Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)
1921-10-27 / nr. 4335
ANuL allXVIMeagNo. 4335 IASS JOI 27 Octombrie 1921 ANUNCIURI Sa primase la toata Agențiile de Pabil ci ist» «a LA ff ADMIHISTRATIA HAROM] « v Sta. Gh. Mar*®#«* %Z -r «-s OM NUM&R VrsCHîU 2 LBr* (jTBLiron se®. 2«et» ZIAR POLITIC COTIDIAN 1. Rivalitatea mediteraniană anglo-franceză — Incheerea acordului franco Kemalîit Marele război a mai avut ca efect o extindere a influenței britanice în Marea Mediterană. Ircă în timpul ostilităţilor, Anglia a proclamat anexiunea definitivă a Egiptului ; la finele războiului, englezii s’au stabilit laConstantinopol şi strâmtori într’o formă vecină protectoratului , iar acum în urmă ,Marea Britanie şi-a afirmat influenţa destul de pronunţată asupra politicei greceşti şi a Arataiei. Faţă de această omnipotenţă britanică, secondată în mică măsură de Italia, statul francez s’a simţit într’o accentuată stare de inferioritate. Franţa s’a considerat totdeauna, prin aşezarea ei, ca o putere menită astăpâni Mediterana şi a-i menţine caracterul natural de „lac latin*. Dar pe urmele acestui război, îi fusese dat, să vadă cum forţa britanică se întingea tot mai temeinic în acest, lac important al verifei lumi. Dar Franţa n’a înţeles să accente situaţiunea care i se crease. Ea a reînnoiat, vechile planuri ale lui Napoleon I şi a pus un motor ferm pe coasta Sirieî. De acolo şi -a întins politica înspre răsărit şi a strâns mâna răzvrătitului Kemal. Evident că, prin aceste acte, Franţa a trebuit să intre în conflict cu marele ei aliat britanic. Şi conflictul anglofranceze chestia Siriei a izbucnit, din capul locului, cu un caracter destul de grav. Antanat de formă, cu focarul lui principal, conflictul s’a prelungit, închip surd cu prilejul războiului greco-turc şi al motivemei Irakului. El se evidenţiază şi astăzi, cu ocazia acordului franco-Kematist. Presa engleză s’a alarmat de conţinutul acestui acord încheiat, fără vre-o consultare a Londrei. Presa franceză ţine însă a spune că se exagerează importanţa, acordului şi se înregistrează ştiri false „care nu trebue să tulbure prietenia franco- engleză“. Dar marele cotidian „Le Temps” emite o părere care s’ar putea, concentra în următoarea frază: „Nimic din toate aceste stipulaţiuni nu privesc probleme politice sau economice care ar trebui rezolvate de ansamblul aliaţilor0. Cu alte cuvinte, se exclude î în mod hotărăt orice amestec ? al Angliei în’politica orientală franceză. Şi totuşi, Anglia nu poate * rămâne absolut indiferentă, • căci semnătura d-lui Franklin Bouillon a fost pusă în josul unui act care regulează chestiuni de o importanţă covârşitoare. Presa franceză ar vrea să treacă uşor asupra faptului, anunţând că ar fi vorba numai de un schimb de prizonieri de o stabilire a graniţei Siriei şi Ciliciei şi de unei# înlesniri în c# priveşte comunicaţiunile. Dar de’ fapt, e vorba,d# un adevărat, protectorat francez asupra Ciciei, ceia ce ar putea constitui o ameninţare pentru Cyprul englez. Dar cât priveşte „înlesnirea comunicaţiuneîor*, nu-i nici mai mult nici mai puţin decât abandonarea liniei Bagdad în favoarea Franţei — adică, o incursiune adâncă în inima intereselor britanice din Mesopotamia. Iată pentru ca Anglia se alarmează de acordul franco-kemaist. Suntem in faţa unei chei de boltă a politicei orientale. Şi de ne această treaptă a rivalităţii mediteraniane anglofranceze, avem să ne aşteptăm într'un viitor nu prea depărta, la evenimente care vor schimba adânc fondul politicei europeneşti. După ani de odihnă a reapărut