Opinia, ianuarie 1922 (Anul 18, nr. 4390-4411)
1922-01-28 / nr. 4409
ANUL a! XVIII-lea No. 41f,nLeu NCIHARUL ^Vse'^ REDACTIA IAȘI. - STR. HAftZESCU 17 - TBiBPON Mo- »©oe-* ZIAR POLITIC COTIDIAN Guvernul se recomanda — Apelul catre ţara. ~ TeriWIi re fermă a raioanelor ministeriale! — Guvernul actual—coaform tradiţiei ai — a lansat şi el un apel către ţară. Apelul e frumos şi Ia forma şi în fond; dar am fi preferat aă fi foa, mai puţin frumos, şi aă coaţie In tauhimb eateva îadicaţiani precisa de realizări practice. Aşa cum se prezinte apelul, e prea’vast, îmbrăţişează prea multe chestiuni şi *nu precizează pe nici ana. Tot aşa s’au prezintat şi ape Iun le d lor general Avereacu, Take Ioneacu etc. Frazeologia apelului liberal. In ce priveşte impozi ele, n’ftre nici o însemnătate. însuşi d. Titulescu spusese că va fi nevoe de o reducere a cotelor şi de o percepere numai a impozitelor strict necesare. .Liberalii nu spun nimic mai mult. Guvernul se fereşte a da indicaţiuni asupra realizărilor practice. Singurul act real de guvernământ, cunoscut până acum, este marea reformă... a vagoanelor ministerială. Consiliul de miniştri a hotârât sa menţie vagoanele ministeriale numai pentru călătoriile nocturne ale miniştrilor. Pentru călătoriile din timpul zilei, miniştrii nu vor putea folosi decât compartimente In vagoane de oi. la Prin această teribilă reformă, guvernul face economii şi...salvează finanţele statului. GUvernele precedente, care prin risipa lor au adus ţara In halul In care se află, in special d. general Avereion şi colaboratorii săi, trebue să fie foarte măganiţi de această economie liberală prin care se dovedeşte că cea mai primejdioasă risipă pe care,« suferit-o statuii ar fi fost aceia făcută cu vagoaneie ministeriale... Bar ce economie se realizează ? In călătoriile ut alang), te prinde mai totdeanea noaptea pe drum; şi deci, miniştrii vor avea mereu la dispoziţie vagoane speciale. Ziua se fac de obicei călătorii scurte. Vagoanele ministeriala ar fi suprimate că nui miniştrii se duc la Ploeşti sau la Sinaia. Iată marea reformă şi marea economie ! Privind chestiunea din alt punct de vedere, măsura e mai degrabă rea. Cu vagonul ministerial e adevărat că se împovărează tonajul trenului. Dar călătorii sunt totdeauna bucuroşi să vie In tren cu un ministru, căci aşa au şansa sa ajungă la destinaţie fără întârziere. In al doilea loc, mulţi miniştri călătoresc însoţiţi de secretar sau de un şef de cabinet căruia Ii dă Instrucţiuni, Ii dictează etc. Ministrul ar fi stingherit de la muncă, Intr'un compartiment In care răzbate, gălăgia din compartimentul învederat sau din culoar. în fine, e preferabil a se facilita editorii miistrilor, pentru a lua cât mai des şi mai intim contact cu ţara .Reforma cu vagoanele ministeriale e un biet fleac ca vai de dânsul. Ca aaemesea «ât de guverstoist, dirigui ••• torii de astăzi se recomandă desul de proat. Ne rezervăm, fireşte, dreptul a sublinia şi a analiza la timp actele Ulterioara prin care guvernul va vei să realizeze promisiunile din apelul către ţară. Să sperăm că pe viitor va proceda mai serios şi mai bine. Demisia lui Trotzki București — Ziare site* desea fii cl Trotztei ar fi danii tonet din demnitatea de comisar al poporului, din causa divergentlior de opinii cu Lanin ACTUALITĂȚI DIN AFARĂ Mijloacele de capele New-Yorfc. — Ir» naie de c«ntara de la New York