Opinia, noiembrie 1921 (Anul 17, nr. 4340-4362)
1921-11-25 / nr. 4358
y,o lucrare de mare actualitate pentru noi Memoriile contelui Witte. 1849-1915 - Nu cred ca vreunul din oamenii noştri poliţiei, care au un rol, cât de cât, în mersul crizei actuale, să poată ceti, fără adâncă emoţie, vasta lucrare, de curând apărută, şi care cuprinde însemnările contelui Witte, desigur unul din cei mai de seamă oameni politici pa care i-a avut vreodată colosul de odinioară de la nord. Rareori naraţiunea unui om, privind o ţară cu totul diferită de noi prin fire, fondul cugetarei şi regimul politic, a însemnat o potrivire atât de extraordinară cu ceea ce s’a petrecut și se petrece la noi. Cetind memoriile lui Witte și viziunea teribilă a celor ce ne așteaptă *, dacă o minune mai mare de cît puterea meschinăriilor pătriei noastre diriguitoare, nu ne va izbăvi. • Desigur că lucrarea e impresionantă și prin cea ce este specific autocratismului rusesc. In primul loc constaţi, cu surprindere, că, în fapt, nu tot ce voieşte autocratul trebuie negreşit să ia fiinţă. In fond, sub domnia celui mai teribil despot, există organe peste care nu se poate trece al căror cuvânt îşi are un rost, şi ale căror deciziuni nu pot fi eludate decât prin manevre şi căi piezişe. Memoriile in chestiune mai au darul de a pune In evidenţa că ţarul Niciolae a fost o teribilă fatalitate pentru imperii rusesc. Lipsit de energie, fără pic de francheţă, niciodată în măsură de a susţine o ideie, acest ţar a fost cel mai războinic chiar In clipele când instituia tribunalul de Haga; a fost insensibil la cerinţele vremurilor şi punea la cale masacrarea maselor in chiar momentul când dădea manifeste cu albumi de constituţionalism; a fost un perfect amoral, căci in ziua in care, la Moscova, cu ocazia încoronare!, două mii de oameni îşi găsesc moartea intr’o catastrofa fără pereche, ei, împreună cu excesiv de nevropata sa soţie, ia parte la un con cert dat In onoarea familiei imperiale. • • Aceste toate, şi multe altele, sunt specifice vieţei de odinioară a păturei conducătoare ruseşti. Să venim acum la faptele care au o profundă asemănare cu viaţa păturei noastre diriguitoare de astazi. Cu o mână de maestru Witte zugrăveşte teribilele intrigi dintre oamenii politici ruşi. O înţelegere Intre ei e imposibilă, chiar In clipa tragică a nopţei care preceda .Dumineca sângeroasă*, când mulţimea condusă de părintele Gapon a fost masacrată In mod mişeiesc. Şi dacă lupta ar fi fost macar sinceră pe faţă, Intre adversari reali, divizaţi pe bază de convingeri, pe bază de resentimente personale, dar In fond deopotrivă de buni patrioţi ! Nu. Adunaţi la un loc ei cad de acord..pentru ca imediat după acea să reinceapă firul intrigilor. Cu drept cuvânt Witte, vorbind de Goremykin şi de faptul că n’a fost posibilă o explicaţie francă, care ar fi dat rezultate bune, indiferent de reciproca lor antipatie, spune . . .din Cjiuza intrigilor Insă, evenimentele se produceau pe cale de acces şi salturi, iar documentele istorice cele mai importante au fost redij .te In grabă, fără prudenţa pe tare gravitatea împrejurărilor o impunea*. Rezultate! se știe. Prăbuşi* rea s'a produs*»» fiindcă, după wttte, t$TtI*t« TM|ÂjJtKCS te din clipa grozavei înfrângeri,din războiul ruso japonez. Oamenii politici ruşi nuşi-au dat seamă, despre acest lucru decât In clipa când revoluţia a intrat In faza de violenţă, care a resturnat ordinea socială şi legală. Câţi oameni politici dela noi îşi dau seamă de ceea ce se petrece în România de la războiul balcanic încoace? Şi câţi din ei ştiu să tragă foloase din tristele experienţe ale altora, pentru a conveni, cât mai este timp, că epoca