pe scenă povestea amară şi dureroasă a maurului, care îşi ucide iubita pentru că o iubeşte prea mult. Opera celui mai mare poet şi dramaturg al omenirei, a celui mai adânc cunoscător al tuturor fibrelor sufletului omenesc stă azi în faţa noastră tot atât de vie, tot atât, de zguduitoare ca si acum trei secole si mai bine. Natural că unii dintre noi , suprasaturaţi de enorma producţie post-shakespeareiană poetică şi dramatică, nu mai pot, gusta (reprezentate) multe din scenele operelor încărcate de viaţa a trei secole ; dar nu aceste scene sunt partea veşnic trăitoare a celei mai perfecte oglinzi ale tuturor fetelor sufletului omenesc Dună cum toţi ’dramaturgii “’veniţi după Shakespeare nu sunt decât elevii, epigonii acestuia, ori cât de ’acimitetoare, de genialehiar ar fi operei lor. Ei nu este de loc o simplă figură retorică din partea marelui Goethe, ci o sinceră profesiune de credinţă, mărturisirea că fără existenţa lui Shakespeare, el (Goethe) n’ar fi fost niciodată autor dramatic. Reluarea uneia din multele şi măreţele opere shakespeareiane, a lui Othello de către trupa noastră dramatică, a fost un bun prilejpentru câteva elemente tinere ei talentate din noua generaţiune ca să se afirme, săarate că evoluiază şi în acelaş timp să aducă şi ele un mic, dardin toată inima pornit omagiu celui mai mare şi nemuritor actor, pe care l-a avut omenirea. Mărturisesc de la început că deşi am primit ştirea relării lui Othero cu mult scepticism, am rămas totuşi plăcut surprins, mai mult decât, mă aşteptam. Tânărul artist care l-a interpretat pe maur a avut de luptat cu nenumărate obstecole, mai mult Cincizeci de şuii în şir, partidele noastre ol ierarhice au utilizat tactica politică de „șah la Rege“. După mt ’■ t imp mai indelungat de opoziție, oligarhia devenea „antidinastică“, urmărind prin aceasta a face presiune asupra Coroanei, ca să determine schimbarea de guvern. Partidul chemat la cîrmă devenea, în mod subit, de un dinasticism feroce , iar oligarhia căzută în opoziţie îşi reluă preocupaţiunile „anti-dinast,ice°... şi aşa mai departe, timp de o jumătate de secoî. Sistemul se amplifica, uneori, utilizându-se şantajul antidinastic chiar de pe băncile majorităţii Parlamentare, ţi în forma aceasta complexă, tradiţia s’a transmis până în fericitele şi eroicele noastre zile. Dar războiul a produs un element non : bolşevismul / Şi oligarhia noastră şi a adecvat tactic* după noua cerinţă te decât toţi predecesorii săi. În primul rând fizicul. Cu totii am fost învăţaţi ei deprinşi ca să-l vedem pe Othello (aşa cura l’a şi conceput Shakespeare) neobişnuit de viguros, aşa cum trebuia să fi fost într’adevăr ca să se poată impune In fruntea trupelor veneţiene şi să le duci la victorie. Căci pe vremurile acelea nu strategia de birou, nu technica rafinată, ci curajul personal şi forţa fizică primitivă erau acelea care asigurau izbânda. Şi când In fruntea unei mâni de oameni albi, apărea o pată mare şi neagră, care cu vigoare înainta şi’şi făcea loc printre duşmani, servea ca un stimulent pentru tovarăşi şi’n acelaş timp deprima adversarul. Peste acest obstacol trebuia să treacă tânărul interpret. I-a reuşit din actul prim si ne deprindă cu gândul că putem accepta şi maurul redat de d-sa. Masca admirabilă cu îngrijită atenţiune alcătuită şi prestanţa ţinutei In costumul acela armonios şi multicolor au impresionat plăcut. La timpii desfăturâriî întregei tragedii, când artistul Ad. Ghiteacu, a atacat toate gamele de la lirismul cel mai copil pâină la patima cea mai tumultuoasă, se repeta