deși admirabil organizate au mal sent suficieate pentru transportai locuitorilor al acestui oraș. In 15 minuts pot fi transportate 2300® persoane pe o cursă (Căeietatea lonii are un tren centură. Dar lumea stă In picioare şl se îngrămădeşte la vagoane, astfelcât sau numărat ia li minute 100*0 călători. Analele comunicaţiilor de la New-York dovedi *e ca nevoile comunicaţiii se dublează dia iS in 15 mai. Ia anul 192* trenul* pentară a fost întrebuinţat de către 2B65 milioane pasageri, adică ca 170 milioane mai mult decât la anul 1919. Primăria dim New-York intenţionează să facă o reformă la aceste trenuri pentru a evita aglomeraţia. Scrisorile lui Byron — Editorul lui Byron, John Murray, va scoate la ounănd o sene de scrisori, plină nonm nepnnescute, ds Byron, care en oaa mai mare la seminătate pentru cunoaşterea personalitatei sale enigmatice. Se știa de mult de existenţa acestoe scrisori miă posesorul lor lordul Iroughton, nu le arătase nimănui In urma ultimelor dispoziţei ale fiice sale defuncte lady Dorchester, se va publica acum o selecţie din aceste scrisori Se cuprind viaţa lui Byron începâi dela timpul petrecut la Cambridge, dar fac să iasă In relief mai ales cei cinci petrecuţi la Londra, şi in strâinătate dană ce divorţase de soţia Iul* ♦ Par'd a fost mai eri... Și sunt doiă-zeci ds ani de atunci. Două decenii de viață reală — plină de griji și amaro, ri s-au interpus Intre clipele când citeam, reciteam c î recitam ' minunat» poveste a postului Jeoffroy Radei îndrăgostit de minunea pe care n*o văzuse, dar despre care — de la aifte pelerini veniţi din Tripolis prinţul-post auzise că ln un palat feeric stă închisă şi trăieşte frumoasa domniţii— logodnic» împăratului bizantin mm a lui Smanuel Comnenul. Doi ani de ariadul el nu visează decât; Melisinda; ei îi tachină toate cântecele sale, tot sufletul său, toată fiinţa ta. Arde ca o făclie. Şi când presimte efi ultimele pfilpăriri se apropie, .întrevede suprema feîîcire In fi*«*»» «p*e t»t* *#e Ifftest» depă?!*t» sa ţesă, să ajungă ladânsa, s'o vadă, ca apoi închizând pleoapele pentru totdeauna, să ducă on daosul chipul fermecătoarei fiice a Hadiamei şi a marelui Raymond. Ajung — după ce corabia a trecut prin mari şi grele nevoi — lupte cu valurile mării şi ale răutăţii omeneşti. De-ar fi ştiut sărmanul trubadur, cât de bine Ii cunoaşte şi oftt de adânc săpate sunt cântecele „sale in inima domniţei, de mult ar fi venit. Sau ..poate tu, eăei C C’wrt chose bien comm’iE#, De aoupirer pasr mie Blonde, chataine on brave Mulreuse, Loratoe brune eha taine O a blonde on 1* aana peine Si ma i departe: Car o’eal chose divina D’ahner loraqa'os devin» , TVŞre. ‘înrent-, irşegjfee « ' La »6tf! réTe-uiiétOTlé' Vítm aani réve qa’e«t-oe ? Ut j’atme ia Prinoeiae Lointaine! Dar el nu gștie. Și trimite pe banal său prieten Birtrand a’o roage, s’o implore să vină până la ei—numai două elipe s’o vadă. „Dia lai la simpla Térité: Que je l’adore et que je meura d’avoir chaaté, Ep erd nme at chan's sa baaaté Oh! mais qae je mourrai le prince des amsnta, Sí pour deux ana d’amonr je ia voia deux moments 1 Şi princesa vine. Dar nu vine deofit ca să audă din gura trubadurului că pentru ea se stinge — dar moare fericit. Mai forfeit chiar decât ere* dea, oăo! n’a cântat zădarnic. • • Aceasta este povestea, care multora din noi ne-a încântat tinereţa, când vedeam în versurile lui