Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)

1921-10-28 / nr. 4336

ANUL al XVIIIea No. 4336 Biblioteca Universi­tatei Iași &.**• I Capriciile Cenzurii Cenzura a înştiinţat toate ziarele din Iaşi, că situaţia din Basarabia rămîn­e în grija forţei publice. Presa deci nu mai are dreptul să anunţe şi să comenteze evenimentele dintre Prut şi Nistru. Ca gazetari cu un accentuat spirit de ordine, am acceptat fără murmur ordinul sever al cenzurii. Doar mai avem pro­vincii şi peste Carnaţi... Apoi, în afară de Romînia mai există ţâri şi ape! I ?Ne şi deprinsesem cu noua situaţie. Parcă s’ar fi realizat visul războinicilor noştri : Ba­sarabia nici nu exista... Ne căzuse dela mîneci ul­imele zdrenţe ale crepului de­ doliu, pe care un mare patriot nu-l înfăşurase la braţ, în ziua unirii. Dar beatitudinea noastră n’a durat mult timp. Ziarele din Bucureşti au început să publice articole despre Basarabia. Generalul Rîşcanu, de pildă, a declarat printre altele, într’un inter­view, că „situaţia din Basa­rabia este foarte bună“ şi că „zvonurile alarmante, inten­ţionat lansate, nu corespund adevărului“. (Prin urmare, d. Stere lansează—„intenţionat“ — ştiri false...ca un veritab­l agent ţarist, care luptă­ pentru reîntoarcerea Basarabiei la pa­tria mumă rusească­. Ne-am zis atunci : Cenzura n’a fost destul da clară. Presa are, desigur, dreptul să vor­bească cu glas mare despre „situaţia bură“ din Basarabia, dar n’are dreptul să articu­leze o şoaptă asupra „situa­ţiei rele“ — care, dealtfel, nici nu există decât in ima­ginaţia trădătorilor, y com- | pris d. ministru Pe­trovici (de- j prns mai de mult, cu acte de trădare...). Ne şi pregătisem un arti­col entuziast despre viaţa din Basarabia, când „Adevărul“­­ ne face o surpriză extraor- j dinară. Intr’adevăr ziarul­ d lui Fagure publică un ar-­­ ticol de reportaj asupra soar- t­rei înfiorătoare a refugiaţilor („Opinia“ a atins, maii demult, aceiaşi chestie). Neastâmpăraţi cercetători­­ ai situaţii­or false, facem —­­ cu acest prilej — o stranie­­ constatare La Bucureşti unde starea de asediu este demult proclamată, sunt libertăţi mai mari decât la Iaşi, unde nu i stare de asediu. Dar încă ceva. Dacă nu­-s­e oportune „anumite“ discuţii,­­ — pentru ce ziarele din Capi-­­­tală, cu mre tiraj, pot trece­­ Prutul cu orice ştiri şi comen-­­ tarii relative la situaţia din Basarabia, pe când ziarele din Iaşi trebue să se mărginească numiai la considerente fugare asupra impozitelor şi a Măr­­­rii Mediterane ?.­­ Nu cerem constrângeri şi pen­ru ziarele din Bucureşti. Ele au şi aşa prea multe pie­dici. Ci cerem — pentru noi— mai multă libertate. Numai o presă liberă poate garanta buna funcţionare a aparatului administrativ, atât de deranjat acum. Degeaba aparatul acesta ne prinde limba intre roţile-i cu dinţi, şi ne-o scoate din rădăcini ; el ne mutilează, e drept, dar şi mecanismul lui se va opri, de la... M. SEVISTUS CATE­VA NOTE Apropos de o pol mică, la care na sa mai utie nici cine a , atacat, nici cine a reluat faptele, ns rine ia m nte o anecdota. Un nu prea bogat cu duhul se prezintă la recrutare — Cum îl chiama pe tatal tau ? — Nu știu. Nu l’am cunoscut nici odată — Dar pe mama ta ? Trâește ') — Iar nu știu. N’am avut numi. mm Cum ? Ai venit pe lume fara sa ai o mama ! — Sa vi­deti. Mama n'am avut, dar mătușă mea a trait cu un tip si m'a facut pe mine. f Din senin, un negustor se adre­sează unui prietin — Mai bine 11 trăsnea cel de eua pe Moise decât si ne fi scos din Egipt — par ce si pățit, Moritz, de te legi de Moise ? — Mă prostule, nu-ți dai seama ca dacă el nu ne scotea pe noi sereii din Egipet, noi am fi avut lire Ster­ne în loc de lei ? BLaNZY Stabilizarea valutei Bucureşti.