Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)

1921-10-14 / nr. 4325

AN­UL al XVI lea No. 4325 m mm mmntori. IAȘI- JOI 13 Octombrie 1921 A NU NC IU R I se primesc la toate Agențiile de Publicitate W la­­ ADMINISTRAȚIA ZIAROUTi *g 7 Str. Gh. Mârzescu II. r ZIAR POLITIC COTIDIAN un NUHAAR VECHIU 2 LBU r* Iași SO * 80 *» 40 r t­t&Wk» MArniK» NI. t~y TK­Bf OK WO tr* Reala situaţie politică!­ ­Motive care nu exclud posibilitatea ca regimul Averescu să mai dăinuiască cîte-va luni. Deşi guvernul generalului A­­verescu se bizue pe o ma­joritate parlamentară suficientă şi com­pactă, toată lumea socoteşte astăzi acest guvern şi­­acest parlament, ca isprăvite. Desigur, retragerea­­opoziţiei din parlament a fost o lovitură morală puternică, dar acest gest iese, din cadrul constituţional şi n’are puterea de a răsturna un guvern întru-cât s’ar creea­­un precedent periculos, acelaş gest urmînd să determine căde­rea, oricâtuî guvern şi prin acea­stă metodă s’ar distruge însuşi parlamentarismul tocmai într’o periodă când acest sistem şi aşa se află în criză, fără să se fi găsit un mijloc mai bun de reprezentanţă politică şi so­cială. Guvernul este slab, cu toate spasmurile şi gesturile brutale pe care le face, şi tocmai a­­ceste gesturi de brutalitate îi arată slăbiciunea. El nu este în stare să re­zolve problemele economico-fi­­nanciare şi împreună cu ele, pe cea valutară. Fiscalitatea pură complicată şi excesivă ea sin­gură nu poate rezolvi aceste probleme, după cum brutalita­tea spazmotică, cenzura şi star­­ea de asediu nu rezolvă pro­blema ordinei şi siguranţei-Regimul chemat pentru a fî „de muncă, cinste, ordine nor­mală şi ieftenirea traiului“ nu a corespuns acestor etichete. De a­ceea, pe deasupra con­sideraţiilor de constituţiona­lism şi altor construcţii­­ ideo­logice, viaţa, mersul lucrurilor cer "retragerea guvernului şi a partidului de la guvern şi ve­nirea altora. Din partidele, pe cari le a­­vem acum, aşa cum sunt alcă­tuite, singur martidul naţiona-T-lineval are o organică.yxo’ mai solidă. Partidul ţărănesc este de abia în formare, partidul conservator-progresist este în reformare, partidul democrat (takist) este în descompunere. Partidul liberal, neputând­ sin­­gur face faţă situaţiei, a intrat în tratative cu partidul naţio­nal din Ardeal, cel al Unirii din Bucovina şi grupul Inculeţ-Pe­­livan din Basarabia, pentru a constitui o majoritate şi un guvern de coaliţie-Lucrurile merg încet şi fap­tul este explicabil- In vechiul Regat situaţia liberalilor, deşi ameliorată, nu este de natură a le da, în alegeri, o majori­tate prea mare şi prea puter­nică. Cenzura, starea de asediu, curţile marţiale, decretele-legi permisele introduse de partidul liberal, cu ocazia răsboiului, nenorocirile şi suferinţele din timpul lui, Turtucaia, tifosul exantematic, alianţa cu impe­rialiştii Roşi bejania, foametea şi frigul, lipsa de cartuşe, mi­traliere , tunuri se vor exploata desigur larg împotriva libera­lilor, cum se va exploata de­sigur şi retragerea guvernului actual pe baza impozitului pe avere, care ar fi lovit pe cei bogaţi şi astfel opoziţia cu o platformă puternică pentru a­­gitaţie, va obţine multe scaune în parlament. Organizaţiile liberale din Ar­­deal şi din Basarabia sunt prea tinere şi prea slabe. Partidele din provinciile alipite, care ur­mează a colabora cu liberalii nu au nici ele o situaţie stră­lucită. Să nu uităm că parti­dul naţional din Ardeal, dea­­bia respiră, căci din el au ie­şit averescanii, ţărăniştii, libe­ralii, ardelenii, i­a­r elemente noi de cadre şi organizaţii