în gîndul meu aceiaşi reflecţie : cât de frumoase speranţe pune acest talent şi ce păcat, ce mare păcat că încă îi mai stau în faţă piedicile care nu’l lasă să r evoluieze aşa cum ar vroi. Căci am convingerea că un actor cara a capabil să sa devoteze unui rol întratita, cu tot sufletul, cu toate instinctele, acela vraa să înveţa, e setos de şcoală, aspiră puternic spre... excelsior. Şi aceasta nu ar fi un profit personal pentru artist, care învăţînd de la un mare dascal nu s’ar uza fiziceşte decît infinit mai puţin, dar am fi şi noi spectatorii în câştig, când partea Instinctiv frumoasă şi personală, ar fi îmbinată cu cealaltă, aceia pe care numai şcoala şi învăţătura partea şi studiul ţi o poate da. Să nădăjduim că d. Ghiţeeau tânăr cum a, va apuca în curând vramuri „valutara* mai prialnica şi visul d sala ia va•allai Ut pliu- $ fefcftntt Qfc hello al d sala (oara s? astăzi, incontestabil, esta reznDatu! unui puternic şi continuu efort.) va fi operă de artist în toată ’ puterea cuvântului şi care va putea sta alături de galeria tuturor protegoniştilor a căror nume e legat în chip afirmativ de figura Othello. Trec intenţionat peste multe amănunte—nici spaţiul n’o îngăduie. Obligat sunt însă să’mi mărturisesc mulțumirea că tineretul se afirmă. Alături de Maur, stătea "armonic o tânără artistă ca Desdemona—d-na Braeschi. A fost un debut fericit. Teatrul din Iași are o îngerică care promite.’ Decorurile. La Shakespeare treci peste ele. W1AT1SLAVIUS T. S.—P«»trn «nor Directinae t N’ar •triea ai figure«:* p* program* si indicaţiunea după care apt aau tablou rina • pauză mai lungă.' Şi publicul, dar şi autorii ar fi mulţumiţi. CRONICA DRAMATICA NAŢIONAL : OTHELLO de Shakespeare Demisia cancelarului Wirth — Un eveniment de mare importanţi. — Temerea exprimată de noi, a doua zi după ce s’a anunţat împărţirea Sileziei superioare, se dovedeşte a fi justificată . Optimismul ziarului „Temps* a fost înşelat. Cabinetul Wirth n’a putut rezista coaliţiei partidelor adverse. Cancelarul, în care lumea şi însăşi Antanta îşi punea cele mai bune speranţe pentru liniştea Europei centrale, pleacă deci. Care vor fi urmările î îndrăzneaţă minte care ar pretinde să te poată prevedea. Desigur însă că cele mai vii temeri, în privinţa neliniştei ce va urma, se impun minţei cercetătorilor. De la liniştita dezvoltare a lucrurilor în Germania depinde refacerea economică şi normalizarea vieţei. Altfel prăpădul de astăzi va dăinui şi se va agrava. Sunt incidente ca cele care au prilejit plecarea cancelarului Wirth, de natură a aduce această linişte mult ferită . Noi socotim că nu şi credem că ne mai aşteaptă multe dureri. Problema revenitei regelui Carol pe tronul Ungariei este din nou şi in mod brutal pusă In jurul Buda-Pestei se dau lupte între trupele rigasti şi cele devotate regentului Horty. Nici o altă meciziane, din nămolul de ştiri pe care ni le transmite corespondentul nostru din capitală şi pe care le publicăm tn corpul ziarului In capitala noastră o evidentă efervescentă şi multă bucurie pe capul unora. Se bucură hienele care ştia că vor trage din hon foloaşe de pe arma zăngănitului armelor, ca $i acel earl îşi închipuie că astfel de întâmplări pot întrupăt-va prelungi viata of tigosului guvern de astăzi Ceva mal mult Unii pronunţă zguduitorul cuvânt de mobilizare, iar marele public, care ştie dintr’o recentă ţi teribilă exnerenţă ce tnsamnă acest lucru, se cutremură de groază. Llama e mare.