­­ Se anunţă din sursă oficială că gu­vernul pregăteşte măsuri pentru stabilizarea valutei hului. Va fi urmată pilda gu­vernului cehoslovac care a creat un fond de rezervă valutar şi a reuşit să obfie rezultate foarte bune. însemnări Războiul civil în Ungaria In Ungaria se lăfăeşte răz­boiul civil. Soldaţii maghiari se bat între dânşii: unii pen­tru Horty, alţii pentru Habs­burg. Telegramele anunţă că au căzut morţi şi răniţi de ambele părţi. In împrejurări de asemenea natură, ticăloşia războiului iese la iveală mai­­e mult ca oricând. Milităria silită smul­ge omul de la trebile lui cu­viincioase şi îl bestializează, dându-i o destinaţie de asasi­nat şi distrugere. Soldatul îşi pierde simţul şi personalita­tea, devenind o jucărie în mi­­na superiorului. El nu mai este un braţ conştient al pa­triei şi un colaborator , al co­mandantului suprem care du­­rează pentru colectivitate, ci un sclav orb al sergentului, al plutonierului, al locotenen­tului. Aşa se face că inamicii pot să-i fie, deopotrivă, solda­ţii altui stat, ca şi fraţii şi părinţii lui. Soldatul maghiar şi-a pier­dut astăzi calitatea de cus­tode al ţarei sale, şi a deve­nit un argat în slujba perso­nală a micului stăpân. El a­­leargă, se tăvăleşte în noroi, descarcă arma, izbeşte cu ba­ioneta, pentru că aşa i se co­mandă. Şi n’ar face toate a­­cestea, dacă nu s’ar teme de pedeapsă. ”Nu încape îndoială că po­porul unguresc nu se intere­sează nici de Horty, nici de Rege. El ar vrea să fi lăsat în pace la câminul, la ocupa­­ţiile şi la nevoile lui simple dar curate. Insă perfidia or­ganizaţiei sociale pune sîngele mulţimei la discreţia socote­lilor şi ambiţiilor unei mino­rităţi uzurpatoare. Şi astfel nenorocitul locui­tor maghiar joacă,­­la rândul lui, rolul idiot de erou al ce­lei mai descreerate­­ tragedii umane. " Renovata» Mersul evenimentelor din Bu­da* Pesta confirmă nu totul pre­vederile noastre de ieri. Aven­tura poate fi considerată ca terminată. Regele Carol este prizonier și soarta ce-l așteap­tă este din cea mai puțin invi­­diabilă. Oricum, tot ce se va mai pe­trece de acum încolo nu mai prezintă caracterul grav al u­­nor operaţiuni armate. Vom mai avea agitaţiuni diplomatice, vom avea poate şi acte de pre­siuni pentru a sili Ungaria la executarea tuturor clauzelor tra­tatului de la Trianon. Războaie, încăierări armate, asta este ex­clus.• Nu tot ast­fel este şi situa­ţia din Germania. Deşi nu are un caracter armat, conflictul născut din modul cum a fost împărţită Silezia superioară prezintă o gravitate excepţio­nală. Precum se ştie cancelarul Wirth a demisionat. Demisia este întovărăşită de o scrisoare către poporul german, care prezintă o importanţă şi mai mare de­cât­ însă­şi demisia. Acel care avea întreaga în­credere a aliaţilor spune astă­zi poporului german, că deşi Germania a dat toate dovezile că"ţine să execute cu stricteţă obligaţiile, aliaţii nu s’au sfiit să-i facă, prin partajul Sileziei Superioare, cea mai mare ne­dreptate posibilă. In gura lui Wirth, care a fost până acuma exemplar de moderat şi dispus la un acord cu aliații, cuvintele aceste în­­sanmă