intrigilor de sus şi de jos, a luptelor intestine, a preocupărilor personale, se impune să ia sfârşit, în interesul cel mai urgent al patriei ? Câţi ? C. Sorin AVUL al XVii lea N®. *3&S 1 ta) NUMĂRUL VINERI £5 mi A N ti N C l U ■R'-fw»--8» primesc ia toate A te«ţi ii # de Publicitate ei la IDNIUISTRAŢIA ZUROLII - IAŞI, — STR. MÂRZESCh 17 UN NUMAr VECHIU 3 LEI ÎNSEMNĂRI 0 „lămurire** a situaţiei In fiecare an, in noaptea Paştelor, se întâmplă următorul fapt: când preotul apare In uşa altarului, la miezul nopţei, şi chiamă pe credincioşi săia lumină“, vreun cetăţean practic din fundul bisencei, trage un chibrit şi işi aprinde lumânarea. Câte zece vecini se repud la lumânarea eprinsă, întinzându-şi lumânările lor. Dar din pricina imbulzeiei se stinge şi lumânărea către care năvăleau vecinii.Acest tablou ne revine In minte de câte ori ziariştii solicită d-lui Iorga lămuriri asupra Incurcăturelor situaţiunei publice. Haosul de astăzi este desăvârşit. Pentru puţină orientare, confratele .L’Onente n’a găsit sursă mai buna decât... lumânarea d-lui N. Iorga. Ilustrul istoric s’a pronunţat scurt şi îndesat. Situaţia politică: .Situaţia politică actuală este, după mine, din cele mai rele". Situaţia economică. .E pur şi simplu deplorabilă“. Daca .Banca Naţională are drept să refuze a da concurs statului . Asta n'aş putea s’o spun“. Controlul depozitelor străine: „ Acest control poate fără îndoială fi util, dar nu ştiu dacă obiceiurile internaţionale permit să se ia astfel de măsuri*. Situaţia internă In viitor: .Un alt haos după cel actual“. Acest**, sânt lămuririle categoriei ale d-lui lorga asupra situaţiei! V'aţi luminat ? Sau aveţi impresia din noaptea Paştelor, când se stinge şi lumânarea vecinului! ?... RENOVATUS Actualităţi din afară Pentru profesori şi studenţi tuberculosi. La Leyon lange Geneva se va clădi un sanatoriu internaţional pentru studenţi şi profesori universitari mberculoşi. Studenţii vor putea urma carsările chiar In sanatoriu, care va fi astfel aranjat Leysin este situat ca şi Davos ps mauţi, aşa că şi la Leysin suferinzii vor urma cai de altitudine, dovedită foarte eficace tub redoşilor. In acest sanatoriu vor fi primiţi şi studenti lipsiţii de mijloace. Organizaţiunle Internaţionale de crucea roşie şi confederaţia Internaţională studenţească au promis ajutorul bănesc. — Industria păpuşelor. — In America şi în Anglia s’a luat obiceiul a se înfrumuseţa laterriorul locuinţelor cu păpuşe artistic lucrate. Clasele de sus, mai cu seamă damele, au colecţiuni mari de păpuşi, care mai de care mal interesante. Moda aceasta a păpuşelor a creat o întreagă Industrie aşa că fabricele americane au vândut în anul trecut păpuşe pentru suma de 15 ooo.ooo dolari Cum această Industrie fiind la începutul ei, ea nu poate îndestula toate cererile, a fost nevoit să se aducă din Germania, Franţa şi Japonia pdpus pentru 8.000.000 dolarii Iată o modă care dă de lucru la mii de oameni ! Nevoia de pâine.— Im îm*pnjurmile Berlinului cets întregi de barbafi ai fentei — 300 la număr — au năvălit în prăvăliile de alimente și au furat tot ce au putut, intervenind armata lucratorii au fugit cu tot ce au putut fura• CATEVA NOTE BxhtS unii care sunt și mai dezolaţi de cât proprietarii expropriaţi. Sunt acei oara n’au nimica de e*propiat. Declaraţiile pentru impozite sunt din nou am&nate. Publicul sa nu piardă r&bdarea, din eniuza atâtor amănAri. Jfi* e sig-^s o a iu ceie d u urma se va „fixa pentru aceste declaraţiuni un terme» Sebciul la paştere cailor. * Noroc că reforma d-lui Titulescu nu prevede o comsie de evaluare pentru producţiile ştiinţiloce şi literare. Judecând dup« normei* de oare se lasa a fi conduse comisiile de evaluare pentru imobdle, U»*i trezi ca ar ■junge 1« preţ şi lucrar.» d-lui Tafran. 