Opinia, iulie 1921 (Anul 17, nr. 4239-4263)
1921-07-24 / nr. 4257
MT 4257 mnm umäiul IAȘI — DUMINICA 24 IULIE 1921 ANUNCIURI Stilul XI Se primesc la toate \ "V Agențiile de Publicitate 1 * k’": * 0 «1 LA ’& ADMINISTRAȚIA ziarului HÎ vf Str. Gh. Mârzescu 17. -f ZIAft POLITIC COTIDIAN 6 .îi li 5.111» irf i*iiii»/ii•e UN NUMĂR VECHIU 2 LEI«-» XJ. • e ^..Biblioteca Universitatei * i j . ' i ,r" 1 kJ*» -W»*- kk & W m / wO 40 i luv* ÎM / w •** ** /-" miiiiui j— S TELEVON No. 200 c* •Serviciul technic comunal ^ Ltniurirfle juste ale d-lui Fmil Sekellary.* -— In imposibilitate tehnică a fi dat curs tn nuemărul nostru ’de Uri scrisorei edificative și sincere a d-lui arhitect șef al Comunei, avem plăcerea a putea da curs astăzi acestui răspund la un articol publicat In „Opinia" de Miercuri, lată scrisoarea d .lui Sakeilary: Dom*nule Director, Sunt invitat de d tră prin articolul de aseară intitulat :Serviciul Tecnic Comunal* a mă explica in punctele cuprinse In acel articol cea ce am execut imediat, deoarece sunt de acord perfect, «u D tră că marele public, dar in primul riad „Fres^“ sun mină'n mină un auxiliar intru servirea intereselor generale, aceleași datorii trebuind să avem pentru ambele, şi eu cel pu(in sunt gsta^ da ori cind socoteală. in primul rind in cazul „1 eitler* dacă mi-ar reveni vre-o vină, t n și sunt dator să o port singur cu toate consecinţele ei, şi e bine să se ştie de toată lurmea şi a nu se face confuziune că prin, Serviciul tehnic Comunal, se inţelege patru servicii şi anume : Apelor şi Canalelor, Electricitatea, Poduri ş şosele, şi al Construcţiunelor, fiecare cu un şef de serviciu, ultimul fiind sub conducerea mea şi de care aparţine şi cazul „Teitler“ în întregime nici unul din celalte neavlnd prilejul in că până la faza In care a ajunsa ea lucrare se-şi pună in aplicare specii aţilor respective, şi aşadar sunt cu totul streine. Arătarea d-lui Nadolschi din scrisoarea sa nu explicativă dar ca se fiu delicat „evasivă" cum că D. Teitler ar fi lucrat fără plan şi după concepţia sa parterul pină la planşeul primului etaj este absolut falsă deoarece adevărul este după cum am avut onoarea a vă arăta la timp cu date şi cifre corespunzătoare din dosar, că lucrarea In acea porţiune a fost executată In baza planului aprobat şi sub coducerea d lui Inginer Johan Kunbacher ca şi a unui iscusit maistru italian, şi care porţiune de lucrare, pănă la acel planşeu a fost ireproşabil executată şi nimeninu are nimic de spus, toată ticăloșia Inceplhd Insă de acolo In sus. și de unde dl. Nadolschi este abea ^explicații* In scrisoarea sa; și exact arălind că ds acad a intrăt D sa !g raft înlocuind direcfia fecnică a lucrărei. $* *?« am impus o astfel de direc{ie la fel ca la alte clădiri mai. importante și mai delicate ? t ca t ansTorrfiilea Cif ului Sllof, {o.zenbium, cârlig etc., și unde totui' mfi*ge la peripeţie, de price jjropții ta;ii sunt oameni civili Za J'J. _.r . ^ t. țe , . s . Pentru că expun cazul pe slean, este o mlmuo 11 b lUatt" cu serviciul ce conduc să supravegheze și să conducă toate lucrările din oraş, căci numai anul acesta am dat 5oo de aitoriaţiun din care aproape 2oo case noi mari şi mici, iar rstul repa- Vafinii radiiate şi de întreţinere prinele din reist foarte multe de mare importanţă. Este o imposibilitate de a face altfel. Sunt un om ci port grija respectivă unui oraş cu o populaţie Ce inseimna ceva. — Sunt secundat de 3 (trei) conductori, şi 4 impiegaţi. Personal ani zilnic. Pe rezolvat 50 dm lucrări ce de când conduc acest serviciu, una nu rămâne de azi pe