• Cu fost® aee«l# •«dr®** eim m «firma că nici o ingrilerare nu aslu lustlfl« ca«! «I ci nu eoata fl vorba da nici lupta. Neliniste evident complica «uni. conf'icta — toate aresta desigur, «untam doar fn fata imediat urmltoara unala din raia mal cata«trofa*a confleptatiuni ca a cunoscut lumea. In ast-fal 'da împrejurări, nici o mirare ca sa produc convulziuni ®* pale rovar rata nu reintra asa da curând fn albia lor, iar conflictele omenești nu sunt nici ala m»V doci*e decât elemen* tala natural. Ca aci Insi pini la un nou rlzboiu asta o distanta anormi. • Sl nu va fi războia — în ambele Ipoteze, care s'ar putea pune. Cazul prim — Antanta mare ca şi cea mică nu admite sub nici un chip reîntronarea. In cazul acesta n’ai ca cine te lupta — căci ce reprezintă cei 60 000 soldaţi de care ar dispune Ungaria, fată de atâtea focuri din toate direcţiile, în care ea ar putea fi pusă ? li ar fi serios a mal Inzista macar. Cazul secund — una sau unele din marile puteri — asa cum ar voi să creadă pretinşi bine Informaţi — ar privi ca ochi buni reînlmnarea. In cazul aresta ar putea fi vorba si mai pnfin de fante. Cel mult conflicte si dueluri diplomatice. Precum se vede clar, nu există si nu poate exista motiv * reale de alarmare- Publicul să fie liniștit — răzbătit, mobilizare, asa cum a cunoscut nu se mai poate. TIATA POLITICA 1 Noua aventura de la Budapesta — Alarma nejustificată.— Două ipoteze.— In prima nu v*1 avea audiu* lupta.— In a doua nu vei putea lupta.— Lintea e dar justificată— ÎNSEMNĂRI Tactică Veche, tactică nouă a timpului. Şantajul anti dinastic a fost lăsat, pe planul al doilea, fiind înlocuit cu spectrul bolşevismului. *şi CU deosebirea în plus, că noua armă de ’ intimidare este mânuită mai des de la guvern decât din opoziţie. Dar dacă intermitentele rătoeli anti-dinsctice nu vătămau nimănui, în schimb, tactica „ordine publice” apasă teribil pe umerii acestui nenorocit, popor. Căci guvernele oligarhice ca să se menite la buget, inventează primejdii revoluţionare şi pun ţara sub un ticălos regim excepţional. In aceiaşi ordine de preocupări, guvernele „descopără comploturi senzaţionale care se rezumă la instruirea brutală şi deţinerea în nesfârşită prevenţie a sute de muncitori, fără a se recurge la "dezbaterile publice în faţa justiţiei. Mizeria civică de astăzi nu mai are nici o limită ! Renovatus HiFOMwmnn « Amânarea congresului liberal şi mai cu seami evenimentele din Ungaria au înviorat niţel sterile guvernamentale. Aceste vad în faptele de mal sus un Indiciu că regimul Averescu va mal dăinui. In ce priveste aventura de la Buda-p esta, lucrurile intr’adevăr ar putea duce la evitarea unei schimburi de regim, daca ele ar lua o turnura mal gravi. Cum I«s3 e de prevăzut «3 întreaga aceasta fntâmplare va dura viața unei roze, ea nu va putea Influenta asupra situației guvernului nostru. Cât despra amânarea congresului liberal suni fapte, care duc la disolutiunea actualului regim. Indiferent de data când se ţin diverse congrese. Şi faptei® vor dovedi câ aşa este. — Întrunirea da Duminecă— Toate organizaţiile progresiste din Moldova au convocat pentru azi, pe membri, spre a alege delegaţii, cari să ieie parte la congresul partidului progresist, ce are loc Duminecă în Iaşi in convocări, se amlă deasemenea că d. Al Marghiloman, va face 0 largă expunere a ’sltuadunei Interne şi externe indicând soluţiunele necesare în chestia Impozitelor, care Interesează azi pe toată lumea. • O comisiune aleasă din staul partidului progresist din localitate, a luat toate dispozitunele, piatra găzduirea delegamţilor, dintre care cel mai malft vor sosi Join Iaşi." Congresul partidului Poporului