Opinia, decembrie 1921 (Anul 17, nr. 4364-4389)
1921-12-08 / nr. 4369
i „PARTIDE DE CLASA“ De c’tva timp, presa une partide istorice atacă, cu violenţi, un partid nou care, într’un Congres recent, şi-a fixat anti-proectul de program. Dar care-i lozinca, subt care partidul istoric în chestiune duce lupta împotriva noului partid ! După cum am spus şi altă dati, în luptele politice, formulele — mai degrabă decât programele— servesc l« propagandă și la campanii. Partidul advers..^ un „partid de clasa*, lată ultima formulă a partidelor isorice. »Partid de clasă“ ? Da. Dar care partid*nu-i de clasă^! Şi nu numai ,cele de azi. Dar căutaţi, pe un ochiu iscoditor, toate ungherele istoriei,şi nu veţi găsi, nicăeri şi nici când, un partid care să nu reprezinte, sau care să nu fi reprezentat, interesele şi aspiraţiile unei anumite clase. Nu toate partidele însă mărturisesc acest fapt. Unele spun pe faţă, cu curaj: „Da, săntem părtide de clasa“. Altele :— „Nu, dacă ne dați voe...nici prin gând nu ne a trecut să fim partide de clasă“. ^ Partidele claselor care beneficiază numai de munca lor — n’au nimic de ascuns. Ele nu se rușinează. Pe ^când partidele claselor, care trăese din munca altor clase,la jenă de situaţia lor. Ele nu cutează să se prezinte ca reprezentante ale unor clase, care nu şi pot arăta, la răspînteri, registrul veniturilor şi al cheltuelilor. Ipocrizia acestor partide este un „omagiu adus de viţiu, virtuţii“. Totuşi, există o deosebire fundamentala în re partide. Unele urmăresc orbeşte interesele clasei respective. (Şi doar clasele nu-s indivizi, capabili de acte mărinimoase. Clasele sunt implacabile. Interesul, urmărit cu ferocitate, este doar unica lor călăuză) Ele aleargă după idolul lor fugar, strivind subt picioare vieţile şi bonurile altora, cu ochii fixi înainte, ca’ntr’o halucinaţie... In calea lor sUnt uneori prăpăstii. Ele nu le observă şi, In cele din urma, se prăbuşesc Intr’nsele, c’o inconştienţă de posedat. Alte partide Insă îşi dau samă că clasele lor nu pot prospera, de căt făcând parte dintr’o naţie fericită şi traind intrun stat puternic. Instinctul lor de conservare este mai robust. Cele dintaiu nu ţin seamă de interesul întregului organism, ci — ca bătrânii care, agaţindu-se de viaţă, nu văd nimic de căt propria le existenţa în primejdie — duc totul la pieire, fără să-și dea măcar samă. Ele au ceva maladiv. Cele de-al doilea,însă, procedând cu totul altfel, dau dovada de vigoare. Am repetat căteva lucruri simple, dar care — pentru a fi vârâte In capul oamenilor — au nevoa nu de cuvinte ci de pene de fier. H. S , 1 Leu NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTIDIAN «am MERCUR 7 Decentru 19» A N U N C I U R I Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate 51 LA administraţia ziarului * IAȘI, STR. MÂRZESCU 17 - UN NUMĂR VECHIU 3 î.d AMOL »1 XVlIl-i*» Ac. 48b9 Biblioteca Universității Iași 80 5IÂRZESCU 1? -TELEFON No. 800c* ÎNSEMNAU Rolul intelectualului ? Confratele „Luptătorul“ şi-a pus in gând să îmboldească tineretul nostru universitar la preocupări In legătură cu viaţa publica şi socială, văzută prin prizma intelectualităţii. Spre acest sfărşit „Luptătorul“ a organizat un concurs cu premii pentru studenţi, pe baza răspunsului la Întrebarea : „care trebue să fie rolul intelectualului în actuala societate româneasca“ ? . Confratele nostru a fost bine inspirat când a înlăturat discuţia asupra prezentului, referindu-se la rolul viitor al intelectualilor. Căci o analiză a prezentului ar fi provocat dezgust şi disperare. Rolul de astăzi al intelectualului este într’adevăr nenorocit. „Luptătorul“ a utilizat acel „trebue“, cu intenţia