Rostand nu numai apologia dragostei celei mai fftră ie prihană, tex sl suintesenţa ijflfsiuili oslsl de pe mtihr poate şi a celui mai mare dinvi lrs ultimii romantici. Azi pa lângă regretul trecerei—pentru totdeauna a celor două zeci de ani ai noştri, se alătură şi altul demn de cel dintâi: acela de a nu ne fi fost dat ca Richard Wagner să fi putut cunoaşte pe fratele mai mic al lui Tristan. Nu se poate să nu se fi aprins imaginaţia marelui saxon. Şi am fi avut atunci încă o minune, inca o comoară. Am fi plecat, am fi dispărat cu Geoffroy Radel ca sufletul plin de armoniile izvorâte din îmbinarea celor doi mari preoţi ai iubiri: Rostand şi Wagner. * * * Să revenim la realitate ? Să mai spunem, că atunci nu s'ar mai fi lacumetat oricine s-o întruchipeze pe Mellisinda ? Sau că n'ar mai fi avut rost „prelucrarea“ poemului lui Rostand ? Trecem peste acestea. D. Mihai Codreanu a făcut operă Bană, pftstiu «Mia eare «fft măcar cu dicţionarul In mână nuT pot ceti pa Rostand. C^di acelora — cărora moştenirea poetului francez le este oarecum o mică parte integrantă din propriul lor suflet, le este indiferent dacă există prelucrări ,după“ Aiglon Cyrano" sau Princesse Lointaine. S-ar fi putut tot atât de bine ca acestea să apară .Înainte“ —trebuia doar să cunoşti subiectul. Interpretarea îmi aminteşte un fapt petrect la o reprezentaţie a Walkyriei. S'a îmbolnăvit Hanging. Şi atunci Wotan—adică artistul carei interpreta pe Wotan, a cântat şi rola acesta. Păcat că în »Princes* îndepărtată“ nu merge. Ni s'ar fi contat o profundă deziluzie. Ei dar ce să'i faci ! Sorismond» nu’este decât... dauna de companie a Midii Assintei. Wrftlalevkif CRONICA DRAMATCA Princesa îndepărtată ”4npRoStenz,o prelucrare în versuri de Dl. Mihai Codreanu a mi esale, la dsaie ! Comma d’avoir chanté le soldi, iygMWgTBg? TRENUL INTERNAŢIONAL şi legătura cu Iaşii — In conformitate cu hotărârile conferinţei de căi ferate de la Berna, ca începere de la Zank va creala de 6 ori pe săptămănă an tren internaţional care va face legătura între Bucureşti şi Europa centrală. Orarul stabilit, prevede de două ori ce săptămână trenul direct Bucureşti Paşcani Cernăuft Viena, şi de 4 ori trenul direct Bucureşti-Paşcani Cernăufi Praga Trecerea prin Paşcani se va face la ora 6 şi la 3dimineaţa. Rugăm de pe acum direcţia regională c. fr. să facă diligenţele necesare pentru a stabili legătura Iaşului cu trenul Internaţional. E nevoe de an treu Iaşi-Paşcani care să plece din localitate la ora 4 dimineaţă, pentru a se feri publicul de neplăcerea unei nopţi pierdute pe peronul gărei Paşcani, ca să poată folosi expresul Praga sau Viena. Sperăm că vom fi ascultaţi cu luare aminte şi că ni se va recunoaşte dreptatea şi caracerul practic al acestei cereri timpa ii. ÎNSEMNĂRI Scriitorii noştri fi Cenzura In presă Iaci se oul discută faptei că scriitorii lescrregteui n’sn găsit stare de «sas împotriva ceasarel In general şi contra decretai«i de lalsprire u ceai trei, la special. U se caati ceartă degeaba, bieţilor acritri! Ce lateres aa el ii protestase contra csnsarei ? (Ss ştie că interesai stă la baia start lor acţiuni omeneşti). Scriitorii bacareuteni e’sn faracit într’o societate. Pac poablmare niţH de loterii, ciupesc d!n fon* durlie ministerelor fi, dm ciad la ciad, siria câte o navetă proastă, câte o piesă de teatru cu clopoţei, câte un Babylon sta o poesioară de inimi