din Basarabia, a fost fixat pentru D mlnecă 6 Noembrie. CD- general Averesen, a promis să asiste la congres, pentru care se fac la Chişinău mari pregătiri. Congresul se va fine in sala Cinema-Orfemax Aseară un camion a circulat pe străzile Iaşului, cu o viteză neobişnuită, şi în care , camion luaseră loc mai mulţi ofiţeri şi numeroase femei Poliţia a urmărit vreme îndelungată camianul spre a constata macar numărat. I x In ce priveste. Imputările ce au pătruns tn presă tmnoMva d-lui lfrim, directorul *miscărel de la căile ferate, ni se anunţă din Ioc competent că totul se reduce la o reclamatie făcută de un rău famat domn I Orian din Basarabia, originar din vechiul regat, care a realizat sumt enorme din diverse operaţiuni dubioase, şi care, mereu ţinut nu de aproape de d. lfrlm, a crezut că se poate răzbuna pe această cafe. De altfel corectitudinea notorie a d-lui lfrlm, îl pane la adăpost de imputări ca cele cel poate născoci an Chrihan oare cars. Subinspectorul Răpan de la căile ferate, voind să expermenteze ieri un plan al său pentru deblocarea unilor din gara Iași, a reușit să blocheze toate liniile. Din cauza aceasta, trenul de București n a putut pleca decăt cu o întârziere de 40 minute , iar trenul de Dorohoi, după diferite manevre care au durat o oră, a fost abandonat dincolo de magaziile gărei Trenul fiind în complect întuneric, s'au furat multe din bagajele călătorilor. „ Poliţia nu dispune de mijloace, ca să facă o bună pază , a oraşului Am înţeles şi deci nu ridicăm obiecţiuni ! Ceea ce nu înţelegem însă este faptul că sub ochii polei să se transforme piața Unirel şi strada Lănuşneanu într'an velodrom. Infernul ce provoacă motocicletele este imposibil de suportat. Iar blbcişti dau pur şi simplu peste trecători Cerem măsuri ca acest scandal să înceteze imediat. x D. General Popovici, numit guvernator al Baanlahiei, soseşte joi la Chişinău pentru a-şi ocupa postul. x La "direcţiunea ingienală se studiază construirea unei uzine proprie, pentru i- luminatul cu electricitate a gărei şi dependenţelor gărei. Propriul este alcătuit de d. inginer Mendelsohn. " Ministrul de interne, a comunicat azi Sindicatului funcţionarilor publici, că a aprobat ţinerea unui congres general al funcţionarilor publici, la Ploeşti în ziua de 27 Noembrie. Funcţionarii din Iaşi,tin însă, ca în Iaşi să aibă loc un congres, în primele zile ale lunei Noembrie, pentru care o delegaţie pleacă în astă seară la Bucureşti, spre a lua înţelegere cu comitetul central. ( 1). preşedinte cât şi Comitetul Sindiatului Proprietarilor Urbani din Iaşi, în numele tuturor Proprietarilor aduce pe calea publicităţii vii mulţumiri d-lui Drăchici, directorul cinematografului „Modern* pentru afişarea pe pârnă în mod gratuit a întrunire lor, ce a avut loc Duminică în sala „Elisabeta*, D. N. A. Stoianovici, fost deputat, a fost cooptat ca membru în comitetul executiv central al partidului progresist ca reprezentant al organizaţiei de Dorohoiu. „ Am anunțat, la timp, arestarea unui tânăr, anume Danciuc, care prin falsificarea unor foi de trăsură, a excrocat unui comerciant suma de 10.000 lei. Continuându-se cercetările, s-a descoperit, că tot Danciuc, prin acelaşi sistem, a explocat o mare Bancă din Iaşi, cu suma de 40 000 lei. Foile de trăsură falsificate provin, de astă dată din Vaslui. Cercetările continuă. „ Da către comisia despărţirei a treia, s-a arestat pe Ioan Andrieş urmărit pentru crimă. x Șofeurul Ghidiu Vasile, minând peste 12 chiloraetri pe oră și același timp fără permis, a fost amendat •• apottal.