Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)

1922-05-15 / nr. 4492

ULTIME □ Din comentariile ziare­­lor streine, despre divergința anglo franceză da la Genua, rezulta ca substratul întregu­lui conf­ict este problema pe­trolului. Franco-belgieni văd cu sur­prindere cum se tnde la re­zol­vire­a chestiunea proprie­ta­tei private din Rusia — arti­colul 7 din memoriu — în sensul că foştii posesori fran­cezi şi belgieni de terenuri pe­trolifere să primească o rentă drept despăgurare pentru con­fiscare, şi în sch­imb aceste terenuri să încapă pe mâna englezilor şi a tovarăşilor lor. De aci îndărătnicia lor şi ex­plicabilă şi justificată. Un alt fapt, care se mai degajează din comentariile pre­sei streine, este acela, că Fran­cezi­i’ar bizui pe concursul a­­merican, în chestia raporturi­lor cu Sovietele. Americanii­­se văd şi ei pe cale de a pierde perspectiva exploatărei marelor bogăţii ruseşti. De aci atitudinea lor identică cu a Franţei. S’ar părea chiar că pe baza unor anume documente americane,­ pe care Poincaré i le-a prezen­tat lui Barthou, acesta din ur­mă­ s’a prezintat la Genua, deşi venise la Paris hotărât să se demită din fruntea delegaţiei fra­ureze. E de văzut acum dacă aces­te comentarii spreshund rea­lităţei şi dacă englezii n’au găsit sau nu vor găsi mijloc de a îndestula pe americani. Pentru victimele de la Lupani Suma din urmă Lei 18.321 W Fischer S-sor 60 lei­­. Bem­basat Iaşi 20 „ D-na şi d. C. Drăcşineanu avocat 100 „ Colecta laboratorilor faculti­­de ştiinţi, mina şi atelie­­rile de reparaţii ale Uni­­versitaţei 1030 „ Dr. Grecea 50 „ C. Krattenstein 100 „ Subscripţia continuă “ Effinirea traiului prin mi a Domnului, fără inter­venţia oamenilor şi fără preţuri maximale. Viile din podgoria Iaşi cari a­u fost îngropate se prezită cu un rod extra­ordinar. Toţi ochii au rod şi fie­care ochiu are doi struguri. Dacă viticultorii vor reuşi cu anotimpul ploios, să-şi apere, strugurii de invazia mildiului, cu toata­ scumpe­­rea lucrului şi ma­r­alelor, vom avea la toamnă stru­guri cu 2 lei k­log­ramul şi vin cu 1 lei litrul. □ Administraţia comunală a numit o comisiune, compusă din d­nii inginer Casetti, dr. Tănăsescu şi consilier Grigoriu, care să indice mijloacele pen­tru a asigura buna funcţionare a băilor particulare. □ In chestia conflictului uni­vers­itar aflăm că în cele din urmă , dr. Bacaloglu a decis să con­­vie la atitudinea susţinută de ma­joritatea consiliului profesoral. Tisa nu va mai avea o atitu­dine ostilă rectorului. „ Cine este amator de sen­­zaţiuni din scrânciobul Mon­­tagnes russes, să se suie în­­tro trăsură să facă strada Socola întreagă dus şi întors, şi-şi va aminti de plăcerile circulaţiei într’un vagonet prin Monlignes russes la expoziţia din Paris. Să se grăbească însă pen­tru că primăria a început a umple văile stradei Spadla asvârlind lespezi de piatră de Păun. Cei ce nu se vor grăbi vor trebui să aştepte cel puţin o lună până când circulaţia va sapa din nou­­ în piatra de Păcin, văile stra­­f­­ei. □ Instalarea uncii profesor. In amfiteatrul facult­ăţei de medicină, noul profesor de hi­­gienă, d. dr. Ciucă şi-a desvol­­tat, aseară conferinţa inaugu­rală. Tătârul profesor, azistent al profesorului dr. Cantacuzino, şi-a făurit situaţia în capitală pentru a ocupai catedra de ia­gien­ă ce era vacantă la fa­cultatea de medicină din Iaşi. * Noul profesor a fost intro­­dus şi prezintat de către d. dr. Bacaloglu, decarul fa­­cultăţei de medicină. In amfiteatru remarc pe d-l­ii profesor dr. Slătineanu, Tănă­­sascu, Demetriade, Mironescu, Răşcanu, apoi un grup de me­dici, printre cari, d-nii dr. Tănăsescu, Tatomir, Ţuguie, Radu şi alţii şi în fine şi un grup compact de studente şi studenţi.* In atitudinea încordată al auditorului, d. dr. Ciucă, a vorbit despre evoluţia epidemii­lor, aţâţând cercetările făcute cu privire la holeră, febra ti­foidă, tifosul exantematic şi febra p rerurerată, indicând toate cercetările făcute în această privinţă.* Interesante au fost amănun­tele cu privire la stingerea ho­lerei şi cele două păreri auto-­­­rizate ale profesorilor Herelle şi Bordet. Primul susţine câ microbul dispare, prin mijlo­cirea unui alt microb bacteori­­fag, care ar distruge pe cel dintâi. Şi părerea profesorului bel­gian Bordet, care susţine că microbul desface, printr’un fel de antidigestie, provocată de însuşi secretarea sa. Notăm că cercetările au fost făcută de profesorul Bordei în colaborare strânsă şi egală cu d. dr.­­Ciută, în diferite ţări bântuite de holeră. Şi aceste cercetări sunt azi recunoscute ca cele mai temei­nice, de lumea ştiinţifică. Conferenţiarul, ascultat cu seriozitate a fost la terminare acoperit de sgomotoase aplau­­se - azistenţa făcându i o reală manifestaţie de simpatie. *" CS Ateneul Popular de la Pă­curari— Duminică 14 c. ora 3 p. m. (sala Bejan) va vorbi la şezătoare, d. P. Pogonat, despre însemnătatea şi folosul Ateneelor populare. Ar fi de­­ajuns să se ştie atâta, pentru ca publicul să vie în număr *cât mai mare la şezătoare, d-l Pogonat fiind cunoscut ca un conferenţiar distins, iar subiec­tul ales fiind din cele mai instructive. După conferinţă vor urma alese producţii artistice : cân­tări în cor, orchestră de bala­laici şi recitări de tineri ar­tişti dela Conservatorul ieşan. Vor fi înrăş câteva clipe de recreare sufletească, ca cela multe cari ni s’au dat de tâ­năra asociaţie culturală vred­nică de tot sprijinul oamenilor de bine. □ Accident de tren. — Eri tre­­nul 117 pornit de 1a Iaşi, spre Chişinău a suferit un accident­în dreptei haltei Socola Ro­şie, un vagon din mijlocul tre­nului, s­esit de pe şine şi aşa a fost târât de prea luci o dis­tanţă de 5ao metri. Din fericire nu s’a înregistrat nici un accident de perioane. Trenul a fost oprit şi căsăto­rii au putut continua călătorit prin tranebordare. Dar din această cauză, dife­ritele trenări, atât la plecare, cât şi la aparte, au suferit mari întârzieri. □ Examenul de notari ce or­­trează a oe ţine la Prefectura de judeţ a fost fixat pentru zi­lele de 26 şi 27 