de a distrage privirile de la prezentul nenorocit şi a provoca tineretul„* la manifestaţiuni de credinţă în făgaşul spiritului nou şi simţimântului moral. Scopul va fi, desigur atins , cadi profesiunile de credinţă. Intr’o porţiune de concurenţă, se silesc totdeauna a fi curate şi morale. Putem însă lesne observa că, nici felul cum „Luptătorul“ a pus chestiunea, nu este menit a determina o îndrumare practică a lucrurilor. Căci chiar dacă unanimitatea ■intelectuali01' s’ar hotărî pentru un „trebue“ democratic şi moral, tot n’am fi descoperit făgăduinţa şi nădejdea regenerărei. Intr’adevăr, nodul chestiunei nu este , oare trebue, ci care poate fi rolul intelectualilor. Şi se vede îndată că acest rol nu poate fi decât o venalitate ultra-ticăloasă. Problema ridicată n’are un substrat spiritual, ci anul materialist. In structura economică a societăţii actuale, intelectualul nu poate sace ceia ce spiritul generos şi naiv crede că ar trebui să fie. Nici cursurile de la Văleni ale d-lui Iorga, nici conferinţele societăţilor morale, nici foile educative pentru popor nu pot clinti mizeria stărei economice. Dialectica morală nu modi-,fică practica implacabilă a vieţei... Renovatus Actualităţi Chitorii Poloniei.Din noaptea de 25 Noembrie, bandiţii au pătruns în banca „ Hermes” din Cracovia, au ucis pe proprietarul bânsil ca doi amploiaţi rănind două persoane ce intemplator se aflau în bancă. Bandiţii au furat căteva mii de dolari şi foarte multe valute străine • * * Ajutorarea Rusiei. — Primarul din Oxford, profesorii Universităţei din Oxford precum şi studenţii universitari între cariful lui Asquith au Invitat pe Krassin să vină la Oxford pentru a ţine o conferinţă în privinţa felului cum crede guvernul sovietic să participe la ajutorarea Rastei flămânzite. Interesantă statistică. — După o statistică oficială austriacă, pentru o familie de patru persoane ca să trăiască căt de modest trebuesc 600.000 coroane anual. Bineînţeles dacă preţurile alimentelor se vor piat ridica şi suma anulă trebuitoare va fi în proporție ridicată. cateva note Ora 4 d. a., cand toate trenurile pleacA simultan din Iaşi, a transformat gara într-un adevarat balamuc. Direcţia generali a ţinut probabil «ft dea publicului o dovadă tipica de zâpăceală c« domneşte in capul ditiguitorilor acestei mari institutiuni. Ea a reuşit pe deplin. Elveţienii se declară pata să ne prelungească datoriile dacă plătimlibanile efectiv. Or, aceasta înseamnă să plătim drept dobânzi mai mult decât datoream odinioară dre capital. Cu alte cuvinte, mai mult aţa decât faţa. Mai cu seamă faţa. Presa streină il laudă enorm da mult pe d. Titulescu. Parafrazând un vechiu dicton ar putea să ne întrebăm şi noi " Dacă îl laudă streinii nu cumvan greşit cu ceva faţă de ţară. BLANZY Lichidarea bancei austroungare Bucureşti. Aseară a sosit în Capitală comisiunea pentru lichidarea Bancei Austro-Ungare, conform cu prevederile tratatului de pace. Se vor face anchete în toate statele moştenitoare ale fostei monarhii habsburgice, pentru a se stabili ce fel şi ce cantități de coroane poseda fiecare stat. LISTA CIVILA NC ACHITATĂ Se ştie refuzul Băncei Naţionaie de a acorda sutului un împrumut, in schimb ea s’aproAistat. «ă »«««iit. apeo spelitare ordonanţele de plată ale statului, mai cu seamă acele emise pe numele întreprinderilor industriale. Or, cu acest prilej s’a făcut o tounaUre diu cele mai tipice pentru “haiul in care se află finanţele statului. Intr’adevâr, s’a constatat că de patra luni casieria centrală nu este in posibilitate să achite integral lista civilă a familiei regale şi princiare, iar acum in urma şi aceste mandate au fost aduse spre