mâne. De satisfăcut cam aceş număr de solicitatori in cereri care de care mai serioase şi mai absurde.i-'î A De controlat fiecare lucrare a fiecărui subaltern mai ales fiind chestiuni de mandatări şi «achitări» • • ***** De făcut zilnic 5—6 constatări la faţa locului şi cam desfăşurate una Copou, una Nicotină una gară una Eternitate. Da controlat şi condus, lucrările ce se execută direct de Comună şi unde nu se angajează direcţiuni. De a fi nu tot momentul la dispoziţia D-lor Preşedinţi şi Vicepreşedinţi pentru a-iţine la curent cu totul pentru a putea da saluţiuni solicitatorilor. * De a nu avea nici un fel de mijloc de transport şi mai ales de a avea un salaril de 700 lei lunar şi 550 sporurile. Când toate aceste le am zlnic euD-le Director, mi se poatecere de a conduce eu şi supraveghea toate lucrările din oraş? Sper şi cred că veţi fi drept in a recunoaşte imposibilitatea. Nu mai vorbesc de personal ce este arbl încărcat. De asta am impus direcţiuni de oameni tecpi-l, cu vârf prin care înţeleg In primul rând pricepere bană cred nţ* şi o vasti ixurlerţi mai ales, care din moment ce lipseşte mai ales a 2-a condiţiune, neapărat vine „sancţiunea“ * ce Dl. Nadolshi nu vrea se o priceapă de rât ca „ntcunoștință ti materi?’. De ri lucrările la Skoll merg bine ?. Pentru că se execută de Di Danelia un iscualt profesionist.— De ce idem la D. Rozenblut merge bine ? Pentru ,că se execută de Dl. Qroiman un Iscuait sntrep «nor. De ce lucrările Comunei ie executl bine ? Pentru, ci ie execută de antreprenori iscrat şi de bană credinţi ca Doii Polgarini, Kleber, Nşfţote, Grunderg, Leibovici, Nicoaai etc. De aşi fi plătit de fiecare proprietar a ierpodum şi supraveghea lucrările, cate o imposblltate se pot primi, oricât, sort un om. Şi când încrederea oarbă la Dl Nadolschi, a fost „denurţită" pria alarma dată de Dvs. şi pentru care vă sânt foarte mult reconoacitor, natural am reacţionat şi am luat măsurile dictate de laprejuriri. Ca lacheere )nuă declar tot ce este mai controlabil şi anume. De a venirea mea la capei acestui serviciu 15 Martie 1920, ral-am pus In serviciu public, toată puterea mea de muncă «i tot capitalul meu intelectual ce l**m putut acutru’a la 15 ani de executări de lucrări, nu am lipsit de o zi de la postul meu, ne am cunoscut oboseală, odihnă, congediu, repaus, aerbl/cri vacanţe, etc. mi-am expus z!elor j|l mi le expun, ullând de datoriele mele ds tată, prin torţe şl anb toate molimele şi dărâmăturile, când intra la serviciu se mătură primăria şl cârd es se mătură, adl ă dimineaţa şi seara pe a doua ai. Cu buna voinţă a fd-lui Preşedinte şl la lirate e posiblităţpl, am organizat aer si servieta ca l'am găsit cu del conductori impiegat şl an supraveghetor, fără planşete mese şl scaune fără coddlee şl cilimiri nu mai vorbea de instrumente, şi cum ştiu că felii cum Imi înţeleg ro- Idi, nu va avea rezultatul de cft că am venit „tdras ^f capricteni* da voi pleca „ralia și cu, dușmani* sunt gata in ori ce moment să cedez ori cal și o I cad această perii de post, fiind foarte fericit st'iod a ti patut latein' fericirea cu i-va. I .•• Ca aceitea Domnule Director, cred că am dat toate exp'ictțunete și vă rog aă bice voiţi ca să primiţi asigurarea prea distinşi mele stime. Şeful serviciului Architecture I fmil C. I. Sakellary Iaşi 211 8 1 921 şi D. loan N. Gheorghiu, djutor de judecător la judecătarea ocolului Codreşti din judeţei Vasul, fiul concetăţanului nostru pasionar. N. M. Gheorghu a fost avansat ca judecător la ocolul Ţibăneşti din acelaş judeţ, pe diua de 15 iulie c. Cererea de dizolvare mota«flinft8«|*l i' i iii laiairiiud ©bi ^ravitaţiunea spre liberalii Rezistenţa ţărăniştilor.