în acel partid n’au venit, pe cînd vrăjmaşi s’au mărit prin orga­nizarea partidelor din minori­tăţi. Acelaş lucru, în aceiaş măsură, dacă nu şi mai mult, se petrece în Bucovina, unde a­­verescanii sunt mai tari, iar partidele minorităţilor s’au re­organizat. In Basarabia partidul unirii’ blocul moldovenesc s’a des­părţit, dând averescani, libe­rali, organizaţia ţărănistă Stere şi minusculul grup Pelivan In­­culeţ, care aleargă să parvie prin coaliţie la guvern, pentru a-şi crea abia un partid şi a recruta partizani. Aceasta este situaţia reală. Formarea­ majorităţilor parla­mentare de coaliţie se prevede a fi grea. Reprezentanţii gru­părilor de coalizare cer mult pentru a da concurs liberalilor, la formarea guvernului şi ma­jorităţilor, ei au în vedere, în­ainte de toate, avantagiile gru­părilor lor. Se înţelege, în a­ceste condiţiuni, de ce mulţi liberali nu sunt entuziasmaţi, de ce tratativele stagnează, mişcarea de întruniri în Ar­deal, Bucovina şi Basarabia nu se simte. Se prea poate că liberalii să renunţe la încercarea de coa­liţie şi să am de venirea la gu­vern, lăsând pe generalul Ave­rescu ca prin aplicarea refor­mei fiscale să se demonetizeze complect, iar partidele regio­nale să se distrugă, înlesnind trecerea individuală a membri­lor lor în organizaţiile liberale- C­aileron Alegerea de Rector In legătură cu alegerea de Rector al Universităţii ieşene e­­fectuată ieri, trei fapte se impun atenţiunei generale: 1) Unii profesori vor să fie rectori şi nu parvin să reuşească. Alţii nu vor, şi totuşi trebue să fie rectori prin forţa împrejură­rilor o­­r-­M­ance, ne inregimentate şi adversare par­tidelor vechi, predomină la Uni­versitatea din Iaşi. 3) Chiar cînd d. C. A. Cuza nu are cu cine lupta- căci în ale­gerea de ieri nu s’a dat lupta şi nici macar nu s’au prezintat liste—d-sa dă lucrurilor un as­pect de pretinsă luptă pentru ca rezultatul să fie că lesă totdea­una învins . Aşa­dar, ideia neagră, de arbitrar şi ură, nu are trecere la Universitatea ieşană. Printr-o decizie spontană, pro­fesorii au desemnat pentru dem­nitatea de rector, pe dnii dr. Brotu, dr. Leon şi dr. Par­hon. D. dr. Leon nu primeşte să fie rector; pe d. dr. Parhon nu-l va numi ministerul, fiindcă se opune d. Botez şeful sigu­ranţei. Aşa­dar, d. Bratu va fi Rector al Universităţii din Iaşi A se citi în pagina II ultimele ştiri telefonice şi telegrafice • Sistemul alternanţei partidelor la guvern este de esenţa cons­tituţionalismului, vorbim de al­ternare şi nu de sistemul alter­­nărei a două partide, care a funcţionat atâtă vreme la noi şi care, incontestabil, n’a dat rezultate bune.Adevărul este însă că dacă două partide numai, constituie un mare rău pentru ţara, un singur partid poate constitui o nenorocire. Lipsa de control natural şi cu autoritate făcut duce, în mod fatal, la acte de autoritarism, la abuzuri favorite din a­tot­puternicie. Chestiunea această preocupă pe cei chemaţi a veghea la des­tinele ţarei. Cine va forma opo­ziţia viitorului guvern şi mai cu seamă, cine va urma la gu­vern când va fi ca liberalii să plece, iată problema însemnată politică a zilei. Coroana are toate motivele să se îngrijească de acest luc­ru — fiind­că ea nu se poate bizui pe un singur partid şi nu poate admite ca toate cele­lalte fracţiuni să nu-şi afirme posibilitatea de a fi partide de guvernământ. Condiţiile în care ţărăniştii au fost siliţi să plece de la putere, i-au împins la atitu­dini şi programe, care însam­­nă o foarte târzie a lor afir­mare ca partid de guvern. Averescanismul, în clipa în care va părăsi puterea se va irosi ca şi cum n’a existat nici­odată. In acest caz rămâne deschi­să problema a cel puţin celui de al doilea partid. Control opoziţionist vor exercita şi ţă­răniştii.