Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)

1921-10-26 / nr. 4334

\ XMi Je» No. 4334 \ Universitafcei tM­ AN iași «TR® UJ? 4 S^P«iiiT 4TBLBV0 re R*. »o^ ' pj-'v ZIAR POLITIC COTIDIAN 40 «a 1?. -r Terorismul de jos şi de sus - respec­tul legilor va face să dispară tendinţele revoluţionare. — Acţiunea teroristă, necunos­cută în trecutul poporului ro­mân,­a început să mijească astăzi, într’un grad mult mai scăzut de cum s’a înrădăcinat în ţările clasice ale răsvrăti­­rei, dar totuşi cu uneia punc­te de asemănare—zicem, a în­ceput să mijească pe teritoriul Basarabiei. Datorită faptului că nouă provincie moldovenească păs­­trează spiritul clandestinităţii revoluţionare, contractat în timpul îndelungat al vieţui­­rei sub puterea ţarilor , că u­­nele elemente agitatoare ar fi putut să ne revie ca moşte­nire odată cu provincia basa­rabeană ; în fine, că din ime­diata vecinătate a Rusiei so­vietice ar putea să se întâm­ple chiar astăzi infiltraţ­ şi subversive, datorită tuturor acestor fapte, am fi fost s­in­­clinaţi să credem că acţiuni­le teroriste din Basarabia sânt cazuri specifice provin­ciei în care se produc, că sunt ultimele vestigii alarmei moş­teniri care lichidează şi că vor dispare în mod firesc o da­tă cu extinderea în Basa­rabia a raporturilor de viaţă, concepţiei şi metodelor cu­noscute şi utilizate in vechiul nostru stat. Dar d­in nefericire, am pu­tut constata că terorismul şi acţiunea clandestină îşi în-^ cearcă drum şi în restul ţă­­rei, în loc să dispară '"treptat şi din Basarabia. De la micile cuiburi clandestine cu o apa­renţă mai mult copilărească şi asupra cărora s’a făcut un zvon nemeritat, ne-am pome­nit la, lovitura în stil mare a atentatului de la­ Senat, la diversele descoperiri de orga­nization­e mai serioase, răs­pândite în toate centrele din regat, şi acum în urmă, la puternicul cuib terorist din Capitală. In ce priveşte com­ploturile din Ardeal, ele aveau mai mult caracter iredentist maghiar , dar cine poate ga­ranta că mâne nu vor avea un caracter social ? Constatăm, deci, mac foarte multă îngrijorare, că teroris­mul clandestin tinde a se răs­pândi­ în toată ţara, în ciuda sufletului deschis şi liniştit şi a tradiţiei de blândeţă şi în­găduinţă a poporului românesc. Şi această nouă înfăţişare a lucrurilor, fără îndoială că nu poate fi pusă în seama influ­enţei Basarabiei sau a in­fil­tra ţinrei ruse asupra ţărei în­tregi. Asemenea explicare ar intra în contradicţie cu posi­bilităţile naturale ale vieţei sociale şi de stat. Cauza pervertirei în stratu­rile de jos trebue căutată şi se găseşte foarte explicit în metodele întrebuinţate de sus. România constituţională nu a cunoscut niciodată o diriguire atât de arbitrară, o călcare a­­tât de făţişă a normelor ele­mentare de organizare publică un dispreţ mai cinic pentru drepturile în care poporul se deprinsese să creadă. In orice caz, poporul ţărei acesteia n’a simţit niciodată prăpastia între regimul politic şi între nouile concepţii şi aspiraţii răsărite pe ruinele războiului, ca în a­­ceşti ultimi an­i de teroare mi­­litaristo-guvernamentalâ. Omenirea s’a răzvrătit şi a vărsat sânge pentru respectul şi siguranţa persoanei, pentru libertatea de asociaţie, de cu­getare, de grai şi de scris. A­­ceste­ idealuri pătrunse până la noi, un vânt astăzi distruse cu o brutalitate fără seamăn. Pretutindeni unde un val d­e reacţiune a împiedecat liberul exerciţiu al drepturilor cetă­ţeneşti, s’a produs explozia de jos. E aşa de firesc ca un cu­rent oprit să se man­feste la suprafaţă, să-şi caute drumuri subterane ! Şi pentru ce România n’ar in­tra în cadrul legilor fireşti po­litico-sociale, pentru ce ar face excepţie ? Terorismul clandestin care începe a-şi face drum la noi, este un produs al terorismului de guvernământ, şi nu va pu­tea fi înlăturat dec­ât prin res­tabilirea elemen­ta­relor­ libertăţi cetăţeneşti. Dacă apăsarea de sus va mai continua, ne vom prăvăli într’o prăpastie socială și morală, iar răspunderea *va cădea in întregime pe umerii conducătorilor incapabili ai ța­rei acesteia. - 5WW^~, s­~ CATE­VA NOTE Unele ziare anunţă că d. Titu!