dezlănțuirea furiei ger­mane. 9­­ Concometent cu plecarea gu­vernului Wirth se anunță extra­ordinare manifestațiuni în în­treaga Germanie. Berlinul a văzut meetinguri cum n’a cunos­cut încă. Or­ce s’ar spune liniştea Eu­ropei centrale este din nou grav ameninţată. Ş­iri din toate cen­trele lumei arată că nu este exclus să puie în preziua unor grave evenimente care pot depăşi cu mult cele mai pesimiste preve­deri. In or ce caz ele pot aduce după sine o gravă înrăutăţire a situaţiei economice din întreaga Europa. N’am terminat încă calvarul suferinţelor aduse de război­. Situația e mult mai rea astă­zi de cât a fost chiar în momentul ultimatumului de la Londra. Guvernul nostru are şi el mo­tivul să fie serios îngrijorat- VIATA POLITICA Demisia cancelarului Wîrth — O scrisoare.— Manifestaţiile.— Situaţia tulbure.—In opoziţie cu Austr­a. — B »tjun mmksm. ZIAR POLITIC COTIDIAN IAȘI - JOI 27 Octombrie 1921 —Imiei mi.....iii..in ii aa—a—wmmm A NUNCIUR­I Ce primeeo la toate Agențiile de Publici­tata a la 77 ADMINISTRAȚIA Z1A80LSI ** T Str. Gh. MArzescu 17. 1 UN NUMĂR VECHIU 2 LEI !* CHESTIA PĂINEI ll COMISIA INTERIMARĂ Comisia interimară, s’a întru­nit aseară sub preşedinţia d-lui Pogorâta, precedată de o con­stă­uire intimă. D. Manea, ajutor de pri­mar, întră de a dreptul In a explică stadiul aprovizionărei cu grâu şi al pâinei. Face o socoteală, din care rezultă că morarii au dreptate de a fi ce­rut o sporire a preţului pâinei, spune că aprovizionarea cu grâu se face încontinuu şi are asigurarea că va continua. D. Tautu, cere un control mai sever al brutarilor, căci mai ales cele de la periferiile oraşului, vând pâinea în con­­diţiuni detailabile. Incidental, după ce se vo­­teazăă câte­va credite, vine din nou chestia pâinei în dis­­cuţiune. De către Moara laşului, se prezintă o cerere a Comunei Tecuci, care cere ca în schim­bul a trei vagoane cu grâu, să i se trimeată un vagon cu făină. D. Scutaru, se ridică în potriva acestei transacţiuni, căci are teama, ca nu cum­va populaţia iesacă, să nu rămăe la un moment dat şi fără grâu şi fără făină. D-nii Obreja şi Botez se o­­pun deasemenea la aceasta transacţie, şi ridică o nouă chestie. Felul cum se desface azi pâinea, constitue o adevărată spoliare a populaţiunei, căci în mare parte se ia preţul pen­tru pâinea albă, şi i se dă In schimb pâine neagră. De alt­fel după dispoziţiunea luată, ca timp de 2 zile pe săptă­mâna să se vândă numai pâine albă, revine pentru populaţia ne­voieşe ca mult mai scumpă a­­provizionarea cu pâine pe timp de o săptămână, de­cât dacă s’ar vinde numai o pâine in­tegrală pe preţul de 4 lei, aşa cum au pretins morarii. Cei mai mulţi dintre consi­lieri se declară de acord, în a se opri ori­ce eşire de făină albă, să nu se fabrice decât o singură calitate de pâine, de făină integrală, pe preţul de 4 lei chilogramul. Propunerea se votează. D. Ştefaniu, zice că votează contra, pentru că se scum­peşte pâinea. D­r. Scutaru, Obreja, Tăutu, Rafael Dimitriu răspunde :­­ „Şi noi am votat pentru, căci se pune capot spolierei şi se sft­neşte de fapt pâinea". Originele numelui oraşului Iaşi — Dovezi n­oi, de d. N. A. Bogdan — Acesta e titlul unei scurte dar fundamentale publicaţiuni a d-lui N. A. Bogdan, cunos­cut în deosebi şi apreciat cu dreptate ca istoriograful Iaşi­lor. Broşura de care pomenim extrasă din revista ieşană „Arhiva“, An. XXVIII, No. 2 din 1921, face să