­­ vor exercita dease­­menea şi nuanţele avansate. Succesiunea de guvern însă va fi excesiv de grea şi­­Suvera­nul nu poate risca să devie prizonierul unui singur partid Or căt chestiunea ar apărea unora ca prea din cale afară de timpurie, afirmăm cu tărie că ea este cu multă stăruinţă discutată şi nu contribue cu puţin la marile piedici ce se pun intru clasificarea haoticei stări de lucruri de astăzi­ VIAŢA POLITICA Sistemul partidelor primejduit Dacă vin liberalii — Partidul de control opo­­zition­at.— Cine va veni după acela.— Organizarea In opoziţie — ÎNSEMNĂRI TEATRUL Şl RISIPA DE TIMP In timpurile prezante, oamenii sânt In mişcare febrilă, nd^voşi şl grâb'tl. După cum ia ordine economică, toată lumea urmă­reşte maximum de profit cu mi­nimum de sforțare tot aşâ In ordine Intelectuală, se tint'e la mu­­.** cu HfteCO­nomie de timp cât mai multă. In mod obişnuit, reprezenta­­ţia teatrală n’are darul să co­respundă cerinţelor specifici ale acestei psihologii omeneşti. Din toate genurile literare, drama este cea mai sărăcăcioasă şi cea mai înceată în îndeplin rea func­ţiune! culturale şi educative. Faţă de tezaurul s­efi­tese ce se poate acumula în câteva ore de lec­tură, timpul necesitat pentru o reprezentaţie teatra­ă este o in­dolentă pierdere de vreme. Din acest punct de vedere, teatrul este inferior şi cinema­tografului­ In acelaş interval de timp, proecţiunea luminosă oferă un înzecit material p­ntru spirit, decât poate oferi scena. Şi pierderea de timp la faţa rampei este cu atăt mai regre­tabilă cu cât, defectele de com­poziţie şi stângăcia de interpre­tare nu sânt accidente,­ci Însu­şiri permanente ale repertoriilor şi stagiune­or. Este locul a mai aminti că teatrul implică şi dificultăţi de natură socia­l, din punctul de vedere al organizărei şi frec­­ventării spectacolelor. Raportu­rile de societate, obişnuite astăzi în săi­le de spectacol, cheltuelile mari impuse publicului, dar mai ales cheltuelile formidabile pen­tru reprezentare şi punerea In scenă, menţin teatrul In mare inferioritate faţă de celelalte m­j­­loace d­e cultură sufletească, mai comode, mai rap­de şi mai puţin costisitoare. RENOVATUS CRONICA DRAMATICA „ECHIPA“ SOREANU Raţa sălbatică (Ibsen) „Echipa oficială“ a Naţio­nalului din Bucureşti purtând numele protagonistului ei , marele artist Soreanu, a dat Marţi seara o singură repre­zentaţie : Raţa sălbatică de Ibsen. Regret foarte mult că au jucat numai o singură seară. Aceasta pentru numeroase mo­tive. Intăi, a fost un ansam­blu acceptabil — mult supe­rior celor precedente. Al doi­lea : nu lam văzut încă nici­­odată pe Dl. Soreanu, deşi au­zisem de atâţia ani, atâta bine despre neobişnuitele D-sale calităţi artistice şi aş fi vrut nu să mă conving de ele ci să le pot gusta în întregime. Nu pot cunoaşte motivele care l’au făcut pe Dl. Soreanu să vină cu o singură repre­puţin am pu ce a ales toc­mentaţie şi mai tot pricepe de mai rolul lui Hi al­mar. De cum s’a ridicat cortina şi l’am zărit — cu acei ochi mari, bulbucaţi şi neobişnuit de inteligenţi, mi-am zis : nu. Această faţă atât de inteli­gentă atât de neobişnuit de expresivă, nu este tipul se­căturii fiecare, a palavragiu­lui prost, leneş şi poltron pe care l-a zugrăvit Ibsen. Asu­pra caracterizării lui Hialmar Ekdal nu se mai discută as­tăzi este precis stabilită. Toată vorbăria mare şi umflată, toate aşa zisele lui decizii e­­roice, nu