr'rth făcute in fraudt. Au găsit însă 0 indirj’lă rezistenţâ ind. Hart şi cel doi fil a! d-sale. D-nii Ciurea şi Tideman au fost Insutaţi, iar tatăl şi fii Hart spuneau In gura mare că lucrările au fost aranjate cu persoane sus puse ş‘ ameninţau cu moarte de om. La cererea repetata a d-lui Stu darie de a prezenta autorizaţiei pe biza căreia a lucrat, d. Hart răspundea ortt dar autorizata n‘a prezentat’o pentru simplul motiv că n'o avea. Dan insă scandalul luase mari proporţii, d. Şchelarie a cerut concursul parchetului şi al poliţiei. D. Mihail Borcea a intervenit deasemitea pentru a se da concursul poliţiei şi jandarmilor. Cu concursul acestora şi sub supraveghiarea persomnalului de la circumscripţia 1 a s’a procedat la dărâmarea lucrărilor efectuate. Apoi d. comisar Malcoci a procedat la încheierea actelor de lovire şi ultraj al funcţionarilor, în exerciţiul funcţiunei, care lucrări au fost înaintate parchetului. * Repetăm. Am reprodus aidoma comunicarea oficiala ! Ot ce comentar a de prisos. * Regimul economiilor pe care l-a afişat guvernul se vădeşte prin cete ce se petrec la staţiunile climaterice. O pildă: Un amic al nostru aflat la Agapia, ne comunică faptul că zilnic mişună pe şosele tot felul de automobile oficiale cu cucone îi viligaturi. Dacă am socoti numai costul benzinei şi cauciucurilor, neam da seama de ce fel de regim al economiilor a înţeles guvernul să inaugureze. „ Eri, bandele de hoţi, cari cutreeră Moldova, au atacat pe şoseaua Vaslui-Iaşi, pe însuşi d. general Zitdig, comandantul corpului IV de arpiată. Pe când d. general Zadic, venea în automobil, au fost întâmpinaţi de o bandă de şase indivizi, înarmaţi ca mitraliere şi carabine. Bandiţii au tras asupra automobilului, însă din fericire, din cauza vitezei maşinei, nu au atins pe nimenea In schimb, bandiţii au atacat trăsura, care urma automobilul şi in care se găseau bagajele d-lui general Zadig. întrunirea plenară a membrilor clbal liberal din localitate a fost fixatăpentru Marţi la ora 5 seara. Sant invitaţi şi membrii cluburilor liberale din suburbi . Aseară, a avut loc o şedinţă intimă a membrilor din comitetul clubului liberal din localitate. D. C- O. Mărzescu, a pus un curent pe membrii comitetului cu ultimele evenimente politice. D. inginer Tinţu, directorul regianei tehnice, a luat cuvenitele dispoziţiuni, pentru a restaura aleea Ghica, de unde se isprăveşte utahul, aşa Încât, sunt speranţe ca la curând marea alee de la Copan va fi amenajată. Azi, la oră 3 are loc, înmormântarea rămăşiţelor pimniteşti ale regretatului de Cosmovici. Vor vorbi, d-nii N. Cananin, din parteaclubului democrat d. dl Bicaloglo, din partea facultăţei de medicină şi d. MihaiBorcea, din partea comunei. D. Mihai Borcea ajutor de primar, a luat măsuri, pentru ca strada Grârel, să fie reparată cu piatră cu bici, începând de la Liceul Naţional şi până în gară. Numeroase echipe de lucrători, vor face ca restaurarea să fie terminată Ineite vabile. „ Din flota experţilor procesai sindictist al Cofetarilor, ce urma să fie dezbătut de corn!» slanea «pedală pentru combaterea ape cofei, a fost amânat pentru Argaat. x Ziarul „Iaşul Socialist“ anunţat că va apărea mise, nu mai apare de loc. la seria excroetariilor de atat pe care le-am semnalat până acum, se cuvine să aşezăm şi acele făptuite de căi la ferate; în adevăr, când pleci cu trenul de la Botoşani la Iaşi, porţiunea de linie de la Botoşani- Vereşti este tren mixt, iar dala Vereşti la Iaşi, tren personal. Cu toate acestea taxa pentru bilete este încasată ca pentru trenul accelerat. Alt fapt, presul de Botoşani prin Paşcani are numai cinci locuri de clasă totaia , cu toate acestea cassa eliberează mai mult decât 20 de bilete. Credem că a venit vremea ca acest sistem să înceteze, când excrocii particulari sunt deferiţi parchetelor. „ Siguranţe din Chişinău, a descoperit an nou complot comparst, cel puţin după cât să afirmi Ar fi foat arestate 14 persoane. Circulă «vonul, că a'ar fi stabilt o oarecare fegicară a celor arestaţi ca atentatul de la Senat. Cercetările urmează: „ Mâine, Domiuil, va circula primul tren de plăcere peatru Bârnova. Trenul pleacă din Iaşi, la ora 920 dimineaţa fise înapoiată la ora 9 dera. Biletul întreg, serveşte pentru cina şi luturi. Invitat de mai multe familii creştine, Părintele Nicolea, Protoereul orascial, va oficia mâne sarviciul religios la biserica din Podul Iloae. x Eri, comisiunea specială, a condemnat pe Eteca Costa, din Hoboca, la 1000 lei amendă, ca contravenieţă la legea speculei. E prima judecare, a anei producătoare de la ţară. x Astă noapte, nişte răufăcători necunoscuji, latroducindu-se prin spargerea anei fereşti la casăUlui Jean Akermiu, din str. Ştefan cel Mare 39, au fătat derae lucrări şi haine. Poliţia cercetează: X Mosterul industriei şi Comerţorul având la deposit o cantitate de orez destinată populaţiunei oraşului laş", face cunoscut comerciant ol de coloniale cari ar dori să primească a desface poliscului la magazinele lor sece cant tate de orez pentru care vor fi casa an conta on ce va stabili de comun acord cu autoritatea respectivă să se prestate pentru reia,luat detailat, la Camera de Comerţ, str. Cuza- Vodă No. 67. x Toţi membri societăţei Veteranilor de Răsboi gradele Inferioare din strada Săulescu No. invită pe toţi membrii pentru a lua parte la Întrunirea adunărei generale In sala Băncei Leul mâine Duminică 21 iulie ora 3. Publiciştii au fost înştiinţaţi că le este interzis de azi înainte de a publica numele însoţite de titluri de nobleţă, în conformitate cu noua lege votată de Parlament, fiind psibili de pedeapsă, atât el cât şi tipografii. Astfel titulatura de prinţ, prinţesă, baron trebue să dispară pentru totdeauna. I UK— DUMINICA 24 IULIE 1921 BBMMBBpHgBHBBBBfittSBSBBSjjSPi A N U IM C I U R I se primesc la toate Agenţiile de Publicitate 91 un , IT ADMINISTRAŢIA ziarului T str. CH. Mârzescu 17. -f *■5 UM NUMAR VECHIU 2 i-Eb* 1\ INFORMATION!