scont la Banca Naţională. O stare mai nenorocită nici că se poate şi acest lucru se întâmplă cu toate încercările făcute de stat de a realiza suma chiar când ştia dinainte câ nu va putea face faţă obligaţiilor luate. Cazul cu Sindexul şi Granaria e foarte expresiv, în această privinţă. Banii au fost luaţi de stat, dar export nu s’a putut face. Şi cu toate aceste sume, izvorate de contirinaţiuni ,* « financiare dubioase, tot nu s’a Uliiat a la reuşit a se face faţă celor mai esenţiale din cheltuelile statului. Un scandal ca acesta, ca nici măcar lista civilă a familiei domnitoare să nu poată fi plătită, țara românească n’a prea cunoscut. -O constatare Interesanti- Şedinţa de ori a societăţei de Anatomie şi Neurologie, de sub preşidenţia d-lui prof. Bacalogiu, n’a fost mai puţin interesantă decât cea relatată de noi săptămâna trecută. Seria expunerilor e începută de d- dr. Bazgan care arată un caz — demonstrăndu-l cu prezentare de bolnav — a unei hipertrofiii congenitale a membrului inferior drept la o fetiţă de vre-o 10 ani. Având în vedere şi mărturia prof. Bacaloglu, care vede pentru prima oară în lunga-i carieră medicală, un asemenea caz, ne putem da seama de raritatea acestor afecţiuni. S’a căzut de acord că acest trophoedem sar putea expliaa In ce priveşte Vathogenia, prin hwi tomcMU** merre»«*, alt* prin turburări ale secreţiilor interne şi In sfârşit o a treia care are în vedere turburări vasomotorii ale vaselor limfatice. D. Dr. Balan prezintă două piese anatomo-patologice, dintre cari prima, un cancer de ficat grefat pe o ciroză atrofică—fapt rar de altfel şi o a doua, creerul unui bolnav ce murise în clinica prof. Bapaloglu I şi care nu prezintase decât dureri de cap atroce ca simptom predominant. Bănuindu-se ceva specific, mi se face reacţia Wasserman a licidului cefalorachîdian şi se găseşte intens pozitiv. Bolnavul moare şi la necropsie s’a găsit o tumoare neoplasică In lobul frontal, a cărei naturi •a toate preparaţii* masmcopice, nu pare clarificată. D. Barbelian, internat clinicei prof. Tănăsescu, prezintă cazul unei bolnave operate In acel serviciu, pentru o tumoare uterină. După deschiderea abdomenului se constată că bolnava era In posesiunea unui apendice perforat, a unui fibom uterin şi a unui hist dermoid. In această privinţă prof. Parhon care nădăjdueşte că nu e departe timpul când vom putea citi pe faţa fiecărui individ tulburările ce le încearcă glandele lui cu secreţie internă şi bazaţi apoi pe aceste considerente, să putem anticipa predispoziţia morbidă la care e expus acel individ, arată legăturile tumorilor uterine cu secreţia glandelor endocrine şi mai ales ovarul şi thyroida. Şi Intr’adevăr prof. Parhon citează după o statistică că numărul bolnavelor cu tumori uterine şi care prezintă şi guşă ar fi mai mare de •At »1* aceloraşi bolnave ca glanda interi* Prof. Hortolomei afirmă că n’a vâzut guşe la bolnavele operate de d-lui pentru astfel de tumori—dar In schimb 0 varele erau așa alterate (histice, sclerotice etc.) încât reclamau in majoritatea cazurilor să fie extirpate. Trebuia sâ mai expue d-na dr. Borcea un caz de placenta pravia, dar Domnia-Sa a tinut mai curând un curs dre obstetrici, indicând prognoza şi tratamentul în asemenea cazuri. D. dr. Brener" arată în mod evident şi cu deosebire interesant, insuficienţa tratamentului şcoalei franceze preconizat de d-na dr. Borcea, după care profesorul Bacaloglu, relevând părţile bune şi ale unui sistem şi ale celuilalt, demonstrează că fiecare caz cere un tratament special aşa că nu trebue să ne punem toată încrederea în unul singur, după care închide şedinţa, anunţând-o pe cea următoare care va avea