Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)
1921-10-14 / nr. 4325
ANUL al XVI lea No. 4325 m mm mmntori. IAȘI- JOI 13 Octombrie 1921 A NU NC IU R I se primesc la toate Agențiile de Publicitate W la ADMINISTRAȚIA ZIAROUTi *g 7 Str. Gh. Mârzescu II. r ZIAR POLITIC COTIDIAN un NUHAAR VECHIU 2 LBU r* Iași SO * 80 *» 40 r tt&Wk» MArniK» NI. t~y TKBf OK WO tr* Reala situaţie politică! Motive care nu exclud posibilitatea ca regimul Averescu să mai dăinuiască cîte-va luni. Deşi guvernul generalului Averescu se bizue pe o majoritate parlamentară suficientă şi compactă, toată lumea socoteşte astăzi acest guvern şiacest parlament, ca isprăvite. Desigur, retragereaopoziţiei din parlament a fost o lovitură morală puternică, dar acest gest iese, din cadrul constituţional şi n’are puterea de a răsturna un guvern întru-cât s’ar creeaun precedent periculos, acelaş gest urmînd să determine căderea, oricâtuî guvern şi prin această metodă s’ar distruge însuşi parlamentarismul tocmai într’o periodă când acest sistem şi aşa se află în criză, fără să se fi găsit un mijloc mai bun de reprezentanţă politică şi socială. Guvernul este slab, cu toate spasmurile şi gesturile brutale pe care le face, şi tocmai aceste gesturi de brutalitate îi arată slăbiciunea. El nu este în stare să rezolve problemele economico-financiare şi împreună cu ele, pe cea valutară. Fiscalitatea pură complicată şi excesivă ea singură nu poate rezolvi aceste probleme, după cum brutalitatea spazmotică, cenzura şi starea de asediu nu rezolvă problema ordinei şi siguranţei-Regimul chemat pentru a fî „de muncă, cinste, ordine normală şi ieftenirea traiului“ nu a corespuns acestor etichete. De aceea, pe deasupra consideraţiilor de constituţionalism şi altor construcţii ideologice, viaţa, mersul lucrurilor cer "retragerea guvernului şi a partidului de la guvern şi venirea altora. Din partidele, pe cari le avem acum, aşa cum sunt alcătuite, singur martidul naţiona-T-lineval are o organică.yxo’ mai solidă. Partidul ţărănesc este de abia în formare, partidul conservator-progresist este în reformare, partidul democrat (takist) este în descompunere. Partidul liberal, neputând singur face faţă situaţiei, a intrat în tratative cu partidul naţional din Ardeal, cel al Unirii din Bucovina şi grupul Inculeţ-Pelivan din Basarabia, pentru a constitui o majoritate şi un guvern de coaliţie-Lucrurile merg încet şi faptul este explicabil- In vechiul Regat situaţia liberalilor, deşi ameliorată, nu este de natură a le da, în alegeri, o majoritate prea mare şi prea puternică. Cenzura, starea de asediu, curţile marţiale, decretele-legi permisele introduse de partidul liberal, cu ocazia răsboiului, nenorocirile şi suferinţele din timpul lui, Turtucaia, tifosul exantematic, alianţa cu imperialiştii Roşi bejania, foametea şi frigul, lipsa de cartuşe, mitraliere , tunuri se vor exploata desigur larg împotriva liberalilor, cum se va exploata desigur şi retragerea guvernului actual pe baza impozitului pe avere, care ar fi lovit pe cei bogaţi şi astfel opoziţia cu o platformă puternică pentru agitaţie, va obţine multe scaune în parlament. Organizaţiile liberale din Ardeal şi din Basarabia sunt prea tinere şi prea slabe. Partidele din provinciile alipite, care urmează a colabora cu liberalii nu au nici ele o situaţie strălucită. Să nu uităm că partidul naţional din Ardeal, deabia respiră, căci din el au ieşit averescanii, ţărăniştii, liberalii, ardelenii, iar elemente noi de cadre şi organizaţii în acel