sunt decât ecoul frazelor auzite de la bezme­ticul său amic din copilărie— vizionarul fanatic, dezechilib­rat şi stupid—Gregers Wer­le, dar care ecou nu este decât o nenorocire pentru alţii care iau vorbăria aceasta in serios. Dacă sărmana Hedviga l’ar cunoaşte pe „tatăl“ ei Hial­mar aşa cum îl cunoaştem noi, cu siguranţă că n’ar co­mite disperatul său gest, care ne sfâşie inima — cu atât mai mult, cu cât vedem că ea nu este decât victima u­­nui maniac şi indirect şi a secăturii poltrone — Hialmar Ekdal. Da, poltron, căci când se vede înghesuit de câte-o fla­grantă contradicţie între um­flatele şi sforăitoarele sale fraze sau gesturi pompoase şi între meschina sa acţiune (ac­tele 4 şi 5 : mutatul, dejunul, invenţia etc.) atunci îşi cons­­trueşte ad-hoc câte-o explica­ţie mizeră şi lamentabilă. A­­cesta este Hialmar Ekdal, bru­tal dar just caracterisat de cinicul simpatic Dr. Relling. Pe acest Ekdal trebuia să-l redere d. Soreanu. Dar n’a reu­şit—decât în unele părţi din ultimele două acte. Cu toate acestea nu mă îndoesc că a­­veam în faţă o puternică per­sonalitate artistică şi tocmai de aceia regret mult că nu am avut norocul să-l văd în Preul în Avarul etc. Căci d. Soreanu este tipul i­­deal al artistului „Karakteris­­tikera per excellentiam. D. Mărculescu ne-a arătat nu numai că nu e nevoe, dar că a fost de prost gust ideia unui actor norvegian care şi-a compus pentru Relling masca lui Ibsen. Aşa cum e, dar mai ales cum l-a redat d. Mărculescu, d-rul Relling rămâne un tip simpatic pe care nu ni-l mai putem imagina alt­fel. Rolul de prestanţă al bă­trânului Werle l’a jucat cu toată amploarea d. Duţulescu. Pe bătrânul Ekdal nu mi l’am închipuit aşa de ru­gat fizi­ceşte—deşi e complectamente senil alcoolic avansat. Prea ar fi de tot nătângă ideia de a­ i se da să facă transcripţii, unuia care tremură din toate mădularele. Impresie puternică—la mo­mente date predominantă, a făcut interpreta Hedvigei (D na Aura Radovici) la care ac­centele naive şi de durere te făceau să treci fără să obser­vi celelalte defecte cu greu de înlăturat la un actor mediocru. Dar ne a câştigat sufletul şi celelalte nu sunt decât secun­dare. D. Soreanu a plecat dator din mij­locul nostru. Dorim în­să o grabnică revedere, căci suntem convinşi că-şi va plă­ti cu prisosinţă datoria ca Harpagon sau ca Prell din „în­văţătorii“. Vratislavius : Reamintim că Concertul Lupescu care a fost amânat are loc mâine Vineri în 14­­­c­­tombrie ora 9 seara. CATEVA NOTE Ziarele anunţă că d. Titulescu revine pentru a cere integrala realizare a reformelor sale fiscale. De­cit un lucru. Cuvintul amicului Giordano rămine perfect exact. Nu este vorba de reforme fiscale ci de reforme confiscale. «­ Unul din cele mai tari argumente, invocate de d Titulescu pentru reforma sa fiscală, a fost că in această țară, unde mai niminea din clasa dirigentă nu plătea impozite, toată lumea să fie impusă. Rezultatul a fost Insă că toată lumea a fost indispusă.* Reformele d-lui Titulescu nu in­samnă impozite, ci de fapt un soi de cameră de la întreprinderile lui d Marţay de la cazino..rile de la Constanţa sau Sinaia. Camora stringe totul. Jucătorii rămin cu nimica. aş. şi cu reformele. Totul pentru d. Titulescu. BLANZY x Leul cotează jumătate. astăzi ll şi —Hi WEB Se cere moratoriul —■ El nu trebuie să fie oprimă pentru cei necinstiţi Comercianţii se agită. Va­luta îi apasă greu—în orice caz însă mai puţin de­cât pe consumatori. Or cum, neajun­sul există şi o ramură de bo­găţie naţională este primej­duită. Se impun dlar măsuri de prevenire a unei