Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)
1922-05-15 / nr. 4492
ULTIME □ Din comentariile ziarelor streine, despre divergința anglo franceză da la Genua, rezulta ca substratul întregului confict este problema petrolului. Franco-belgieni văd cu surprindere cum se tnde la rezolvirea chestiunea proprietatei private din Rusia — articolul 7 din memoriu — în sensul că foştii posesori francezi şi belgieni de terenuri petrolifere să primească o rentă drept despăgurare pentru confiscare, şi în schimb aceste terenuri să încapă pe mâna englezilor şi a tovarăşilor lor. De aci îndărătnicia lor şi explicabilă şi justificată. Un alt fapt, care se mai degajează din comentariile presei streine, este acela, că Francezii’ar bizui pe concursul american, în chestia raporturilor cu Sovietele. Americaniise văd şi ei pe cale de a pierde perspectiva exploatărei marelor bogăţii ruseşti. De aci atitudinea lor identică cu a Franţei. S’ar părea chiar că pe baza unor anume documente americane, pe care Poincaré i le-a prezentat lui Barthou, acesta din urmă s’a prezintat la Genua, deşi venise la Paris hotărât să se demită din fruntea delegaţiei fraureze. E de văzut acum dacă aceste comentarii spreshund realităţei şi dacă englezii n’au găsit sau nu vor găsi mijloc de a îndestula pe americani. Pentru victimele de la Lupani Suma din urmă Lei 18.321 W Fischer S-sor 60 lei. Bembasat Iaşi 20 „ D-na şi d. C. Drăcşineanu avocat 100 „ Colecta laboratorilor facultide ştiinţi, mina şi atelierile de reparaţii ale Universitaţei 1030 „ Dr. Grecea 50 „ C. Krattenstein 100 „ Subscripţia continuă “ Effinirea traiului prin mi a Domnului, fără intervenţia oamenilor şi fără preţuri maximale. Viile din podgoria Iaşi cari au fost îngropate se prezită cu un rod extraordinar. Toţi ochii au rod şi fiecare ochiu are doi struguri. Dacă viticultorii vor reuşi cu anotimpul ploios, să-şi apere, strugurii de invazia mildiului, cu toata scumperea lucrului şi maralelor, vom avea la toamnă struguri cu 2 lei klogramul şi vin cu 1 lei litrul. □ Administraţia comunală a numit o comisiune, compusă din dnii inginer Casetti, dr. Tănăsescu şi consilier Grigoriu, care să indice mijloacele pentru a asigura buna funcţionare a băilor particulare. □ In chestia conflictului universitar aflăm că în cele din urmă , dr. Bacaloglu a decis să convie la atitudinea susţinută de majoritatea consiliului profesoral. Tisa nu va mai avea o atitudine ostilă rectorului. „ Cine este amator de senzaţiuni din scrânciobul Montagnes russes, să se suie întro trăsură să facă strada Socola întreagă dus şi întors, şi-şi va aminti de plăcerile circulaţiei într’un vagonet prin Monlignes russes la expoziţia din Paris. Să se grăbească însă pentru că primăria a început a umple văile stradei Spadla asvârlind lespezi de piatră de Păun. Cei ce nu se vor grăbi vor trebui să aştepte cel puţin o lună până când circulaţia va sapa din nou în piatra de Păcin, văile strafei. □ Instalarea uncii profesor. In amfiteatrul facultăţei de medicină, noul profesor de higienă, d. dr. Ciucă şi-a desvoltat, aseară conferinţa inaugurală. Tătârul profesor, azistent al profesorului dr. Cantacuzino, şi-a făurit situaţia în capitală pentru a ocupai catedra de iagienă ce era vacantă la facultatea de medicină din Iaşi. * Noul profesor a fost introdus şi prezintat de către d. dr. Bacaloglu, decarul facultăţei de medicină. In amfiteatru remarc pe d-lii profesor dr. Slătineanu, Tănăsascu, Demetriade, Mironescu, Răşcanu, apoi un grup de medici, printre cari, d-nii dr. Tănăsescu, Tatomir, Ţuguie, Radu şi alţii şi în fine şi un grup compact de studente şi studenţi.