partid n’au venit, pe cînd vrăjmaşi s’au mărit prin organizarea partidelor din minorităţi. Acelaş lucru, în aceiaş măsură, dacă nu şi mai mult, se petrece în Bucovina, unde averescanii sunt mai tari, iar partidele minorităţilor s’au reorganizat. In Basarabia partidul unirii’ blocul moldovenesc s’a despărţit, dând averescani, liberali, organizaţia ţărănistă Stere şi minusculul grup Pelivan Inculeţ, care aleargă să parvie prin coaliţie la guvern, pentru a-şi crea abia un partid şi a recruta partizani. Aceasta este situaţia reală. Formarea majorităţilor parlamentare de coaliţie se prevede a fi grea. Reprezentanţii grupărilor de coalizare cer mult pentru a da concurs liberalilor, la formarea guvernului şi majorităţilor, ei au în vedere, înainte de toate, avantagiile grupărilor lor. Se înţelege, în aceste condiţiuni, de ce mulţi liberali nu sunt entuziasmaţi, de ce tratativele stagnează, mişcarea de întruniri în Ardeal, Bucovina şi Basarabia nu se simte. Se prea poate că liberalii să renunţe la încercarea de coaliţie şi să am de venirea la guvern, lăsând pe generalul Averescu ca prin aplicarea reformei fiscale să se demonetizeze complect, iar partidele regionale să se distrugă, înlesnind trecerea individuală a membrilor lor în organizaţiile liberale- Caileron Alegerea de Rector In legătură cu alegerea de Rector al Universităţii ieşene efectuată ieri, trei fapte se impun atenţiunei generale: 1) Unii profesori vor să fie rectori şi nu parvin să reuşească. Alţii nu vor, şi totuşi trebue să fie rectori prin forţa împrejurărilor or-Mance, ne inregimentate şi adversare partidelor vechi, predomină la Universitatea din Iaşi. 3) Chiar cînd d. C. A. Cuza nu are cu cine lupta- căci în alegerea de ieri nu s’a dat lupta şi nici macar nu s’au prezintat liste—d-sa dă lucrurilor un aspect de pretinsă luptă pentru ca rezultatul să fie că lesă totdeauna învins . Aşadar, ideia neagră, de arbitrar şi ură, nu are trecere la Universitatea ieşană. Printr-o decizie spontană, profesorii au desemnat pentru demnitatea de rector, pe dnii dr. Brotu, dr. Leon şi dr. Parhon. D. dr. Leon nu primeşte să fie rector; pe d. dr. Parhon nu-l va numi ministerul, fiindcă se opune d. Botez şeful siguranţei. Aşadar, d. Bratu va fi Rector al Universităţii din Iaşi A se citi în pagina II ultimele ştiri telefonice şi telegrafice • Sistemul alternanţei partidelor la guvern este de esenţa constituţionalismului, vorbim de alternare şi nu de sistemul alternărei a două partide, care a funcţionat atâtă vreme la noi şi care, incontestabil, n’a dat rezultate bune.Adevărul este însă că dacă două partide numai, constituie un mare rău pentru ţara, un singur partid poate constitui o nenorocire. Lipsa de control natural şi cu autoritate făcut duce, în mod fatal, la acte de autoritarism, la abuzuri favorite din atotputernicie. Chestiunea această preocupă pe cei chemaţi a veghea la destinele ţarei. Cine va forma opoziţia viitorului guvern şi mai cu seamă, cine va urma la guvern când va fi ca liberalii să plece, iată problema însemnată politică a zilei. Coroana are toate motivele să se îngrijească de acest lucru — fiindcă ea nu se poate bizui pe un singur partid şi nu poate admite ca toate celelalte fracţiuni să nu-şi afirme posibilitatea de a fi partide de guvernământ. Condiţiile în care ţărăniştii au fost siliţi să plece de la putere, i-au împins la atitudini şi programe, care însamnă o foarte târzie a lor afirmare ca partid de guvern. Averescanismul, în clipa în care va părăsi puterea