iunie. & Cercul cultural „I. L. Peretz“ învită tineretul evrei­esc la şedinţa literară de Sâm­bătă 13 Mai­, ora 8 seara, în localul şcoalei Junimea No. 1, din str. Sărăriei, unde se va expune şi programul cursuri­lor ce s-au deschis şi urmea­ză regulat. Intrarea gratuită. „ Cam pe la mijlocul lui Sep­tembrie, odată cu reînceperea ac­­tivităţei politice, d. Const. Stere va ţine la Iaşi uin ciclu de con­­ferinţi cu caracter politic şi social. □ P­intre subscriitori pentru sinistraţii da la Lupeşi au în­t­regstrat şi colecta laboratoiiiar­­teu ţâţei de ştiinţi, uzinei ş1 atelierele universlistei. Iată bata îa conspectul ei .* La­boratorul de Zoologie: Prof. I. Borcea 40 lei, C. Moiu* 20, M. I Constantineanu 10, P. Sun­­ter 12, M. Sileanu 5. Laboratorul de Geologie : Prof. I. Simioneacu 20, Amalia Mo­ți* 20. Laboratorul de FDiologie co nv paru­l: Elena Lupa 10, Dr. N. L Ceatnovici 20, A. Goreaac 4-Laboratorul de Chimîe Isica. ia: Prof. P. Bogdan 20, R. Cernătescu 20, C. Bordianu 20. Laboratorul de Chimi­orga­nică : Prof. A.Ctaregia 20, C- V. Gheorghiu 20, Verginia Grob­­nic 20, T. Matsi 20 Laboratorul de Optică: A. Cișm­an 20, V. Cerchea 20. Laboratorul de Morfologie: Prof. P. Bujor 40, Dr. C. Io­­nescu 20, V. Z­hires­cu 20. Laboratorul da electricitate : Director Prof. Bedreag 20, C. Pirtenie 10 N. Patriciu 10, V. Petreacă 5, C. Wechsler 10, M. Creangă 10. 1 Laboratorul de Mineralogie • Prob V. C. Botareapa 20, D. M. Cădere 20, Mirrea Savei 20 Laboratorul de Chirare Mit­rală: Prof. N- Costichescu 20, D ra­ Africna Barada 20, I. Hu­ber 10, D-ra Lucia Popovici 20. Laboratorul de Geografie 1 Prof. M. D. David 20, D na E­­lenfi David 15, Gh. Năstase 20,­­ V. Ciobanu 4 Gata David 5, I. Costantinescu 10 Lab­atorul de Botanică:­ Prof. AL Popovici 20. D-ra E­­rela Popovici 20 . Popp 15. Laboratorul de Chimie tech­­nologică­­ Prof. C. Ottia 60. Seminarul Matematic : Prof. Sanielevici 20, D 1 Prof. Myller 20, D. Prof. C. Popovici 20, D-1 Prof. H. Vsaiba 20. Atelierul de construit și re­parat aparate—Universitatea lași. — Colecta personalului.— D-tru Casian şef mecanic 20 lei, Gh. Şindilaru mecanic 20, D-tru Matei tâmplar 20, Gh. Hag­ac Mecanic 10, N. Chizer 5, elevii : M. Cogut 5, I. Chi­hăr 5, A. Ionescu 5, E. Casian 5, N. Petrea lucrător 10. Subscripţia Uzine Utaver­­sităţei: N. Sava 10, Emil Ro­­gus 10, V. Dăscălescu 5, N. Botez 5, Gh. Botez 5, T. Gâs­că 5 lei. □ Asociaţia sportivă „Ma­­caby“ invită pe această cale pe membrii săi, pe părinţii Maca­­boilor, a elevilor şi a elevelor organizaţiile evreeşti precum şi pe toţi acei cari simpatizea­ză cu asociaţia, la marea ser­bare câmpenească (excursie) de Lag B’omer ce are Ioc Du­minică 14 crt. la Breazu, întâlnirea va fi la orele 7 a. m. precis în faţa grădinei Copou. La această serbare excursie vor avea loc diferite produc­ţii de gimnastică precum şi concursuri sportive. * * din str. Mitropoliei No. 16 se va predica despre 0 rugăminte a Sf. Pavel expusă prin Predicatorul Gri­­gore Constantinescu. Intrarea va fi liberă şi ru­găm a nu ne confunda cu ad­ventişti. Practicant de birou, se caută la ediţia ziarului. Timpul devenind favorabil. Serbările anunţate la Grădina Copou pentru azi Sâmbătă 13 Mai, şi mâine CETITI PAG. IV Arestarea unui escroc la Hârlău Hârlău.