loc Duminica viitoare CRONICA MEDICALĂ Şedinţele societăţii de Anatomie şi Neurologie Din partea d-lui avocat Weiler primim următoarele judicioase rinduri. După cum se ştie, chiriaşilor, în principiu, nu li se comunică procesul verbal al comisiunei. Dar, par. 41 din Instrucţiuni, prevede ca fiecărui comerciant i se va lasa un extras după procesul verbal privitor la evaluarea stabilimeatului său de comerţ, adăugând ca „aceste evadări nu interesează pe locatari decăt în cazul când Impunerea la cedatele D. sau E. se fac pe baza valorei locative conf. art. 31 sau 35 din lege’. FiIndcă la cedula D. sunt impuri profesioniştii necomercianţi precum: medici, avocaţi, etc. trebue chiar conform instrucţiunilor ca să se comunice şi acestora an extras de pe procesul verbal al comisiunei, de evaluare, deşi Instrucţiunilor vorbesc numai de stabilimentele de comerţ. In consecinţă — spune ultimul aliniat din aceleaşi Instrucţiuni că — nu se poate face apel tn contra procesilul verbal decât de proprietar ?! fiscal nu de locatari. • Ori, locatarul are un interes vadit actual si legitim de a face apel, și a arăta întâmpinările care, din cauză ca el singur suporta plusul de Impozit a/tiKn^ Lr eUfmnța tHnire " valoarea locativă a apartamentului său fixate de comisiunea și chiria ce plătește efectiv. Adică, dacă eu, chiriaș plătesc o chirie anuală de lei 4ooo, iar comisiunea fixează valoarea locativă la lei 7ooo anual, osebit de cele convenite sau hotate de comisiunea arbitrală cu privire la pata impozitelor de fonciar, apă, canal, gunoi, etc. pentru chiria reală de lei 4ooo chiriaşul singur va avea să plătească toate dările Inclusiv fonciarul pentru plusul de lei 3ooo, evaluat de comisiune, la apartamentul său, (aceasta conform art 13 al. ultim cin legea contrbuţiunilor directe. Dacă proprietarul are deci interes in fixarea valorei locative din cauza impozitului pe venit Şi pe avere, chiriaşul are un interes mai actual de cauza impozitelor care se urcă la vreo 3o la sută, aşa că chiriaşul de mai sus, va avea de plătit pe viitor lei 49ao. info, de 4ooo Chiriaşul mai are şi un alt interes ca să fie faţă la fixarea valoarei locative, de care se va ţine poate seama la fixarea chiriei pe vifor, căci contractee de locaţiune vor trebui neapărat să fie pre ungte. * Proprietarul e mai puţin interesat decât chiriaşul în fixarea valorei locative, fiindcă pe el nu-l priveşte plusul dărilor ce cad exclusiv în sarcina chiriaşului, apoi el e bucuros să plătească un impozit mai mare, la un venit mai mare, ce i se dă speranţa că va încasa după valoarea locativă, iar în ce priveşte evaluarea valorei imobilului pentru impozitul pe capital, îl interesează şi mai puţin, fîindcă impozitul pe avere pare a fi de actualitate numai în ce priveşte discuţia curentă asupra suprimărei lui De aceia, pe nedrept par. 41 din instrucţiuni, dă dreptul de apel, numai proprietarului in contra procesului verbal de evaluare al comisiunei de recensământ pentru valoarea locativă a imobilelor, restricțiane care nu există in art. 13, care dă drept la apel incontribuabilaiuli şt nu proprietarului osebit de aceasta, comercianții, şi liberii profesioniști cărora se comunici extras precum se arată mai sus, se vor găsi un trio situafte foarte dificilă când vor face contestație la Impunerea ce li se va face eventual la impozitul pe venit după valoarea locativa—singura dată când crede făuritorul instrucțiunilor efi ar avea an chiriaș Interes să atace Impunerea comisiunel de recensământ—fiind că Ii se va opune autoritatea hotărârilor ttritnnnmnt* tis ««/«W. .tilite apei prezidate de un Preşedinte de Curte de Apel. Deşi acaste hotărâri, nu vor