se va irosi ca şi cum n’a existat niciodată. In acest caz rămâne deschisă problema a cel puţin celui de al doilea partid. Control opoziţionist vor exercita şi ţărăniştii. vor exercita deasemenea şi nuanţele avansate. Succesiunea de guvern însă va fi excesiv de grea şiSuveranul nu poate risca să devie prizonierul unui singur partid Or căt chestiunea ar apărea unora ca prea din cale afară de timpurie, afirmăm cu tărie că ea este cu multă stăruinţă discutată şi nu contribue cu puţin la marile piedici ce se pun intru clasificarea haoticei stări de lucruri de astăzi VIAŢA POLITICA Sistemul partidelor primejduit Dacă vin liberalii — Partidul de control opozitionat.— Cine va veni după acela.— Organizarea In opoziţie — ÎNSEMNĂRI TEATRUL Şl RISIPA DE TIMP In timpurile prezante, oamenii sânt In mişcare febrilă, nd^voşi şl grâb'tl. După cum ia ordine economică, toată lumea urmăreşte maximum de profit cu minimum de sforțare tot aşâ In ordine Intelectuală, se tint'e la mu.** cu HfteCOnomie de timp cât mai multă. In mod obişnuit, reprezentaţia teatrală n’are darul să corespundă cerinţelor specifici ale acestei psihologii omeneşti. Din toate genurile literare, drama este cea mai sărăcăcioasă şi cea mai înceată în îndeplin rea funcţiune! culturale şi educative. Faţă de tezaurul sefitese ce se poate acumula în câteva ore de lectură, timpul necesitat pentru o reprezentaţie teatraă este o indolentă pierdere de vreme. Din acest punct de vedere, teatrul este inferior şi cinematografului In acelaş interval de timp, proecţiunea luminosă oferă un înzecit material pntru spirit, decât poate oferi scena. Şi pierderea de timp la faţa rampei este cu atăt mai regretabilă cu cât, defectele de compoziţie şi stângăcia de interpretare nu sânt accidente,ci Însuşiri permanente ale repertoriilor şi stagiuneor. Este locul a mai aminti că teatrul implică şi dificultăţi de natură social, din punctul de vedere al organizărei şi frecventării spectacolelor. Raporturile de societate, obişnuite astăzi în săile de spectacol, cheltuelile mari impuse publicului, dar mai ales cheltuelile formidabile pentru reprezentare şi punerea In scenă, menţin teatrul In mare inferioritate faţă de celelalte mjloace de cultură sufletească, mai comode, mai rapde şi mai puţin costisitoare. RENOVATUS CRONICA DRAMATICA „ECHIPA“ SOREANU Raţa sălbatică (Ibsen) „Echipa oficială“ a Naţionalului din Bucureşti purtând numele protagonistului ei , marele artist Soreanu, a dat Marţi seara o singură reprezentaţie : Raţa sălbatică de Ibsen. Regret foarte mult că au jucat numai o singură seară. Aceasta pentru numeroase motive. Intăi, a fost un ansamblu acceptabil — mult superior celor precedente. Al doilea : nu lam văzut încă niciodată pe Dl. Soreanu, deşi auzisem de atâţia ani, atâta bine despre neobişnuitele D-sale calităţi artistice şi aş fi vrut nu să mă conving de ele ci să le pot gusta în întregime. Nu pot cunoaşte motivele care l’au făcut pe Dl. Soreanu să vină cu o singură reprepuţin am pu ce a ales tocmentaţie şi mai tot pricepe de mai rolul lui Hi almar. De cum s’a ridicat cortina şi l’am zărit — cu acei ochi mari, bulbucaţi şi neobişnuit de inteligenţi, mi-am zis : nu. Această faţă atât de inteligentă atât de neobişnuit de expresivă, nu este tipul secăturii fiecare, a palavragiului prost, leneş şi poltron pe care l-a zugrăvit Ibsen. Asupra caracterizării lui Hialmar Ekdal nu se mai discută astăzi este precis stabilită. Toată vorbăria mare şi umflată, toate aşa zisele lui decizii eroice, nu sunt