9 Nimic zurpmzitor ei la e latranire public« din Socola, ua oraler • ■usiinut adevarate aebitaii politiei. Contagiunea se maaifest« tu teste. BLANZY PSIHOLOGISM la legături cu conferința d lui Rădulescu-Motru E denumirea pe care o dă secolului nostru d. Rădulescu- Motru Intr’o confernţă recentă. Capul celui mai solid dintre profesorii noştri universitari a izbutit să sistematizeze câteva observaţiuni şi câteva date preţioase. Incepând cu tendiţelii — dinainte de războiu vădite — de s lămuri fenomenele sociale cu ajutorul analizei sufleteşti, d-sa ajunge la concluzia firească, in toate domeniile şi de câtre oricine — deh omul de stat până la negustor — se întrebuinţează psihologismul. Individul modern nu poate reuşi cu almis dacă nu se eskneşt* să pătrundă psihologia aemenului- Dar pentru că psholog’snul curent s vulgar și superficial, d. Rădulescu-Motru cere alcătuirea Unor norme sti- Iuții:» psatru*ca psihologismul st devia an faster de progres. latre malU uf «în fericit« im făt» if M&g ms, **? aţ % după d sa, şi o îmblânzire a moravurilor şi a antagonismelor dintre clase. Cu alte cuvinte: când cunoaşterea pahologiei va fi fapt îndeplinit, atât patronul cât şi muncitorul sinarat vor fi mulţumiţi, lupta de clasă nu va mai exista, toate vor merge in ordina si cea mal dulce armonie va domn: în *um.. Nu exagerăm. Sunt concluziile d-lui Râduiescu* Motru. Cum a putut admirabilul profesor s eruittul filosof si confund. cauzei« strict eonomice cari d*u naștere luptei de clasă, cu acelea psihologice — cari sunt doar o consecință a celor dintâi —■ nu 8 d joc greu de afat. D. Rădulescu-Motru nu s*a preocupat nici odată de economia socială s! a'a eer:*tat, cu stăruinţă, opera nici unul ecolo naist. Suntem adoar Încredinţaţi că d sa au xuaoafte, decit dia aafte, eper* lâ. JfiMC Căi despre invitaţia primită în ateiaş zi de V /i«rsa dt cdtră d. Ftrecky k, servante pathtice din capitală vorbesc despre lucrări eonente in legătură cu uzanțele practicei parlamen Şi cazul profesorului Rădui.szuMotru, care se sugerează, Insemnăr.ie de față, au e rar. Iiteiectuaiii noştri d* «Rlf habar n’ o de caracter ii real ai problemii sociale. El văd aparenţele. De aici, a grefei lu aprecieri, cu atît mai suave cu cât sunt iatărite de prestigiul câţi unai numi cu greutate ştiinţifică. Conferinţa d lui Motru care, in totalitate, a fost o minunati caracterizare a unor anumite aspacte ale vrmi, ale problemelor și curentelor cari • agită — suscită, însă, diferit« adu eri aminta, D. Motru au pătrunde pricina tuturor antagonismelor de clasă. D-sris vede prin prisma psihologului, a filosofului, — și nu prin aceea a economistului pozitiv. Aceleaşi insuficienţ« se dato resză acţiune* altor profesori universitari, In frust* eu d. dr. O. Msrloescu, cari au infilaţai cuaosuta asociaţia a Intelectua- ÎUor. Ce urmăreşte ea ? Ridicarea in rali şi materială a intelectual id!. Prin se a . Nam; ift* 9M00If C Hotărât,—dai Credeam că nein’tlat chiar, o inteligenţă superioară pe aceea a profesorului Motru, d® p’Idă, va fi—ca singură— in stare si pătrundă la intimitatea problemei, ajungând k adevăr, înţelegând câ răni are la bază o greşită alcătuire economică a solefiţii actuale. Am crezut că, datorită acestei puteri de gândire şi Investigaţie ştiinţifică, d. Motru nu va comite grava eroare de a lua cauzele economice drept cauze psihologice,—şi să construiască astfel, o judecată greşită. Ne-am luse- rat. Conferinţa d sa corecte opinia că prin psihologia ştiinţifică se va ameliora raporturile dintre clasî,—ne-o dovedeşte. Conferenţiarul a