avea autoritatea de lucru judecat am punct de vedere juridic faţă de chiriaş tn contestaţia de impunere, dar desigur că acele comisiuni nu vor trece peste hotărârile date înainte de comisiunea de apel in procesul dintre proprietar şi fisc stand* fiecare apartament a fost evaluat deosebit fără a se asculta cuvântul chiriaşului — cel mai interesat in cauză cum arăt mai sus—dând astfel naştere şi la hotărâri contrazicătoare. Deci chiar in acest punct de vedere comercianţii şi liberii profesionişti supuşi Ir cedatele D. şi E. la Impozit pe venit ar fidea cel mai mare Interes să se apuc şi să participe acuma la comisiunea de apel, la discuţia asupra evaluărei locative a apartamentului ce ocupa„ Deci chiriaşii sunt mai interesaţi ca proprietarii in facerea apelului contra procesului verbal de afumare a comisiunei de recensământ şi e bine să facă de pe acum apel un termen de 10 zile. Greşit par. 41-^in instrucţiuni, le răpeşte dreptul de apel, derogând de la art. 13 din legea contribuţiunilor directe. PROBLEMA FISCALĂ Situaţia chiriaşilor faţă de comisiile de ape — O Instrucţie curiosă! — Interesul chiriaşilor — De ce nu sunt admişi chiriaşii la cercetarea apelurilor— O modificare se impune.— Scrisori din Chişinâu Culturale.— Greva restauratorilor.— La preoteasă Şef de bandă.— Plecarea ’primului transport de refugiaţi evrei.— Ietndiul de la Directoratul General de Internă.— Impozitele D-lui Titulescu.— Diverse.—, Chişinău.— Duminică a avut loc in sala Universităţii populare din oraşul nostru conferinţa D-lui Scarlat Băluţă ziarist din Bucureşti. In faţa unui numeros public D-sa şi-a desvoltat conferinţa, vorbind despre „Inştinţări şi Învăţăminte ale zilelor noastre* prin care arată că Închegarea primei noastre unităţi naţionale de la 1859 s-a făcut in urma uneiÎndelungat pregătiri sufleteşti, iar generaţia care a Înfăptuit-o şi-a Împlinit minunea in mod eroic. Cit priveşte pregătirea In vederea războiului din 1916 şi a consecinţilor lui (Întregirea ţftrei), acea pregătire aproape n a existat. Unirea sufletească intre românii din toate provinciile acum trebue să se facă, dar in urma războiului s-a scos pe planul ţârei probleme sociale. Revindicările sociale sunt nu numai legitime, dar democraţia este condiţia esenţiala a dăinniiei noastre ca Stat, Ţâranu-i Împroprietărit şi votat universal c&ştgat Înseamnă 2 pftighi de sprijin smulse oligarhei. Oratorul termina zicând ca in ţara noastră există 2 lucruri: o puternică conştiinţă naţională şi o sinceră şi reală democraţie. Am arătat intr’o corespondenta recenta ca faţa de impozitele impuse de legile financiare ale D-lui Tîtulescu şifaţă de preţurile maximale impuse de autorităţile locale, restauratorii din oraşul nostru ameninţau cu Închiderea restaurantelor ,Vazând că Demersurile lor nu au dat nici un rezultat favorabil, cea mai mare parte din restaurantele clasa 1 s’au Închis. E vorba ca și celelalte restaurante să se Inchidă. Cn Închiderea acestor restaurante au ramas fără lucru peste 500 ’lucrători in aceasta breaslăDin cele constatate se poate vedea că restauratorii nu au Închis restaurantele decât din cauza impozitelor cari sunt atât de mari. Cu preţurile maximale ei spun că s’ar impaca.• Autorităţile locale au fost sesizate cum că în comuna Vânători plasa Nemţeni din jud. Chişinău preoteasa preotului Arvinte din acel ,sat aci şeful unei bande de hoţi, cari de mult timp jefueşte pe locuitorii din acel sat şi pe cei din satele Învecinate. Făcându se cercetări de către Primarul acelei comuni la ocuinţa preotesei s’a găsit un întreg bazar de lucruri de furat. Faptul acesta face mare senzaţie In oraşul nostru. Duminică ,27 Noembrie ca