—Schimbarea de regim itot *10 Nm »vouilWiPT “ .oH Când s’a produs retragerea opozţiei din Partement, it,' știe că numai. liberalii au fqil acala ebrt au turat dizolvarea. D-nH Minin, laraa, Inculiţ şi Nistor au declarat numai tă si retrag dela lu'ră'ile Gmetei. Cât de iote ţărănişti, el au declarat prin g'atul d lul Mihalache că condifiomezi revenirea lor de faptul plecării d-lul Argetolom de pe banca ministrată. St şl Ude altfel? că ţărăniştii nici n’ar fl vrut sa se retragă din narlamtnt pentru la nafotenul bereilor în chestia Reşcei. Totuşi, dică diri motive de solidaritate opoziţia nt'tA ţărănişti '»’au retras, el au ţinut să sublinieze că at fanta lor este compieetamente reparată de aceea a liberalilor.« .al H** Un fant nou se produce acum sl anume rlspunsul partidului naţional ia adresa preşedintelui Camerei prin care ta cerii limurlvl dacf retragerea •(Mvsienâtu o demisie. Partidul naţionjl Mmurşfte că nu • vorba de o demisie, dar tot otMl Introduce un element nou flumina s cererea hoţităţi de dizolvare^ Pri n acesta, partidul ssional se apropie ş» mai mult da aefunea iberallisr. Căt despre d nil Nistor şl Insuat nu mai este nevoia s se gSsl argumente pentru a dovedi alăturarea șl chiar contopirea lor cm partidul liberal. -ar js -jm*. : :-i./ i* .:• Atitudinea dârză a presei liberale şi afirmaţiunea categorică despre , necesitatea dizolvării şi schimbarea de regim, lasă să se înţeleagă că aceste lucruri sunt foarte aproape de domeniul realităţii. Tema schimbării de regin este excelent oferită de Serbările încoronării, flaflie definit in pentru 24 Septembiie. Formula guvernului national se grefează perfect pe constelatid Brătianu-Maniu - Nistor-încuie !. Rolul d lui Iorga este de data aceasta indiferent, întrupat în ultimul timp d-sa nu stăpânește evenimentele ci este el stă*păbit deevenimente. Rezistentă și agresivitatea d-lui general Averescu, în special ebedig tRăspunderilor»,' nu pai pai că nu dovedesc viabilatea guvernului, ci dimpotrivă mărturisesc inevitabilitatea schimbării de regim. »lii#dqx.rl *li i* diniflhsT lotoh v»’â «8. ( ( 1 VIATA POLITICA ASPfîCTR bl **e^ I ii I ii DIPLOMAȚIA ; ! SECRETĂ Foilui corcapondint I* Petrol grad al clatelor „Fgaro" sf .Petit Paria en Rene Marchand, alătuttor ff confident al d-lor Raynond PohENRie' SP * Wfbert Thomas, albit câștigat revoluției ruae și ali«util de Jlrfaci Ssdoal a rămâi In R»p-bil a Sovietici, D. Marchand, bunoiîător profund al prudentelor' de poitică externă, a foit - mnaăre!nat de guveroul sovif’tfaf «1 ctflecfoneze și să publice arhivele secrete aie ihlpiittrelel .kfacerlr lor străine, doiumente/tifeib'fs să arunce o nonă fomfda ^sspp.r» orlglolior riîbbjdal mordal, stabilind răspunderile și vl^a gnveifte'or cari* i-au drâlințait, Pre fața acestei marl'bpe're a fost publicată de câtâcd. Din ea IntreVedem valul tje Ipocrizie care a iarcit cobvlDjie?ile ii« poarelor târliț la risbota pmtru satisfacerea poftelor consorților financiare, ein ea fațceip concștinți celebrităților diplomatice: Oelissie, livcsky «i Sazonof, c»ni au nrgățit la culisele ambasadelor dela Paris și Petrograd Închegarea visului lui Petru cel Mare^ jtipanirea Conftantinopolului și a strâmtorilor. D. Marchand vorbeşte dsspre guvernul francez dâra deselfr. telegrame'e ambasadei italiene s de spionajul odios'pe care consolii „aliaţi* 11 făceau redpto in ţările pe târgă care ersp icretMfaţl şl tfeaorn ^«mwintlrllft şl târgoruile fără nume cari' ac avut de