cerut institute de psihologie. Nel cerea, pe lângă ele, institute de predare raţională a sociologiei şi ecoue■a’el politice. Şi ar fi bine să se faceapă eu .Capitalul* lui Marx. Foarte mulţi sunt depăşi a vedea,in abuzul Bancei Naţionale de a acorda statului an nou împrumut de 500.000.000, o burbă poliică. La noi, care în atâtea răduri am susţinut necesitatea etatizării acestei instituţiuni, pentru a o scoate de sub tutela poltică, vom tăgădui că nu foarte multe ocaziuul Banca Naţionala a fătuit de fapt politica liberalnaţională. De data aceasta se pare însă că există un foarte serios motiv de opunere, de ordin financiar. Este vorba de o nouă inflaţiune fiduciară, deci o şi mai mare scădere a valorei leului Dar, la urma urmei, această jertfă este ea realmente ceruta spre folosinţa statului ? Sunt dovezi sigure că nu. Noul împiriimat trebuia să le servească a achitarea unor ordonanţe de plată pe numele mai singure şi foarte mari instituţiuni financiare, care a primit să plătească in contul acestor ordonanţe pe un furnizor priveligiat al statului. Or, Banca Naţională susţine că sun alte mijloace, foarte eficace, ca această instituţie să fie sprijinita, fără a se recurge la unoi inflaţiuni monetare. Acesta e fondul problemei. Rămâne de văzut acum, dacă şi cam conflictul dintre Banca Naţională şi stat va putea fi apl., nat.• In altă ordine de idei, comunicările ce vin din capitală spun categoric că soluţia crizei se va produce foarte curând. Nu numai că Suveranul nu şi ascunde gândul în această privinţă, dar II spune pe faţă, mai pe şleau chiar de cât lucrul se petrece In mod potcinuit. In audienţa de Vineri a d-lui Iorga, asta a auzit câ dorinţa personală a regelui e ca o înţelegere să se înfăptuiască, întrucât, n’ar dori un guvern de partid şi de aceia inzistă pentru stabilirea u/iui acord. 1). Iorga a şi transmis ardelenilor dorinţa expresă a Suveranului. Desigur că din punct de vedere strict constituţional demersul regelui depăşeşte rolului de arbitru intre parade. Nu este însă mai puţin adevărat că situaţia gravă şi atitudinea oamenilor noştri politici, justifică ghetul capului statui«!. . a tare. D. Ftrrkyle este, într- adevăr, dintre bătrânii noştri oameni politici, acel care are poate cea mai lungă practică a regulelor constituţionale în materie de funcţionare a parlamentului. Era dlar natural ca Suveranul să-l consulte. Remarcăm numai, pentru a sfărşi, că Luni 28 Noembrie urmează a fi deschis parlamentul şi că astăzi Miercurea 23 Noembrie parlamentarii n’au primit Încă reglementarele înştiinţări. Faptul e perfect exact şi caracteristic, în acelaş timp. Sunt unii care de 20 de ani fac parte din parlament şi aşa ceva n’au văzut încă. Dovada cea mai vie că parlament»l nu se va deschide la *8 noembrie aţa precum „opinia** a vestit la vreme. VIATA POLITICA Bombă politică sau...? — In chestia refuzului BSncei Naţionale. — Problema guvernului de colaborare. — Guvernul intervine. — In plin faliment ? — Poşta amână mereu plăţile — Se ştie emfaza cu care ministerul de finanţe anunţă, în toate părţile, că cheltuielile statului, în ultimul timp, sunt acoperite de incasările obicinuite şi că nu maie nevoie de nioi emisiuni sau împrumuturi, pentru cheltuielile ordinare. Or, sunt toate dovezile că afirmaţiunea nu corespundea realitatei şi că statul nu poate face faţă cerinţelor şi obigaţiuneior. intr’adevăr, la poştă se petrece un fapt foarte simplu şi foarte eloquent in acelaş timp. Poşta încasează dar nu achită. Astfel, sunt comercianţi care au denumit rambursări de luni de zile şi in gumi de zeci de mii de lei şi nu reuşesc să obţie achitarea. Dar aceasta nu se petrece numai când ie vorba de sumi