decât ecoul frazelor auzite de la bezmeticul său amic din copilărie— vizionarul fanatic, dezechilibrat şi stupid—Gregers Werle, dar care ecou nu este decât o nenorocire pentru alţii care iau vorbăria aceasta in serios. Dacă sărmana Hedviga l’ar cunoaşte pe „tatăl“ ei Hialmar aşa cum îl cunoaştem noi, cu siguranţă că n’ar comite disperatul său gest, care ne sfâşie inima — cu atât mai mult, cu cât vedem că ea nu este decât victima unui maniac şi indirect şi a secăturii poltrone — Hialmar Ekdal. Da, poltron, căci când se vede înghesuit de câte-o flagrantă contradicţie între umflatele şi sforăitoarele sale fraze sau gesturi pompoase şi între meschina sa acţiune (actele 4 şi 5 : mutatul, dejunul, invenţia etc.) atunci îşi construeşte ad-hoc câte-o explicaţie mizeră şi lamentabilă. Acesta este Hialmar Ekdal, brutal dar just caracterisat de cinicul simpatic Dr. Relling. Pe acest Ekdal trebuia să-l redere d. Soreanu. Dar n’a reuşit—decât în unele părţi din ultimele două acte. Cu toate acestea nu mă îndoesc că aveam în faţă o puternică personalitate artistică şi tocmai de aceia regret mult că nu am avut norocul să-l văd în Preul în Avarul etc. Căci d. Soreanu este tipul ideal al artistului „Karakteristikera per excellentiam. D. Mărculescu ne-a arătat nu numai că nu e nevoe, dar că a fost de prost gust ideia unui actor norvegian care şi-a compus pentru Relling masca lui Ibsen. Aşa cum e, dar mai ales cum l-a redat d. Mărculescu, d-rul Relling rămâne un tip simpatic pe care nu ni-l mai putem imagina altfel. Rolul de prestanţă al bătrânului Werle l’a jucat cu toată amploarea d. Duţulescu. Pe bătrânul Ekdal nu mi l’am închipuit aşa de rugat fiziceşte—deşi e complectamente senil alcoolic avansat. Prea ar fi de tot nătângă ideia de a i se da să facă transcripţii, unuia care tremură din toate mădularele. Impresie puternică—la momente date predominantă, a făcut interpreta Hedvigei (D na Aura Radovici) la care accentele naive şi de durere te făceau să treci fără să observi celelalte defecte cu greu de înlăturat la un actor mediocru. Dar ne a câştigat sufletul şi celelalte nu sunt decât secundare. D. Soreanu a plecat dator din mijlocul nostru. Dorim însă o grabnică revedere, căci suntem convinşi că-şi va plăti cu prisosinţă datoria ca Harpagon sau ca Prell din „învăţătorii“. Vratislavius : Reamintim că Concertul Lupescu care a fost amânat are loc mâine Vineri în 14ctombrie ora 9 seara. CATEVA NOTE Ziarele anunţă că d. Titulescu revine pentru a cere integrala realizare a reformelor sale fiscale. Decit un lucru. Cuvintul amicului Giordano rămine perfect exact. Nu este vorba de reforme fiscale ci de reforme confiscale. « Unul din cele mai tari argumente, invocate de d Titulescu pentru reforma sa fiscală, a fost că in această țară, unde mai niminea din clasa dirigentă nu plătea impozite, toată lumea să fie impusă. Rezultatul a fost Insă că toată lumea a fost indispusă.* Reformele d-lui Titulescu nu insamnă impozite, ci de fapt un soi de cameră de la întreprinderile lui d Marţay de la cazino..rile de la Constanţa sau Sinaia. Camora stringe totul. Jucătorii rămin cu nimica. aş. şi cu reformele. Totul pentru d. Titulescu. BLANZY x Leul cotează jumătate. astăzi ll şi —Hi WEB Se cere moratoriul —■ El nu trebuie să fie oprimă pentru cei necinstiţi Comercianţii se agită. Valuta îi apasă greu—în orice caz însă mai puţin decât pe consumatori. Or cum, neajunsul există şi o ramură de bogăţie naţională este primejduită. Se impun dlar măsuri de prevenire a unei