adevărate nenorociri". De­cât un lucru. Moratoriul extern, care se studiază la ministerul de justiţie, nu tre­buie să însemne o primă pen­tru necinstiţi. Or, comerţul are şi el racila lui şi sunt mulţi care-l necinstesc. Se citează cazuri tipice în această privin­ţă. Un comerciant din Bucu­reşti, care în timpul neutrali­­tăţei n’ar fi găsit plasament pentru o poliţă de 5ooo lei, a­­fost constatat că a­ emis o cam­bie de 25.ooo lire sterline, ceea ce în lei astăzi reprezintă mai bine de zece milioane. Şi doar nu-i singura lui po­liţă. Măsuri de aparare a comer­ţului cinstit, da. Aventurieri puşi la adăpost de plata, după ce au speculat publicul con­sumator, nu. Moratoriul tre­buie să in semne depunerea e­­chivalentului, socotit după o anume valută fixată. Depune­rea să fie făcută sub garan­ţia Statului, pentru ca credi­tul ţărei să se menţie, iar co­mercianţii aventurieri să nu se deprindă cu ideia că nu trebue să plătească. Ajunge vânzarea pe 7 lei şi plata socotită pe 4­ Nu tre­buia ca concursul statului să însemne specula neînfrânată deoparte şi chiul naţional de arte. INFORNATIUNI x Aii vizat desigur «oul comunicat a minis­terului da finan|e. Impozitul pe cifra de afaceri treb«*iește *ă figureze In pre|ul mărfei fl nu spe­cificai In mod deosebit. pe comerciant* II plictisește partea contabi­­l?ce*scS a lucrul *1. li privește, ne marele Vn»3 ll interesează substratul moral și pontic al ItlCfUlUle Intr’adevăr, dispoziţia In chestiune dovidesta rezultismul care 0*ez*d3 *a întreaga opera a ma­relui nostru reformator fiscal. incontestabil că in principal ref^ma d-lul Titulescu repune in f oare sistemul contribuţiilor directe, enorm augmentat. _ , _ „ Acest si»tem are Insă Inconvenientul că e profund ant patic șl Indispune i»mea impotiva autorhor legel. Pentru a preveni nemu*tum­rea genialii Inovatori recurg »a ad­ittăjs care in fond s*nt stupide. Să »el impozitul dar con*um»torMl să nu st­e. impozitul să fie trec utf* pref“« marfe*. Zadarnic Iezuitism. consumatorul știe asta zi că si­ .l­ne*ih ■■ a iflCHi­uwai sas arunce aces* tuia V*s spate toate imcosltele. şi de acest ponos d. Titulesuc nu va scăpa I x In zilele de 18—20 Octom­brie curent toţi preoţii d n cu­prinsul mitropoliei Moldovei, sunt convocat în conferinţe pastorale în care "se vor discuta şi găsi mijloacele, prin care preoţi să sfătuiască poporul pentru păs­trarea credinţei noastre strămo­şeşti şi a bunilor moravuri, precum şi pentru desvoltarea vieţei economice şi culturale, care să supun ţârei, în urma marelui Război pentru întregirea nea­mului. Aceste conferinţe se vor ţine în capitala fiecărui judeţ. Cu acest prilej preoţime­a va hotărî şi zidirea,­in Iaşi a unui cămin, al societăţei clerului „ Ocrotirea“ cere va servi ca loc de întruniri culturale preoţeşti precum şi pentru desfacerea obiectelor de cult bisericesc şi a produselor, din atelierele mă­năstirilor Moldovei. „ Eri, urma să aibă loc la Primărie, consfătuirea convo­cată de d. Pogonatu în urma în­demnului primului ministru, pentru a încerca stabilirea u­­nui acord între chiriaşi şi pro­prietari urbani. Delegaţia proprietarilor ur­bani, a fost complectă, în frunte cu d. Christofor. D. Dimitrie Dimitriu, preşe­dintele ligei chiriaşilor, răs­punse la invitaţie dar cerând amânarea consfătuirei, de­oare­ce primind tardiv invitaţia, n’a putut încă să consulte co­mitetul. Consfătuirea a fost amânată pentru luni.­­ Inginerii, cari au luat parte la excursiunea din Chi­şinău, s’au înapoiat azi în Iași. Cu diferitele trenuri, con­­gresiştii au plecat spre vetrele lor.

Next