fie urmărită de ori­eîne pentru două teme­iuri mai ales : unul ca vera­­citate documentară, ne mai lăsând nici-un­­dubiu asupra originei numelui laşilor, şi al­tul, ca lăture pshilogică, pu­nând în lumină nedreptatea ce se scurge chiar” din gândi­rea şi pana celor mai aleşi cercetători şi muncitori inte­lectuali, cum e cazul special cu d. Iorga, când nu s’au de­prins să şi mărginească pa­siunea numai la atât cât poa­te fi de sprijin adevărului, binelui şi simpatiei omeneşti. M’au durut scrisele d-lui Bog­dan, mai puţin aş zice pentru d-sa care ar fi meritat­­atâta ca să fie distins de Academie, cât pentru d nul Iorga care s’a dovedit, cel puţin In acest caz, şi nedrept, dar mai ales pătimaş până la năpăstuire. A dat dar prilej d-lui Bog­dan să-şi ia o revanşă cum se poate mai usturătoare, cu toate că păstrând o urbani­tate şi o înălţime de vederi ce-l cinstesc în mod deosebit. D-nul Iorga de­sigur se va putea socoti neat­ns de să­geata unui neuitrat chiar când nimereşte aşa de în plin ; dar cetitorul se va edifica, nu fără părere de rîu de altfel, că probitatea şi omenia sunt aşa de strânse de Închegarea omului şi aşa de puţin condi­ţionate de cultura sau situa­­ţiunea lui. Dr. Zoan­ INFORMATICHI Cu începere de la 1 Noembre „OPINIA“ va apare zilnic in 4 pagini. Astfel vom avea posibilitatea si oferim pub­licului o gazetă alcătuită In condiţiu*! superioare cu un materiel bogat fl variat. Pe lângă dezvol­tarea părţei politice, vom da o mare dezvoltare 1­­l părţei beletristice. Vom publica zilnic foite­­p»n» de literatura, artă, ştiinţă, critică socială şi politică, privitor la mişcarea culturală şi civică din ţara şi străinătate.* „OPINIA“ în 1­4 pagini va începe publicarea în foiletoane speciale, a unei lucrări inedite asupra vieţei din Rusia sub formele dominaţiunei sovietice, lucrare cu un fidel caracter documentar şi alcătuită într’o formă literară din cele mai insinuante. Această operă scrisă de un nou talent al Rusiei, este tradusă după manuscris şi ne-a fost pusă la dispoziţie de o doamnă, soţia unui distins personaj al vieţei noastre politice şi sociale. „OPINIA“ în 4 pagini va da o extindere şi mai mare părţii informative. Pe lângă dezvoltarea serviciului infor­mativ local, am avut în vedere extinderea serviciului tele­grafic şi telefonic, pentru care scop am dublat personalul din Capitală. „OPINIA“ în 4 pagini va înfiinţa rubrici speciale pentru provincie, în care scop şi a stabilit corespondenţi în principalele centre moldoveneşti. S-a rezervat de aseme­nea şi un joc ca venit pentru extinderea publicităţii com­er­­ciale, industriale şi profesionale. • Pentru ca opera la care ne angajăm să reu­şească cât mai bine, „Opinia“ şi-a asigurat noul colaboratori dintre cei mai harnici şi talentaţi, ca a să conlucreze zilnic cu personalul ce a con­tribuit până astăzi la succesul ziarului, şi să fată din „Poln la un organ la Ină ţintea cerinţelor pub­licistica moderne. x Pacostea impozitelor: — Până şi d. Nic­i Catargi, cu­noscutul proprietar şi amic al d Iul Take Ionescu, a fost exas­­­per­at de reforma fiscală a d Iul Titulescu: —„Nu­­ destul că plătim nişte preţuri fantastice pentru toate, au venit pe deasupra şi pacostea impozitelor. Am tras la Oţel— cum trag de atăţia ani. Am plătit di 20 de ori preţul di­nainte de război. Pe deasupra mi s’a pus şi nu ştiu câte sute lei impozit de lux. Lux la mân­­care, îmbrăcăminte şi odihnă, nu