albastră. Ca legături poate fi latre acute specii umane şi latre censuri ? Obişnuit, censor« fac lucrările bune, paginile de conştinţă care ticsesc spiritele, determină corecte şi agită masele. Censure! tocmai II pisc otrăvurile antisemite pe care Sorbul ie tipăreşte pe hârtie de lux cu banii d-lui Vitră Brătanu; ea preferi borşul lui Corneiu Moldovans, corăbiie, Nmlveie şi tuberozele lui Minalescu, filoxofia de după masă s lui Petron las, prefera toate acestes, in locul ter aarului de dragori*, Inmină ș, revoltă. Pentru că ar protesta scriitorii ? Lisați oamenii să roadi In puci... RENOVATUS De câteva zile, genuialul de Miniştri se munceşte să găsească o staţiune în ce priveşte regimul censunei şi a starei de asediu, faţă de campania electorală deschisă. Este lucru elementar că o campane electorală reclamă desăvârşita libertate a contactului cu mafa alegătorilor, prin întruniri nestingherite, prin liberul grai, prin presa liberă, prin manifeste nesupuse la bunul plai al oamenilor guvernului. Cenzura şi starea de asediu trebuesc ridicate imediat şi deplin.* Dar guvernul încă nu e convins de această necesitate elemmentară. El se gândeşte de cei zile şi tot nu a reuşit să se lumineze. însuşi , Ionel Brătianu a crezut odinioară că nu se pot alegeri sub cenzură şi stare de asediu. Dar premierul a evoluat şi simte că e mai dulce să guvernezi ca regim excepţional. Evoluţia dlui Ionel Brătianu merge aşa de departe încât nu pasă dacă opoziţia va refuza si participe la alggeri sau regim excepţional- Menţinerea la putere este total; glasulşi aspiraţiile fărel importă prea puţin ..• Şeful guvernului este sprijinit în rezistenţa sa de aătf. A. Al. Constăntinescu. Lacra curiei este că d. Ţintită Brătianu, care nu se prea pierde ca firea după democratism, stărueie date aceasta pentru ridicarea cenzurei şi stărei de asediu. Guvernul este astfel împărţit în două tabere puternice care dispută, se tocmesc şi iar discută. Din atâta tocmeală, e greu să iasă în lucru întreg. Fiecare tabără pretinde macar o părticică de satisfacţie Se spune că se va adopta o soluţie mijlocie in sensul ridicării complecte a cenzurei şî a stărei de asediu în vechiul regat, dar menţinerei lor pe o adâncime de câteva zeci de chnometri de-alungul frontierei! Se poate ca această părere să nu fie exactă. Nădăjduim că macar astăzi miniştrii se vor fi pus de acord, într’un fel sau altul, şi că vom cunoaşte precis regimul sub care sa vor pregăti şi executa alegerile. VIAŢA POLITICA Chestiunea regimului excepţional Censure şi starea de asediu in discupa consiliului de miniştri.— Guvernul ozld — DouB plieri - Spre e formula tranzacționali. Dintr’ale poştei Din Franţa sosesc ziare on taxa de 10 centime pentru 50 frame veutate. Dar ziarele ranceze apar deseori In mai multe pagini, format mare şi pe hârtie ceva mai groasă. Se Întâmplă foartedes ca marca de 10 centime să fie aplicată pe o gazetăIn greutate puţin mai mare decât 50 grame. Şi ce se Întâmplă atunci ? Poşta noastră apucă amenda In valoare dublă decât taxa regulamentară, adică 20 centime. Prin diferenţa de curs, destinatarul are a plăti deci peste doi lei In plus, la fiecare gazetă. Un abonat din Iaşi,‘primind din Paria an tsano de mai multe gazete, s'a văzut In situaţia de a plăti un prui de 2 lei şi ceva lafiecare exemplar, pe lfungi preţul propriu ■is al ziarului, care e destul de urcat dn