* In atitudinea încordată al auditorului, d. dr. Ciucă, a vorbit despre evoluţia epidemiilor, aţâţând cercetările făcute cu privire la holeră, febra tifoidă, tifosul exantematic şi febra p rerurerată, indicând toate cercetările făcute în această privinţă.* Interesante au fost amănuntele cu privire la stingerea holerei şi cele două păreri auto-rizate ale profesorilor Herelle şi Bordet. Primul susţine câ microbul dispare, prin mijlocirea unui alt microb bacteorifag, care ar distruge pe cel dintâi. Şi părerea profesorului belgian Bordet, care susţine că microbul desface, printr’un fel de antidigestie, provocată de însuşi secretarea sa. Notăm că cercetările au fost făcută de profesorul Bordei în colaborare strânsă şi egală cu d. dr.Ciută, în diferite ţări bântuite de holeră. Şi aceste cercetări sunt azi recunoscute ca cele mai temeinice, de lumea ştiinţifică. Conferenţiarul, ascultat cu seriozitate a fost la terminare acoperit de sgomotoase aplause - azistenţa făcându i o reală manifestaţie de simpatie. *" CS Ateneul Popular de la Păcurari— Duminică 14 c. ora 3 p. m. (sala Bejan) va vorbi la şezătoare, d. P. Pogonat, despre însemnătatea şi folosul Ateneelor populare. Ar fi deajuns să se ştie atâta, pentru ca publicul să vie în număr *cât mai mare la şezătoare, d-l Pogonat fiind cunoscut ca un conferenţiar distins, iar subiectul ales fiind din cele mai instructive. După conferinţă vor urma alese producţii artistice : cântări în cor, orchestră de balalaici şi recitări de tineri artişti dela Conservatorul ieşan. Vor fi înrăş câteva clipe de recreare sufletească, ca cela multe cari ni s’au dat de tânăra asociaţie culturală vrednică de tot sprijinul oamenilor de bine. □ Accident de tren. — Eri trenul 117 pornit de 1a Iaşi, spre Chişinău a suferit un accidentîn dreptei haltei Socola Roşie, un vagon din mijlocul trenului, sesit de pe şine şi aşa a fost târât de prea luci o distanţă de 5ao metri. Din fericire nu s’a înregistrat nici un accident de perioane. Trenul a fost oprit şi căsătorii au putut continua călătorit prin tranebordare. Dar din această cauză, diferitele trenări, atât la plecare, cât şi la aparte, au suferit mari întârzieri. □ Examenul de notari ce ortrează a oe ţine la Prefectura de judeţ a fost fixat pentru zilele de 26 şi 27 iunie. & Cercul cultural „I. L. Peretz“ învită tineretul evreiesc la şedinţa literară de Sâmbătă 13 Mai, ora 8 seara, în localul şcoalei Junimea No. 1, din str. Sărăriei, unde se va expune şi programul cursurilor ce s-au deschis şi urmează regulat. Intrarea gratuită. „ Cam pe la mijlocul lui Septembrie, odată cu reînceperea activităţei politice, d. Const. Stere va ţine la Iaşi uin ciclu de conferinţi cu caracter politic şi social. □ Pintre subscriitori pentru sinistraţii da la Lupeşi au întregstrat şi colecta laboratoiiiarteu ţâţei de ştiinţi, uzinei ş1 atelierele universlistei. Iată bata îa conspectul ei .* Laboratorul de Zoologie: Prof. I. Borcea 40 lei, C. Moiu* 20, M. I Constantineanu 10, P. Sunter 12, M. Sileanu 5. Laboratorul de Geologie : Prof. I. Simioneacu 20, Amalia Moți* 20. Laboratorul de FDiologie co nv parul: Elena Lupa 10, Dr. N. L Ceatnovici 20, A. Goreaac 4-Laboratorul de Chimîe Isica. ia: Prof. P. Bogdan 20, R. Cernătescu 20, C. Bordianu 20. Laboratorul de Chimiorganică : Prof. A.Ctaregia 20, C- V. Gheorghiu 20, Verginia Grobnic 20, T. Matsi 20 Laboratorul de Optică: A. Cișman 20, V. Cerchea 20. Laboratorul de Morfologie: Prof. P. Bujor 40, Dr. C. Ionescu 20, V. Zhirescu 20. Laboratorul da electricitate : Director Prof. Bedreag 20, C. Pirtenie 10 N. Patriciu 10, V. Petreacă 5, C. Wechsler 10, M. Creangă 10. 