— Vestital excroc D. Dumbravă, care a excrocat pe comerciantul Lohaa Levina­ci din Cernăuţi, a f­st arestat la Hârlău. Ins­ranţa o face ener­gicul agent poliţienesc Grigo­­rescu. D. Levinschi a oferit nooo lei premiu pentru prinderea excro­­cului. Cer­ — Mâine Duminică 14 Mai 1922 ora 4 jum.—5 jum. la Adunarea Creștinilor B^ieureșfi. — Radio G « mis.— Ctrcttrlla Mitei fl’*­­(a^ta sfeo'i do pire?« ' ă o?l ce discuţie eu 'sosla­, t@let» devenit fst-wtPli. Ari fi mai bine să se închidă con- j ferința.* P­esa franceză este de a­­cord cu răspun­ul Rusie: e in-îcceAchii Documentul rus e un antagonism ireductibil între comunism şi civilizc­­ţia cecdentalâ. O prelungire a di­scu­ţiilor n’ar aduce nici un rezultat. m „Le Joa naV1'constată că răstmnsttl soviete o? conţine ameninţări eseu ne. * Anglia pentru «onU­­eu$tos tratativelor TieLgătii englezi şi i­­taUeni sunt ne «Ită pă­rere a e c a t ^colegii lor francezi şi din Mica An­tantă. D. Grieg, secretarul d lui Lloyd Georg«, a de­clarat că prima parte a notei ruse n’are nici o va­loare ; în schimb, partea a doua e valoroasă şi me-[ rită un răspuns. In spe­­­cial clauza pactului de garanţii dovedeşte spiri-­ tul împăciuitor al sovie-­ telor. » Ha la pp'îmhii Parsrea ce mai sus aim pârîăşess şi delegaţii Ita­lieni. Italia floreşte si ajungi la un rezultat practis. In cercurile delegaţiei i­­taiiene se crede ci răspun­sul Rusiei poate fi privit ca frazâ aceepîaiiilâ pentru tratative. Dar noui tergi­versări nu vor m­­îi pri­mite.* Psisutu! de vatSera german Diplomaţii germani cred oât hotărârea Rusiei de a par­ticipa la pactul de garanţie, ar trebui să determine pe Franţa să evite o ruptură.^ Presa germană găseşte răs­punsul rus împăciuitor. Ziarul „Vorwartz“ crede a şti ci propunerea rusa de a se tranşa chestiunile in­­tr’o noul conferinţă, a fost Infer­calată în notă, de că­tre delegaţii sovietici, cu ştirea d lal Lloyd George. Un profin­ al d-lul Bartheu Rfispunsul »HatDor la nota ru -A care trabuia 1st mAnat lerl, a fost aminst. O Bsrdnou, a protestat fmsotrlva aces sol ami* n8rl. Situaţia la Penna MICA ANTANTA ŞI FRANŢA VOR ÎNCHIDEREA CONFERINŢEI — Anglia şi Italia, pentru continuarea tratativelor. conferinţei Chestiunea minorităţilor naţionate Mica Antantă ameninţi cu retragerea de la conferinţă Bucureşti.D­e­legaţii Micei Antante la Genua sunt hotărâţi ca, în cazul când va fi adusă în discuţie chestiunea minorităţilor naţionale (în special, minorităţi ia magiare), ei să părăsească conferinţa. D. Nincici, ministrul de externe al Jugoslaviei, a comunicat d-lui Schnitzer, ministru de externe italian, că dacă se va supune conferinţei chestia minorităţilor, Jugoslavia va cere să se discute şi situaţia minori­tăţilor iugoslave din Italia. Eri, d. Ion Brătianu s’a reîntors la Genua, venind din Rerna. Ora 3 pentru închiderea conferinţei Ea rămîne simplă spectatoare.