adevărate nenorociri". Decât un lucru. Moratoriul extern, care se studiază la ministerul de justiţie, nu trebuie să însemne o primă pentru necinstiţi. Or, comerţul are şi el racila lui şi sunt mulţi care-l necinstesc. Se citează cazuri tipice în această privinţă. Un comerciant din Bucureşti, care în timpul neutralităţei n’ar fi găsit plasament pentru o poliţă de 5ooo lei, afost constatat că a emis o cambie de 25.ooo lire sterline, ceea ce în lei astăzi reprezintă mai bine de zece milioane. Şi doar nu-i singura lui poliţă. Măsuri de aparare a comerţului cinstit, da. Aventurieri puşi la adăpost de plata, după ce au speculat publicul consumator, nu. Moratoriul trebuie să in semne depunerea echivalentului, socotit după o anume valută fixată. Depunerea să fie făcută sub garanţia Statului, pentru ca creditul ţărei să se menţie, iar comercianţii aventurieri să nu se deprindă cu ideia că nu trebue să plătească. Ajunge vânzarea pe 7 lei şi plata socotită pe 4 Nu trebuia ca concursul statului să însemne specula neînfrânată deoparte şi chiul naţional de arte. INFORNATIUNI x Aii vizat desigur «oul comunicat a ministerului da finan|e. Impozitul pe cifra de afaceri treb«*iește *ă figureze In pre|ul mărfei fl nu specificai In mod deosebit. pe comerciant* II plictisește partea contabil?ce*scS a lucrul *1. li privește, ne marele Vn»3 ll interesează substratul moral și pontic al ItlCfUlUle Intr’adevăr, dispoziţia In chestiune dovidesta rezultismul care 0*ez*d3 *a întreaga opera a marelui nostru reformator fiscal. incontestabil că in principal ref^ma d-lul Titulescu repune in f oare sistemul contribuţiilor directe, enorm augmentat. _ , _ „ Acest si»tem are Insă Inconvenientul că e profund ant patic șl Indispune i»mea impotiva autorhor legel. Pentru a preveni nemu*tumrea genialii Inovatori recurg »a adittăjs care in fond s*nt stupide. Să »el impozitul dar con*um»torMl să nu ste. impozitul să fie trec utf* pref“« marfe*. Zadarnic Iezuitism. consumatorul știe asta zi că si .lne*ih ■■ a iflCHiuwai sas arunce aces* tuia V*s spate toate imcosltele. şi de acest ponos d. Titulesuc nu va scăpa I x In zilele de 18—20 Octombrie curent toţi preoţii d n cuprinsul mitropoliei Moldovei, sunt convocat în conferinţe pastorale în care "se vor discuta şi găsi mijloacele, prin care preoţi să sfătuiască poporul pentru păstrarea credinţei noastre strămoşeşti şi a bunilor moravuri, precum şi pentru desvoltarea vieţei economice şi culturale, care să supun ţârei, în urma marelui Război pentru întregirea neamului. Aceste conferinţe se vor ţine în capitala fiecărui judeţ. Cu acest prilej preoţimea va hotărî şi zidirea,in Iaşi a unui cămin, al societăţei clerului „ Ocrotirea“ cere va servi ca loc de întruniri culturale preoţeşti precum şi pentru desfacerea obiectelor de cult bisericesc şi a produselor, din atelierele mănăstirilor Moldovei. „ Eri, urma să aibă loc la Primărie, consfătuirea convocată de d. Pogonatu în urma îndemnului primului ministru, pentru a încerca stabilirea unui acord între chiriaşi şi proprietari urbani. Delegaţia proprietarilor urbani, a fost complectă, în frunte cu d. Christofor. D. Dimitrie Dimitriu, preşedintele ligei chiriaşilor, răspunse la invitaţie dar cerând amânarea consfătuirei, deoarece primind tardiv invitaţia, n’a putut încă să consulte comitetul. Consfătuirea a fost amânată pentru luni. Inginerii, cari au luat parte la excursiunea din Chişinău, s’au înapoiat azi în Iași. Cu diferitele trenuri, congresiştii au plecat spre vetrele lor.