«»nu şi-ar fi prezentat demisia. Dacă faptul e exact, pacat că d. ge­neral Averescu şi nu ţara toată va re­zolvi această demisie. In acest din urmă caz noi ştim ca rezoluţie ar pune poporul român.­­­­ Amicul nostru d. Const. Jornescu a fost ales de două ori, în aceiaşi zi, la Roman preşedinte de consiliu de administraţie Foarte curtnd romaşcanii vor avea ocazia să spuie că o nenorocire nu ţine niciodată singură * Foarte mirat d. Codreanu, directo­rul teatrului Naţional, povestea cum la Bucureşti, un birijar, căruia îi se atrăsese atenţia că a scăpat cinci lei pe jos, a renunţat la această sumă da­cit să ke scoboare de pe capră Cu adevărat de mirat. Dar mai mi­raţi suntem noi că d. Codreanu a re­uşit să vază ce n’a văzut birjarul. Sau poate birjarul era şi mai miop de cît d. Codreanul Nu credem, fiind­că aşa ceva nu ni se pare posbil BLANZY In jurul demisiei d-lui Titu­lescu Aşa­dar se confirmă demisia actualului titular de la finan­ţe. Să sperăm că se va con­firma şi ştirea că demisia ls a fost primită. Plecarea d-l­u. Titulescu, de va fi să se producă, va con­stitui incontestabil o urmare ai sentimentelor opiniei publi­ce românești, în cu priveșie reformele fiscale în faliment ca acel ce s'a produs prin a­­ceste reforme nu poate să nu ducă la demiterea autorilor re­formelor. De­cât un lucru. Demisia în chestiune pare a nu avea nu­mai această semnificare. Ea pare a fi expresiunea fenome­nului­­de dezagregare defini­tivă a actualei formaţiuni mi­nisteriale. Intriga şi lupta intestină a izbucnit. I­. Argetoianu ope­rează pe faţă contra d-lui Ti­­tulescu. Adevărul, desigur în măsură de a şti, denunţă fap­tul şi dă alarmă. Şi este, evident, că unei şu­brede înjghebări guvernamen­tale, ca celei de astăzi, întâm­plare de asemenea natură, îi curmă scurt viaţa. Că în halul în care se află, unii miniştri îşi mai permit luxul intrigilor, aceasta nu trebuie să ne surprindă. Când cel de sus vrea să piardă pe cine-va, întăi îi ia mintele. Ori­cum, guvernul actual se aproprie de definitivă lichida­re și de acest lucru nu mai poate scăpa. Grâul pentru Franţa Bucureşti. Sa comunică oficial că până acum s’a ex­portat în Franţa 2200 va­goane griu din recolta veche, 4300 din recolta nouă, şi se mai află in şlepuri pe­­ Du­năre 3000 vagoane şi­­alte 3500 sunt pe drum. Mai sunt­­de transportat 2000 vagoane griu, pentru a­­coperirea obligaţiunelor față de Franța. m nm mmJwm. IAŞI MERCURI 26 Octombrie 1921 W 11'nail'llM Hun............. in~ iir ..mm ii I A NUNCIURI 8a primesc la toata Agenţiile da ^trblloítte'ta H ! LX ADRIBISTRäTU Zk. Ül H St». Sîh. *S4f zései* ft. r 'OM Ííüfeh\iü -víchsU 2 Uir* PERSONALUL DE DIMINEAŢĂ Se ştie că, odată "cu înfiin­ţarea expresului Iaş"-Bucureşti acceleratul de froapte a fost transformat în tren personal cu soartea în Iaşi dimineaţa la ora 10. Ora de sosire era însă nepotrivită, pentru avocaţii­­în majorî, întrucât şedinţa la judecătorii începe la cif*a 9 şi avocaţii care soseau dimineaţa cu trenul îşi pierdeau o parte din afage îu AyogaO, averea cani au rugat­­pe judecători să intre In şe­dinţă la ora 10. Dar această rugăminte n’a fost satisfăcută. Atunci, avocaţii cu