prea putem pricepe. Dar ce să ne facem ? Să dormim în stradă ? De alt­fel tot sistemul d lui Titulescu dovedeşte lipsa de simţ practic. Are statul nevoie de bani ? Să l dăm, fie şi sub formă de împrumut forţat. Să­­ dăm 20 la sută din avere, pe termen de 10 ani, cu dobândă minimală şi plătibilă după acest termen, prin amortizare. Dăm ast­fel averea cu împru­mut, ştim că avem un debitor solvabil, ştim că vom fi platiti după un timp. La urma urmei ar fi un sistem — dar nu ca cel actual unde îţi ia averea şi te impune de cinci ori la impozite pentru unul şi acelaş lucru. Şi apoi termenul de 10 ani e suficient. Dacă nici nn zece ani această fard bogată nu se va reface, atunci ar trebui să de­­zesperăm de viitorul ei".­­ Comitetul central al par­tidului ţârănesc din Basarabia, sub preşidenţia d-lui Pan. Ha­­lippa, aduce la cunoştinţa ge­nerală că, in baza statutelor partidului şi conform cerinţei majorităţei comitetelor judeţene, va avea loc in zilele de 6 şi 7 Noembre la Chişinău, congre­sul general al partidului.­­ Cu autorizarea dlui Vin­­tilă Brotianu ziarul „Mişcarea“ publică o declaraţie prin care se dezminte categoric afirma­­ţiunea făcută de d. P. Drago­­mirescu, deputat, prin ziarul ,Îndreptarea”, cum că d. Alfred Hefter ar fi fost trimis la Berlin, pentru o întreprindere economică, de cătră d. Vintilă Brătanu-D sa afirmă că nici nu-l cu­noaşte pe d. Hefter şi nici odată acesta n'a fost utilizat de cătră liberali într’o chestie economică sau de altă natură.­­ O preocupeaţă din co­muna Găineni, judeţul Chişi­­nău, venind azi dimineaţa în Iaşi, pentru nişte cumpără­­tori, a încetat subit din viaţă. „ Aducem la cunoştinţa d­lul Inspector al telefoanelor urmă­torul abuz : Stafiile intermediare lasă des­­chisă linia între Iaşi şi Ripi­­ceni, între orele 1­ şi 3, aşa că fabrica R­ipiceni comunică nu voie, in schimb restul abo­naţilor nu poate fi servit. O fi dulce Răpicenii, nu zi­cem ba. Dar de aci până la un astfel de abuz e un scandal fără nume şi cerem curmarea abuzului.­­ Prin decretul regal no- 42*5, d. prof. Traian Bratu a fost confirmat ca rector al U­­niversităţii de Iaşi, pe ziua de 25 octombrie­. Odată cu d. Vintilă Bră­­tianu, a sosit în localitate şi d. Alimănişteanu, pentru a parti­cipa la funerarile regretatei prin­­cese Maria Moruzzi.­­ Din venitul reprezentaţiei de Cinematograf ce are loc în astă-seară la „ Elisabda se vor procura protezele (picioare) ne­cesare invalidului despre care s’a scris in ziarul nostru­îndemnăm publicul să asiste un număr căt mai mare.­­ Pe ziua de astâ­zi cur­sul de remiteri este precum urmează : Lira st­er­lică 555 lei, lira Valiana 5 lei 55, Dola­rul 133 lei, coroana etno­­slovacă 1 leu 36, francul f­ancez 10 lei 20, marca germană 85 şi un sfert, coroana austriacă 4 bani iar marca poloneză 3 bani şi 10.­­ O mare afluenţă de ame­ricani i se observă la Reims, întrebaţi asupra scopului ve­­nirei lor, americanii răspund că au venit să viziteze mor­mintele eroilor francezi. In realitate vizita lor are cu totul alt scop.­In America este cu severitate oprită ori­ce consu­maţie de spirtoase şi cum în Reims sunt vinuri şi cognacuri superioare americanii au dat busna acolo unde beau de se prăpădesc.­­ I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, pleacă mâine seara la București, pentru a lua parte la solemnitatea deschideri se­­ziunei de toamnă a consisto­riului bisericesc.

Next