­ Nouile instrucţiuni a1© d-lui Poincaré. Bucureşti. Radio Genua. — D. Barthou a comu­nicat preşedintelui Facta o cerere de amânare a con­ferinţei. Atât Franţa cât şi Belgia socotesc că nu mai este posibilă nici o discuţiune cu delgaţiunea sovietică. Anumite cercuri d­plomatice cred că Luni va vea loc ultima şedinţă a conferinţei. Radio Lafayette.— D. Poincare a telegrafiat d-lui Barthou că Planta îşi menţine poziţia fi­xatâ săptămâna trecută privitor la problema rusă şi că delegaţi­unea franceză nu trebue să mai ia parte la tratative cu delagaţii sovietelor, ci se va mărgini numai la a urmări desfăşurarea tratativelor şi discuţiunelor. Lei 5ooo PREMIU sub Trupa Israelită de operete şi comedii conducerea d­lui ASCHEJ­ASI Marele succes — REVISTA Teatrul I»rit Sâmbătă şi i­uminică 13, 14.Mai ora 9 seara i vm ir® »IRP NIT DIE FIS­CHOF Ravista în 2 acte şi un prolog şi 3 tablouri de Alex. Kana şi Mirodyn. DECORURI NOI. Muzica aleasă. Dansur­ie cele mai moderne. Sâmbăta Matineu ora 4 fix PUTEREA AMORULUI. 14 Mai avea loc irevocabil Franţa, ofer persoanei care-mi va pu­tea da indicaţii precise unde se află mărfurile ce mi s’au furat în noaptea de 6 spre 7 Mai a. c. USER K­AH­ANE Str. C. Negri 79, Iaşi Orfelinatul evreesc din strada Gh. Mârzescu 24 caută spre imediată angajare o directoare, o supraveghe­toare și o intendentă. A se adresa între orele 3­5 P­m. Criza din guvern Conflictul cu d. Al Constant­Ki din Bucureşti.­­ D. Al. Con­­stantinescu, ministrul domeniilor, soseşte Marţi în Capitală. Ştirile unor ziare, cum că ar fi existând o con­curenţă de portofolii în­tre d­nii Constantinescu şi Sassu, sânt dezminţite de amicii­­ministrului domeniilor. Deasemenea s’au fă­cut exagerări asupra in­tenţiei d luî Con­stant,«­­n­escu de a provoca o di­zidentă. Acesta nu urmă­reşte decât o remaniare şi o consolidare a situa­ţiei d sale în guvern. Criza n’a fost rezolvită de d. Brătianu la Genua. Pentru aceasta, se aş­teaptă ^sosirea primului ministru în țară, P. Constan­tin­esc și a câștigat noul partizani printre parlamentari. Demisia ^guvernului grec Bucureşti— In urma un« vot al Camerei prin «are gu­ vernul greo n’a putut obţine (Poât o slabă, majoritate, d. Gdnaris, primul ministru elen, a anunţat demisia cabinetului. Camera a fost prorogată până la constituirea noului guvern. O declaraţie a d-rului Rackowski Bucureşti. — Dr. Ra­­kowski a declarat cores­pondenţilor de ziare la genua, că dacă clauza bunurilor private ar fi tranşată, Sovietele ar fi gata să examineze pro­blemele politice în legă­­tură cu recunoaşterea formală a guvernului so­vietic şi cu pactul de garanţie. Dacă s’ar ajunge la mijloace coercitive, se prevede că toată lumea va cădea pradă mizeriei. Mandatul pentru Palestina Bucureşti A— /­­ consiliul Ligei Napunelo’,­­ rdul Bib­our a cerut să se în­scrie in ordinea de zi, ches­tia mandatului palestinian. Chesiunea va fi luată Luni în discuţie.

Next