pricina eu intervenit deadreptuî la Direcţia Generală a Căilor Fe­rate, cerând modificarea iti­nerarului personalului de noa­pte. Direcţia a satisfăcut ce­rerea şi a fixat sosirea perso­nalului la Iaşi, la ora 8.53 dimineaţa. Da­r acest itinerar averesean nu-şi ajunge scopul, întrucât trenul bine-voeşte a întârzia zilnic şi a sosi după ora 10. Acordal fimo-ke­malist Bucureşti. — Din Paris se telegrafiază că acordul intre Franţa şi guvernul Kemalist a fost semnat la Angora la 20 Octombre. S’a prevăzut o rectificare la graniţa Siriei în favoarea Tur­ciei. In schimb, Franţa pri­meşte exploatarea căi ferate Bagdat. Presa franceză priveşte cu satisfacţie­ închiderea cinematogra­felor din Capitală Bucureşti. — La consfă­tuirea medicală de ieri, pen­tru combaterea epidemiilor sa hotărât închiderea tutu­ror cinematografelor din Capitală, pe un termen nelimitat. Expoziţia agricolă Botoşani— Ieri s’a inaugu­rat in localitate expoziţia re­gională agricolă, la prezenţa autorităţilor şi a doi inspe­ctori din ministerul agricul­turei. 2^S^S»£35Br«5R^SS88S!®eaS^SS»I^^SSS^^2S£^^■ímmssm IHFOBHATIUlil î •:o ssä&s&a&K» IN LOC DE VIATA POLITICA j __J - II - I - •- -| ■■ II -■ -- MHMVfSKSC î Cuvântul d-lui Al. Marghiloman — Patura orășânească va fi prezentă — Pentru Duminica ce vine se anunță întrunirea publică, din sala Sdoll, organizată de par­tidul progresist. D. Al. Marghi­loman, șeful partidului, va lua cuvăntul-Interesul acestei întruniri este evident. Cele mai de actualitate probleme vor fi analizate, în modul măestri cu care d. Mar­ghiloman știe să și exteriori­zeze gândirea, lîste dat evi­dent, că va fi o sală tixitâ, va fi o „sală frumoasă*, cum se zice in limbajul specific criti­­cilor de artă. La urma urmei nu va lipsi şi elementul estetic. Apropierea dar de termenii obicinuiţi în limbajul referitor la criticile ar­tistice nu este clar deplasată- Or când vorbeşte d. Marghilo­man, este incontestabil o efu­ziune de artă oratorică. Cu atât mai mult, când această artă oratorică va fi pusă tn serviciul analizei uneia din cele mai nenorocite stări ce s’a creat vreodată edrei românești. In afară de aceste lucruri, însă, întrunirea de Dumineca viitoare va fi o notă intere­santă pentru împrejurările de acum. întrunirile le noi erau până a­stă­zi de două feluri- Unele, vizitate de cetăţeni, care veneau din propriul lor imbold, şi al­tele în care sălile erau formate din auditorii, adus pe căprării de agenţi electorali sau de ai guvernului- De astă dată lucru­rile se vor petrece alt­fel. Vom avea o întrunire a orăşenilor, după ce, de la sufragiul uni­versal încoace, am cunoscut întruniri aproape exclusiv po­pulate de săteni, aduşi pe căp­­rarii. Faptul nu trebue să surprindă. Suntem incontestabil împărţiţi astă­zi în târgoveţi şi în să ■ teni­ Conflictul a început să ia fiinţă, există în formă poten­ţială. Forma kinetică nu va întârzia să se producă, mai cu seamă că guvernarea averescană pare exclusiv îndreptată contra orăşenilor. Până atunci, prin întrunirea în chestiune pe lângă un mare succes ce-l aşteaptă pe d. Mar­ghiloman, vom retrăi o clipă silite inteligente de odinioară, care pricep şi apreciază. După dezgustătorul spectacol al săli­lor din ultimul timp, vom reve­dea un fine o sală încălzită de o cugetare, etuziasmată de o idele, vibrând de Indignare îm­potriva relelor de astăzi şi în­curajând cu frenezie pe­ cei ce-şi propun îndreptarea-Vom vedea, in cere din urmă in Iași o întrunire a ieșenilor- Și pentru vremurile prin care trecem, aceasta nu insamnă puțin lucru. Itirației proprietarilor orbia! îh 8 îa teatrului Cinema Eli­s’­­beta a avut loc eri adunarea generală a membrilor sindica­tului proprietarilor urbani, ve­niţi în număr mare. Sosirea d-lui Cristofor, pre­­şedintels sindicatului, • pri­mită cu m­«mm l a tause. D.