1 Laboratorul de Mineralogie • Prob V. C. Botareapa 20, D. M. Cădere 20, Mirrea Savei 20 Laboratorul de Chirare Mitrală: Prof. N- Costichescu 20, D ra Africna Barada 20, I. Huber 10, D-ra Lucia Popovici 20. Laboratorul de Geografie 1 Prof. M. D. David 20, D na Elenfi David 15, Gh. Năstase 20, V. Ciobanu 4 Gata David 5, I. Costantinescu 10 Labatorul de Botanică: Prof. AL Popovici 20. D-ra Erela Popovici 20 . Popp 15. Laboratorul de Chimie technologică Prof. C. Ottia 60. Seminarul Matematic : Prof. Sanielevici 20, D 1 Prof. Myller 20, D. Prof. C. Popovici 20, D-1 Prof. H. Vsaiba 20. Atelierul de construit și reparat aparate—Universitatea lași. — Colecta personalului.— D-tru Casian şef mecanic 20 lei, Gh. Şindilaru mecanic 20, D-tru Matei tâmplar 20, Gh. Hagac Mecanic 10, N. Chizer 5, elevii : M. Cogut 5, I. Chihăr 5, A. Ionescu 5, E. Casian 5, N. Petrea lucrător 10. Subscripţia Uzine Utaversităţei: N. Sava 10, Emil Rogus 10, V. Dăscălescu 5, N. Botez 5, Gh. Botez 5, T. Gâscă 5 lei. □ Asociaţia sportivă „Macaby“ invită pe această cale pe membrii săi, pe părinţii Macaboilor, a elevilor şi a elevelor organizaţiile evreeşti precum şi pe toţi acei cari simpatizează cu asociaţia, la marea serbare câmpenească (excursie) de Lag B’omer ce are Ioc Duminică 14 crt. la Breazu, întâlnirea va fi la orele 7 a. m. precis în faţa grădinei Copou. La această serbare excursie vor avea loc diferite producţii de gimnastică precum şi concursuri sportive. * * din str. Mitropoliei No. 16 se va predica despre 0 rugăminte a Sf. Pavel expusă prin Predicatorul Grigore Constantinescu. Intrarea va fi liberă şi rugăm a nu ne confunda cu adventişti. Practicant de birou, se caută la ediţia ziarului. Timpul devenind favorabil. Serbările anunţate la Grădina Copou pentru azi Sâmbătă 13 Mai, şi mâine CETITI PAG. IV Arestarea unui escroc la Hârlău Hârlău.— Vestital excroc D. Dumbravă, care a excrocat pe comerciantul Lohaa Levinaci din Cernăuţi, a fst arestat la Hârlău. Insranţa o face energicul agent poliţienesc Grigorescu. D. Levinschi a oferit nooo lei premiu pentru prinderea excrocului. Cer — Mâine Duminică 14 Mai 1922 ora 4 jum.—5 jum. la Adunarea Creștinilor B^ieureșfi. — Radio G « mis.— Ctrcttrlla Mitei fl’*(a^ta sfeo'i do pire?« ' ă o?l ce discuţie eu 'sosla, t@let» devenit fst-wtPli. Ari fi mai bine să se închidă con- j ferința.* Pesa franceză este de acord cu răspunul Rusie: e in-îcceAchii Documentul rus e un antagonism ireductibil între comunism şi civilizcţia cecdentalâ. O prelungire a discuţiilor n’ar aduce nici un rezultat. m „Le Joa naV1'constată că răstmnsttl soviete o? conţine ameninţări eseu ne. * Anglia pentru «onUeu$tos tratativelor TieLgătii englezi şi itaUeni sunt ne «Ită părere a e c a t ^colegii lor francezi şi din Mica Antantă. D. Grieg, secretarul d lui Lloyd Georg«, a declarat că prima parte a notei ruse n’are nici o valoare ; în schimb, partea a doua e valoroasă şi me-[ rită un răspuns. In special clauza pactului de garanţii dovedeşte spiri- tul împăciuitor al sovie- telor. » Ha la pp'îmhii Parsrea ce mai sus aim pârîăşess şi delegaţii Italieni. Italia floreşte si ajungi la un rezultat practis. In cercurile delegaţiei itaiiene se crede ci răspunsul Rusiei poate fi privit ca frazâ aceepîaiiilâ pentru tratative. Dar noui tergiversări nu vor mîi primite.* Psisutu! de vatSera german Diplomaţii germani cred oât hotărârea Rusiei de a participa la pactul de garanţie, ar trebui să determine pe Franţa să evite o ruptură.