cauza valutei. Abonatul a fost nevoit să întoarne Înapoi tot transportal, cedându-i mica a plăti nişte gazete cu preţuri princiare. Asemenea zel al poștei nu ar trebui să se aplice la articole intelectuale, cum sunt ziarele franceze. SaMBaTA 28 IAN vUARIEI 1922 ANUNCIURI Se primesc la toate Agenţiile dte Publicitate 81 LA ADMIBISTRAȚIA *ZARULUI • — Iași, — str. mArzescu 17 -UN NUMĂR VECHIU 3 LEI CÂTEVA note La congretul Unioasei Latine (taut le Perii, e vorbit din parte* României d. Sipromo Latin get-bogit.. * Datoriți political preconizate de d. Poincaré, se reia sistemul tratativelor intre state pe oaie diplomatică. £ votbați de pelutru* legăturilor cu Rusia. Așadar, dacă România va intra in tratative cu Rusia, va utiliza oftoria diplomatului romăn cel mai apropiat de Moscova... adică d Mimi Plesnită ! Circulaţia trenurilor Buciureşti.~Aseiră n'aia putut placa tranurifa 99 spre Galaţi şi U3 pantru Brilla. Caacum, sa raia circulaţia normali a trenurilor spra Brilla-Galaţi. S’a restabilit şi circulata spra Constanta, atari dat sfliturile spra Ciuînifa şi Slobozia, astăzi dimineaţă a plecat trenul 139 spra Feteşti Constants, expresii pantru laţi merge numai până la Mirişeţi, iar da la laşi mare e numai pânnS la Tecuci IN TREACĂT Don Joans! de la PodnHIoaiei Bomnişoarelor şi doamnelor care veniţi la baluri, luaţi aminte ! Dacă ţineţi să muriţi de moart« naturală, la adânci bătrâneţe, şi să fiţi înjunghiate în fie:-.rsa vârstei, in mijlocul cupelor âde şampanie, a sunetelor altumului Foxtrott, pe parchetul lucitor al sălei de dans—o moarte foarte romantică, de «itist!—nu refa■aţi cumva pe un cavaler, care vine să vă ceară favoarea unuitur de vals". Aţi citit, ce era să păţească intrepidadomnişoară de la Podul Iioaei care dintr’un capriciu a săvârşit acest act faţă de onorabilul dansator Ciobanu ? IIS’a Inarmat Ciobanul, care nu învăţase de la oile sale blăndeţsa, cu un revolver şi un cuţit, şi se pregltia să răspundă cu »ocate mijloace domnişoarei In ceh ştie,foând tocmai Fa prins poliţia. Don Jaanul de la Podul Iloaei Intreos ps toţi înaintaşii săi istorici, care se răsbunau pa părinţii, soţii sau amanţii iubitelor, li provocau la duel, sau li asasinau pe Turis, dar nu-şi măce.dereau ,reginele mimei" şi ale balului, In plin shimmy, sau tango. Iată un epilogia .Invitation á la Vaise" pe care desigur că ni l-a visat Weber, şi pscăte ştia, In vesenul cadril nu se dl de ost pomanua , Changez Ies damesa (o comandă, oare, in paranteză fie zis se execuţi cu stricteţe In viaţă) iar nu , Assassînez Ies dames!“. ..Asasinată In noaptea balului!* sau Rfebunarea lui Don Juan din Podul liosei" Ce straşnic titu pentru o dramă ds cinematograf In şapte serii şi şeaptesprezece acte ! Dar din nenorocire—fără intervenţia poliţiei, sosita şi ea ca un deus et machinala , cinema, tocmai In cupa supremă,—era să fie o realitate înspăimântătoare, care nu se preta de Ioc Ia glume. Dar pentruoâ domnişoara a scăpat teafără, comentăm şi noi faptul zâmbind, şi semnalăm primejdia doamnelor şi domnişoarelor care formează la serate inevitabiluldrăgălaş buchet". Să ia aminte sau spun mai multă siguranţă să se înarmeze la rândul lor cu pumnale, spre a ie Împlânta in inimeie junilor cavaler, ce ar neguja sâ le Invite la dana. După graţie lui Ciobanu a reînviat epoca romantico-medievală a dragostei, de ce să nu învie şi amazoanele ! P E Harghita