­ Şerban, dă cetire pro­­punerele făcute, de .coân­tetţSd sindicatului propriefcarilq^ ,îa bonsfătuirele ce au loc la Pri­împreună cft. chiriaşii^ sub preşedinţia d-lui Pogonat, preşedintele Comisiei interi­mare. D. Şerban motivează fie­care deziderat, ca­respunzând ne­voii generale. D. Cristofor, face 0 expu­nere a situaţiei de azi, şi recunoaşte că se cere o epocă de tran­ziţie, până a se ajunge la nor­­mal, însă bine­înţeles că a­­ceasta epocă, trebue să fie echitabilă trecerea de la o­­e­­pocă la alta,­ în mod brusc, ar­­ putea provoca tulburări, priel­nice in atmosfera încărcată de azi. D. Cristofor terraihl, expri­­mându-şi speranţă, că se va ajunge la o înţelegere, care să servească la viitoarea legife­rare. D. Oscar Finchelstein, relevă nouile taxe, puse de adminis­traţia comunală pe apă, lu­mină şi gunoaie, mărite consi­­derabil, fără a fi fost discutate­ Se alege o delegație, care să studieze cele petrecute. Evenîmentele din Bulgaria Bucureşti— Numeroase a­­restări s’au operat, în legă­tură cu asamiarea minist­­rului de război al Bulgariei. Se crede că a­sasinul ar fi un teroriat rus, special *0 - «t în Bulgaria. Arestarea din Botoşani Botoşani.— In localitate a fost arestat ieri revolu­ţionarul rutean Lupuleac, care făcea­­agitaţii comuniste Asupra lui s’au găsit nu­meroase broşuri revoluţio­nare. * x Din nou ravine la ordinea zical chestiunea re­întoarcere! reg «lul Carol I al Ungariei. In corpul ziarului cetitorii găsesc amănunte in «această pri­vință și din care se poate vedea' ci actualul gu­vern ungur nu aprobă gestul regelui Carol E de văzut dacă acesta manifestări sunt sau ba sincere. In orice caz e caracteristic faptul că da partea re­galul Carouse afli bărbaţii de stat ur­guri Appony, Andrássá şi Racoaky. As«­fel aseasta (importantă :ches­tiu­ne cu evident caracter internaţional şi care, pe noi,­­ne intere­sează foarte deaproape, se pune din nou in das­erţiune şi e gr­eu de întrevăzut la ce­nzultate va duce. „ Cu adâncă părere de rău aflăm că astă-noapte a încetat din viaţă, la palatul din strada Coroi după o lungă şi grea suferinţă, princesa Maria Mo­­rouzzi. Ieşenii vor lua cunoştinţă de această tristă veste cu adâncă mâhnire, căci el ştia ce a în­semnat pentru lumea suferindă din oraşul nostru, concursul perpetuu al acestei Inimi cari­tabile. Intr’adevăr, n'a fost operă filantropică n’a fost mişcare cu caractere de înălţare a laşului care să nu găsească în fruntea ei pe această nobilă fiinţă, care­­inbina caritatea cea mai­­ măr­ginită cu cea mai neţărmurită dragoste pentru Moldova, pen­tru Iaşi­îndureraţi, participăm la do­rul Iaşului, şi rugăm familia să primească expresiunea celor mai triste ale noastre condoleanţe. De Din Paris se anunţă că d. M­­or­ga a ţinut la Sorbona o importantă conferinţă asupra României . Din lipsa de spaţiu suntem nevoiţi să amânăm pentru mâi­ne publicarea cronicei drama­tice, în care se vorbeşte despre reprezentaţia piesei ,Otheloa­x Deschiderea­­ cursurilor u­­nlitistrareLa Universitate, a avu,t foc­eri Airaineaţii, suu­b­ihnitatia r­eâchiderel cur­surilor. Serviciul religios a avnsu uuumo nm .. p»rTnT*Gi0 Ior­­dăchescu, cu răspunsurile date de excelentul cor mitropoli­tan, sub conducerea d-lui Di­­mitriu. Părinntele JordâchescU, vorbi 0 predică frUraoasă, relevând importanţa instituţiunei şi le*­gâturile ce trebue să existe între universităţi şi biserica. Vorbi apoi d. A. C. Cuza, care insista în primul rând asubra legăturile trainice pe t'ribUe iă «xîlte între atât, 'şcoală şi biserică. Face apoi un istor­c al u­­niversităţeî din Ia­şi, şi treci? în revista falStfcgâ, de profe­sori, cari au făcut fala uni­versităţi. Se ocupă apoi de datoria studenţimei şi face un apel la studenţii basarabeni, pen­tru a contribui la unirti eu­­letească. După ameaza, a avut loc şedinţa ştiinţifică, la care conferinţa a fost ţinută de d. profesor Borcea.