Teicitat intervenţia lt*« Hani și ronână in războia ș procedeele diplomatic* puse In luctu de inperialismele in luptă pentru a atrage' la elf popoarele rămase in afară de conflict*. ii-Politicare* numai a prefeței d Ini Marchand este un eveniment important, la mijlocul teribilei întreceri intre diplomaţi de acum, care prin cărțile lor albe, roşi, verzi sau galbene, conducă opera nefastă a predecesorilor lor. G. SPINA I !" HALIMAUA ' i COMUNALĂ * Văcarița e în , “ toiul ei, I Parlamentpi și-a îicheiat I activitatea atât de rodnică ’ pertru.. membrii săi și depHHathenfete * ’ HRitiHeriale I tasiționează sub, interimatul 1 Viata politică este suspen- : data-4 ■■ li*- pt. ir H Kp,v Sub aceste auspicii de , ad genertla, ^''Îtifrțjul nostru așteaptă Zădhrnic ( repolgirea. așa zisului con- , flict din sânul administra- 1 (ței comunale, aiurit în fieseper ilart guvernamentali sau ll 'E*%terâor'Jn9enio$i și nvenhvj,' D., Wegfuzzi își OHliQfia rjiwbareă Ia șir fluctlfyști făcăhict deliciul piciurjț cfc intrate pecari le frequenteazâ, linde ținuta .şi flwf"cg" seamă barba l umnisale au un succes de Săvârşit, Igsand thteresele Portiei ta voia întâmplării şi a speculanţilor de totfrlul. ifrwisi Soluţionarea situaţiei acesteia intolerabile trebue •intreg nu pot fi subordo|urW%smff k rnp/ă fdritosele politicianismului ro- Imănesc. Aceste nevoi reclamă înlăturarea cât mai heintochatâ a acestor practici și odată cu ele rămăşițele nepotismului și îngp- Muinței. t „ .. , flVr . 1 • " 1 -___ [ 11 ......~-■DiinifiT,îvnniMriiip^iiiiiiiiiiwiMw»i m ■ 1»■ wo!c,or i[ In scest scop sunt rugați să ț se «dune h Udivers'tate, Sâm* • hSM nr. | n m P’^tentru Sî'udea|^c ^isl roak mrn» x Este un er«tant de remarcat că, pria anchetarea guvernelor liberale de la război încoace, este vitală și persoana i-lat... Angelina, actual subsecretar ds stat al tesauratal. x Damlated seară, are loc o întrunire plenară a membri\or partidului liberal din loca/1 această întrunire, d. O. G Mărznca, va face o *xpa-E re a situa}el și va explica ot văe retrigsret opozitul din irlament. € s. X ihterriew-express. — D. O. G. Mârzescu, fost ministru, s’a înapoiat azi dimineată în localitate. Văzut de îndata de un colaborator al nostru şi întrebat, care este adevărul, în chestia retragerei opoziţiei din parlament, fată cu unele ştiri contrazicătoare apărute in ziare, d. Mârzescu a binevoit a ne spune: „ — Sgoism retraşi din parlament şi aceas'.âretrapre e definitivi şi deci nu poate fi vorba de o revenire4^. Spusele d lul Mârzescu lămuresc astfel pe deplin atitudinea precisă a opoziţiei. x D. G. G Mirzescu, s’a înapoiat azi In loeailtste. D sa Va prezida la astă seară o şedinţă intimi a Comitetul clobului liberal din loialitate. x Pe zidurile oraşului, n’a afişat azi ,noua ordonanţa comunală, prin care si reduc preţurile maximale la verdeţuri, carne de porc, lăptarii şi peşte. x Ziarul „Ora” publică următoarele : Fuziunea odată săvârşită d. Stere este hotărât să plece In, Basarabia pentru a aa 0dihni. Insă d. Stere, nu va scăpa aceat prilej, pentru a Întreprinde o vie campanie de propagan^â. Spovedania asta făcută de d. Stere întFun cerc de •miei a stârnit oarecare nedumer’re. —* Cum ? D-sa va merge să se repauzeze intenționând totodată o întinsă propagandă politică ? Bizar sistem de odihnă... Dar d. Stere a răspuns fără întârziere, amintind de poemul lui Lermontov „BARCA CU PANZA“ care stă veşnic neliniştită pe apă, pentru a şi găsi liniştea un zbuciumul valurilor. Elevii gimnaziumi din Tg. Frumos, vor face la cursul aceste luni, o excursiune U Puiu». O ŞEDINŢA ŞTIINŢIFICACum anunţat la timp Mercur! 