mari ci şi de cele relativ neînsemnate. Astfel, d. Theodor Durada, care se afla acum o luna in Bucureşti, a trimis familiei d-saie la laşi, pentru trebuinţi urgente, o sumă de bani. De doua săptămâni d-sa »’a remiros in iaşi, dar familia n'a primit nici până acum banii cuveniţi- ftâ mai subliniem câ administraţia sfarsiului mostre, vestită din diferite părţi de sumi trimise prin poştă, m’a mai primit de vr’o lună și mai bine vizita •iierului eu mandate I inetul eu încetei vom amage in halul eă publicel va feri •* de eiunul să mai insredinţes» un han unei administraţieni publice. Suntem tare la plin faliment! annnltarism gensros și o proză lirică formează programul-Universitarii s’au put pe un ferea șubred: ei văd !x starea Inferioară, din punct de vedere economic, a intelectualului o urmare a construcţiei Ini sufetstl. Cees-ce • fals. Intelectualitatea cars produce devine marfă. Dacă oferta • mică și cererea mare,—intelectualul o duce bine. Dacă lucrurile se petrec contrariu, intelectualul moare la spital sau de drumuri. El ca prodăător salariat este, doar, intelectual un proletar, orar blazo■at: ştiinţa şi capacitatea sunt mândriile lui, nu întotdeauna rentabile. Asta-i adevărul. Universitarii, idealişti şi aerulţlaţi, nu privesc Insă, astfel rsalitatea. Ei socotise că o arme«ălzire s revendicărilor ambelor clase—producători ş’ capitalişti— • posibilă f! necesară Intru fericirea naţiune! ş' a statuia! Vechea utropie umanitaristă pare a fi îmbrăţişată, după atâţ'a an i«ia falimentul ei ruşinos,treziri de elită interestială temi lá es sa pri CRONICA MUZICALA AL IV-LEA CONCERT SIMFONIC începutul audiţiei : RUvertura din Tannhauser*. De arfttea ori auzită—de mai multe ori, chiar da la falanga de sub conducerea d-lui Ciolan şi totuşi o supriză. O supriză plăcută, până la un punct A fost atacată într’un tempo ne*obişnuit de just, de aproape cu spiritul lui Wagner şi executată cu o frumuseţe iarăşi remarcabilă de către coarde şi instrumente de lemn. Dar tot atât de remarcabil— de astă dată Insă neplăcut, au impresionat sunetele stridente ale unora din alămuri. Şi tocmai aceste instrumente sunt acelea in care culminează puterea motivelor averturei şi fac din ea una din bucăţile cele mai deforţă, de efect, ale concertelor de orchestră. De aceia a fost mai fericită trecerea la lucrarea lui Mendelsohn (Simfonia a 5-a). Mulţimea de cantilene, este arar încredinţată alămurilor—ca dominante. „Şi ceia ce se reproşează lui Mendelsohn (debiliatea în exploatarea motivelor) a fost aci bine venit. Căci siguranţa pe care au căpătat-o corzile ( compris başii) a relevat multe din frumuseţele melodiilor, de care abundă simfonia—mai ales coralul minunat. A urmat apoi Sulta lirică a lui Grieg. Motive populare, muzică uşoară, dar extrem de fin orchestrată. Accesibilă tuturor, chiar şi acelora care n’au ureche decât pentru şansonete sau cuplete vesele, suita lui Grieg ,arată tocmai pe marele artist, care fărâ să fie trivial sau mâcar vulgar poate totuşi câştiga vulgul, ba chiar sa’i entuziasmeze. O face şi Tschaikovschi 01 al său ,Capricorn“, dar e toomai antipodul lui Greg. Căci e vulgar, pe alocuri chiar trivial—de o trivialitate zgomotoasă, „foraine“. Execuţia Îngrijită—In special a suitei, a avut marfa succes. A fost bifata. Ceia ce nu înseamnă că locurile goale au rămân o mare pată neagră, care’i întunecă nimbul de oraş intelectual—cum se pretinde oraşul nostru. Vf Defecţiunea la averescani Bucureşti. ~ Deputatul bănăţean Djagir Savu a demi - ouat din partidul popor lu, şi dij lecretarlatu! 8a mersi. Ia textul demfeisi, d. Sava arată că partidul poporu’u a Insolut speranţele bănăţene I prim lMecjiVIi fi2i