­­ După iadam­pisi Monseg­­norului Cisar episcopul cato­lic din localitate­a"a înfiinţat »asociaţia mamelor creştine". " Scopul acestei asociaţii este de a înmulţi cât mai mult harurile pe care le imploră mamele creştine şi de a uni în comun: dorinţele, grijele şi rugăciunile pentru a atrage asupra copiilor şi întregei lor familii bine-cuvântarea ce­rească. f . In sala Sidoli, a avut loc ori -tragerea la sorţi dintre demobilizaţi, cari pot obţine parcele, din terenul aparţinînd Comunei. Alegerea se face prin tragerea la sorţi, nepu­tând fi ^satisfăcuţi toate ce­rerile ’ I . S’au tras la sorţi un număr î da loturi, rămânând a ss con- ? tinua Duminică viitoare. — Căsătorie în Imnea mare. —La biserica mitropolitană, s’a celebrat aseară, căsătoria d-rei Marie Celine Kessinn cu d. inginer loan Cantumiare. Căsătoria a fost oficiată de I. P. S. episcopul de Huşi, în­soţit de numeroşi preoţi. Răspunsurile au fost date de corul mitropoliei. Nuni au fost d-na şi d. Grecescu, pre­zidentul înaltei Curţi de Con­turi. In asistenţa de elită re­marcăm : D. Volanschi, prim preşe­­dinte al Cu­rţei de­­Apel, d-na şi d­. Pogorâta, preşedintele comisiei interimare, d-na şi d. Petrea, prefectul judeţului, d. Scutaru, directorul regional, d na şi d. Heroveanu, decanul baroului, d. dr. Leon, d-na şi d. Lucian Roiu, d. dr. De­­metriade, d na şi d. Cantacu­­zino, d. dr. Conia, d-na şi d. Obreja, d. dr. Possa, d-na şi d. Cilibidache, prefect de po­liţie, d na şi a. procuror Ior­­ga, d-na şi dl. Grigore Iamandi d. Albert Ghica, d na şi d- Ştiubei, inspector de poliţie, d-na şi d. dr. Răteenu, d na şi d. Coroiu, d-na şi d. Axinte, d-na şi d. Pilat, d. Corjescu, d. Ariton, prim procuror, d na şi d. Deleanu, d-na şi d. Erac­­lide, d. Petru Dragomirescu, deputat, d. loan, ajutor de primar, d. Ghinea Ionescu, d na şi d. dr. Iamandi, d-na şi Vasile Iarmandi, d-na şi d. in­giner Tinţu, d-na şi d. Al. *­ Gheorghiu, d. Kieser şi au. Ttrpt alţii. . . In grupul de domnişoare de onoare remarcăm pe d-rele Antonescu, Scutari, Siraionea­nu, Stoicescu* Negruzzs. Printre tineri, d*nii locot. RăducarU, căpitan Petrov, loc. Surugiu, Mihai Borcett, Mucsa Possa, căpitan Cantuniare, loc. Cantuniare şi alţii. Intr’o atmosferă de adevă’ rată dragoste şi siripanie, lu­mea a­ felicitat pe t nerii că­sătoriţi şi fericitele farrţilii.­­ Aderarea generală ă membrilor Cercului didactic, ce urma să aibă loc eri, a fost amînată pentru Marţi la ora 4 după prâi %. i I). îIet­oriei, ministrul lucrărilor publice, a sosit eri in localitate. Ministrul s’a interesat de lucrările ce au a se executa în localitate, din sumele date de ministerul lucrăr­lor pu­blice, pentru refacerea lotului. Ministrul a avut apoi câ­te­va întrevederi cu prietenii săi. D Petrovici se în­apoiază în astă seară, la București.­­ Eri au fost aduse în lo­calitate osemintele regretatu­lui căpitan Ion Tăutu, fiul fostului primar al laşului mort într'un accident la Craiova în 1900. Înmormântarea la ciffiltirul Eternitate va avea loc mâl­u? Marţi la ora 3 după prânz,­­ x D. Zdrobici, fostul direc­­tor al prefecturei de porţie, venind aseară acasă, a căzti greu bolnav. Starea dlui Zdrobici inspiră serioase îngrijiri. _ Dorim o grabnică însănă­toșire.

Next