^ Presa germană găseşte răspunsul rus împăciuitor. Ziarul „Vorwartz“ crede a şti ci propunerea rusa de a se tranşa chestiunile intr’o noul conferinţă, a fost Infercalată în notă, de către delegaţii sovietici, cu ştirea d lal Lloyd George. Un profin al d-lul Bartheu Rfispunsul »HatDor la nota ru -A care trabuia 1st mAnat lerl, a fost aminst. O Bsrdnou, a protestat fmsotrlva aces sol ami* n8rl. Situaţia la Penna MICA ANTANTA ŞI FRANŢA VOR ÎNCHIDEREA CONFERINŢEI — Anglia şi Italia, pentru continuarea tratativelor. conferinţei Chestiunea minorităţilor naţionate Mica Antantă ameninţi cu retragerea de la conferinţă Bucureşti.Delegaţii Micei Antante la Genua sunt hotărâţi ca, în cazul când va fi adusă în discuţie chestiunea minorităţilor naţionale (în special, minorităţi ia magiare), ei să părăsească conferinţa. D. Nincici, ministrul de externe al Jugoslaviei, a comunicat d-lui Schnitzer, ministru de externe italian, că dacă se va supune conferinţei chestia minorităţilor, Jugoslavia va cere să se discute şi situaţia minorităţilor iugoslave din Italia. Eri, d. Ion Brătianu s’a reîntors la Genua, venind din Rerna. Ora 3 pentru închiderea conferinţei Ea rămîne simplă spectatoare. Nouile instrucţiuni a1© d-lui Poincaré. Bucureşti. Radio Genua. — D. Barthou a comunicat preşedintelui Facta o cerere de amânare a conferinţei. Atât Franţa cât şi Belgia socotesc că nu mai este posibilă nici o discuţiune cu delgaţiunea sovietică. Anumite cercuri dplomatice cred că Luni va vea loc ultima şedinţă a conferinţei. Radio Lafayette.— D. Poincare a telegrafiat d-lui Barthou că Planta îşi menţine poziţia fixatâ săptămâna trecută privitor la problema rusă şi că delegaţiunea franceză nu trebue să mai ia parte la tratative cu delagaţii sovietelor, ci se va mărgini numai la a urmări desfăşurarea tratativelor şi discuţiunelor. Lei 5ooo PREMIU sub Trupa Israelită de operete şi comedii conducerea dlui ASCHEJASI Marele succes — REVISTA Teatrul I»rit Sâmbătă şi iuminică 13, 14.Mai ora 9 seara i vm ir® »IRP NIT DIE FISCHOF Ravista în 2 acte şi un prolog şi 3 tablouri de Alex. Kana şi Mirodyn. DECORURI NOI. Muzica aleasă. Dansurie cele mai moderne. Sâmbăta Matineu ora 4 fix PUTEREA AMORULUI. 14 Mai avea loc irevocabil Franţa, ofer persoanei care-mi va putea da indicaţii precise unde se află mărfurile ce mi s’au furat în noaptea de 6 spre 7 Mai a. c. USER KAHANE Str. C. Negri 79, Iaşi Orfelinatul evreesc din strada Gh. Mârzescu 24 caută spre imediată angajare o directoare, o supraveghetoare și o intendentă. A se adresa între orele 35 Pm. Criza din guvern Conflictul cu d. Al ConstantKi din Bucureşti. D. Al. Constantinescu, ministrul domeniilor, soseşte Marţi în Capitală. Ştirile unor ziare, cum că ar fi existând o concurenţă de portofolii între dnii Constantinescu şi Sassu, sânt dezminţite de amiciiministrului domeniilor. Deasemenea s’au făcut exagerări asupra intenţiei d luî Constant,«nescu de a provoca o dizidentă. Acesta nu urmăreşte decât o remaniare şi o consolidare a situaţiei d sale în guvern. Criza n’a fost rezolvită de d. Brătianu la Genua. Pentru aceasta, se aşteaptă ^sosirea primului ministru în țară, P. Constantinesc și a câștigat noul partizani printre parlamentari. Demisia ^guvernului grec Bucureşti— In urma un« vot al Camerei prin «are gu vernul greo n’a putut obţine (Poât o slabă, majoritate, d. Gdnaris, primul ministru elen, a anunţat demisia cabinetului. Camera a fost prorogată până la constituirea noului guvern. O declaraţie a d-rului Rackowski Bucureşti. — Dr. Rakowski a declarat corespondenţilor de ziare la genua, că dacă clauza bunurilor private ar fi tranşată, Sovietele ar fi gata să examineze problemele politice în legătură cu recunoaşterea formală a guvernului sovietic şi cu pactul de garanţie. Dacă s’ar ajunge la mijloace coercitive, se prevede că toată lumea va cădea pradă mizeriei. Mandatul pentru Palestina Bucureşti A— / consiliul Ligei Napunelo’, rdul Bibour a cerut să se înscrie in ordinea de zi, chestia mandatului palestinian. Chesiunea va fi luată Luni în discuţie.