20 Iulie a avut loc in Amfitestrul de Anatomie de la Facultatea de Medicină o extrem de Interesantă şenuiţi asupra fenomenelor prbice sub patroniul D-lui Profesor Dr. Legist u. Bogdan dată de Dr. Georges de Carara diplomat al Academiei de Studii magnetice şi Psihiiea experimental din Paris. Întreaga asistenţi compusă din D-nii Profesori. me.M-i, mn-gistraţi şi studenţi medichişti a fost viu sirpricşi de miraculossele fenomene produse de D*sa care s'a dovedit a fi o autorităia cela ce concerne a fest vait şi neholtst domeniu pe care li oferi psihismul experimental — lpsstâaa isop-a unor fenomene cu totrii străine de celt produse până acum şi demonstrâid într'un chip ireputabil posmtiitstea ştiinţifică a enutament' 1 1, adică exterior'zarea sensiblităţii şi a notMcrtiţei [Or*ja), apoi halucinaţicnl in stare de veghe, catalopare iotentivă, letargie, analgezie, amstezie exaz, somnabull*m Iscid, art one psihică la distanţă (telepeibe) noi forme de experienţe atutra muşchilor, hiperaxcitabit-traseuro-masca- Ură, fenomea inagnat de marele savant Charcot de la Spitalul S«Ipîtrire din Paria. ro Ia sfâ'Şit corioaul fenomen de insolevabifltate (nepu'inţt de ridicare) produs la Paris acum câtva timp de magnetisorul american Jihag Canion ere a făcut obiectul celor mai fervente cercetări a oamenilor de ştiiţi. D. Carara dispune de o forţă psblă prodigioasă iar puerea sa de fascioade n’a putut produce decât admiraţia celor presanţi . Dupl o munci de mal hiae de 2 pe jumatate, D-sa termină şedinţa felciat duidurea de Întreaga asstenţi, Ziua de 24 Iulie, va fi serbat nmai la continele rurale. La Inspectoratul Sanitar se ţine azi licitaţie, pentru aprovizbierea cu cantitatea de siprn ne estră spitalelor. De sub adminstraţiunea acestui Inspectorat , Profesorul H. Grinberg va ţine astăzi la ora 6 p. m. o catiserie în localul Asociaţiei Studenţilor universitari evrei . La 1 August, se dechide bărciul din Roman. Administraţia loiată, faţă de mareafluenţă de Corner linii ce se prevede, a luat Întinse măsuri de găzduire. la strada Socolei, s’au Înregistrat azi două cezari de febra tifoidă. Bolnavii au fost izolaţi. -f- Meseriaşii zugravi, pictori decoratori şi vizitari de toate categoriile, in urma initiativei luate de a se construio breaslă. In vederea unei mai apropiate conlucrări şi a se cunoaşte cit mai blae interesele meseriei, sânt cu insistenţă rugaţi a se intuni in localul Corporaţiei Constructorilor din str. Alexandri No. 3, in ziua de Joi 28 Iulie 1921, ora 7 seara.I . La sfârşitul acestei săptămâni, reapare Iaşul Socialii), foae de cultură şi reducaţie aociaJUit. 1 INFORNATIUH1 x Punctul de vedere pe care l-am exprimat din capul locului, se dovedeşte a fî cel just. Astfel, „Luptătorul“ publică o semnificativă declaraţie a unui important membru al partidului liberal—se vede bine că e vorba de d. I. Gr. Duca— declaraţie care nu mai permite nici o îndoială asupra situaţiunei reale politice. „Iţi dau cele mai formale asigurări— a spus personajul liberal că orice s’ar întâmpla, guvernul Averescu nu va mai deschide sesiunea de iarnă. Hotărît că nu ! „Cine îi va lua locul ? Nuanțele care s’au manifestat cu prilejul retragerei din Parlament, indică precis succesorii : e blocul compus din partidul liberal şi grupurile naţionale din Ardeal, Bucovina şi Basarabia“. Şi personajul liberal a încheiat: „Până s’ apuce să se înţeleagă cu ţărăniştii, guvernul generalului Averescu va fi măturat. „P o chestie ide săptămâni“. ÎfiTfiual t *’ • ' r ■ If rr • i îf' î ([